Cine da mai multe informatii despre cantaretii de muzica folk si melodiile lor are funda!

Tatiana Stepa: Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei, olteancă din Gorj a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl ei, moldovean din Roman, a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie şi de umilinţă. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniţă. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară şi pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal.
A făcut "Liceul de Arhitectură" din Bucureşti. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "Şi-am să-mi fac o doină", rămânând în componenţa acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuşi Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi.
După interdicţia din 1985 a "Cenaclului Flacăra" şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti.
Din anul 1996 până în 2009 a mai susţinut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din ţară (Om Bun, Folk you, Sighişoara, Folkfest, Bistriţa, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi etc.) şi la alte festivaluri concurs de muzică folk şi poezie. A compus atât pe versuri proprii, cât şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A cântat singură, apoi împreună cu Magda Puşkaş au format grupul Partaj.
Ultimul recital l-a susţinut in cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche in data de 31 iulie 2009.
A încetat din viaţă vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineaţa, la Spitalul Militar din Bucureşti. Cântăreaţa avea 46 de ani şi suferea de cancer uterin.









http://www.google.ro/......tp?/imgres

pasarea colibrii ( formatie) Pasărea Colibri este un supergrup folk din România, format în 1992 la Râmnicu Vâlcea. Trupa s-a destrămat în anul 2002, urmând să revină pe scenă în anul 2009.

Membri fondatori: Mircea Baniciu - chitară, voce; Mircea Vintilă - chitară, voce; Florian Pittiş - voce, prezentator; Vlady Cnejevici - keyboards.

Grupul s-a format la un festival unde Baniciu şi Vintilă, doi dintre cei mai respectati cantautori folk din România, cântau împreună. Prezentatorul Pittiş a rămas pe scenă după ce i-a introdus pe cei doi, în culise cooptându-l si pe clăparul Cnejevici, care se afla acolo cu trupa Compact.

Trupa a devenit serioasă odată cu plecare din Phoenix a lui Baniciu, Pasarea Colibri fiind văzută ca o concurenţă directă pentru Nicu Covaci şi Phoenix.[necesită citare]

Dupa retragerea lui Florian Pittiş, director al radio3net.ro, au mai trecut prin grup Marius Baţu şi Radu Gheorghe.




http://www.google.ro/......tp?/imgres





gil ionita: Gil Ioniţă a absolvit în 1975 Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. După absolvire a lucrat ca juristconsult la I.P.E.P Bacău, apoi ca avocat în cadrul Baroului Bacău.

A început să cânte la Oneşti împreună cu Ion Moraru şi Marcela Saftiuc însă lansarea sa ca solist de muzică folk s-a realizat în timpul studenţiei, când a înfiinţat, împreună cu Ion Moraru şi Cezar Ionescu, grupul Folk 73.[2]

A participat la spectacolele Cenaclului Flacăra condus de Adrian Păunescu. Colaborarea la Cenaclul Flacăra s-a realizat în două etape: o primă perioadă între 1973 şi 1975, şi apoi, după o pauză de câţiva ani, între 1981-1989. În 1983 a fost distins cu două premii speciale ale Cenaclului, pentru creaţie şi compoziţie.

Începând din 2005 este organizată în fiecare an la Biblioteca „Radu Rosetti" din Oneşti „Gala folk In memoriam Gil Ioniţă".















http://www.google.ro/......tp?/imgres









Cristian Paturca : Cristian Paţurcă (n. 10 septembrie 1964 - d. 18 ianuarie 2011, Bucureşti[1]) a fost un cântăreţ, compozitor, revoluţionar şi prodemocrat român. Este autorul "Imnului Golanilor" precum şi al altor piese cântate la Manifestaţiile din Piaţa Universităţii, în perioada aprilie - iunie 1990.[2]
Paţurcă a murit pe 18 ianurie 2011 la vârsta de 46 de ani, după o lungă bătălie cu tuberculoza. A fost înmormântat[3] la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiştilor, fiind vecin cu Tatiana Stepa, Florian Pittiş şi Adrian Pintea. A lăsat în urmă un fiu.










http://www.google.ro/......tp?/imgres





vasile seicaru: Vasile Şeicaru este un cântăreţ şi autor român de muzică folk.

Născut la 10 iulie la Galaţi, Vasile Şeicaru debutează în formaţia Cristal ca solist vocal în 1970. Din 1978 devine membru al Cenaclului Flacara, desfăşurând o susţinută activitate solistică. În 1984 părăseşte Cenaclul Flacăra, dar continuă activitatea de solist folk, apărând pe scenă alături de cunoscuţi artişti din zona rock, pop şi folk.

Din 1990 evoluează în exclusivitate solo, efectuând numeroase turnee în ţară şi peste hotare (Germania, China, Coreea, Rusia, Statele Unite, Canada, Suedia). Participă la cele mai importante manifestări folk naţionale (Festivalul Primăvara Baladelor, unde este laureat pentru piesa "Dacă toate-acestea fi-vor învăţate", Festivalul National de Muzică Folk Om Bun, în cadrul căruia primeşte în 1996 Marele Premiu pentru întreaga activitate), dar şi internaţionale (Festivalul Rock Pop Folk de la Moscova, unde primeşte premiul presei pentru piesa "Lumina").

Din 1996 reia sporadic colaborarea cu Ştefan Hruşcă, dar şi cu Victor Socaciu, împreună cu care concerteaza în ţară şi mai ales în afară: SUA, Canada, Irlanda, Germania, Austria, Franta, Belgia, Grecia, Italia etc.

În prezent, susţine prin ţară concerte live, spectacole "de autor" organizate de o echipă completă (manager, sunetişti, tehnicieni). În anul 2006 primeşte din partea Preşedintelui Romaniei "Ordinul Cultural în Grad de Cavaler".










http://www.google.ro/......tp?/imgres











Zoia Alecu (uneori scris şi Zoe Alecu, n. 10 ianuarie 1956, Bucureşti) este o cântăreaţă, chitaristă, cantautoare şi textieră română, interpretă de muzică folk şi rock.








Zoia Alecu s-a născut în Bucureşti, zona „Măcelari" (aproape de Lizeanu), iar la patru ani familia ei s-a mutat în Calea Victoriei. A urmat Liceul de muzică „George Enescu", unde a studiat vioara, cu toate că tatăl ei ar fi dorit să cânte la violoncel; a fost aici colegă cu viitoarea colaboratoare, Crina Mardare. A renunţat la şcoala de muzică şi a ales o pregătire la liceul teoretic „Mihail Sadoveanu", apoi în „Lazăr". La 16 ani a adunat bani pentru prima ei chitară din donări de sânge repetate; a început să compună piese în stil folk pe versuri proprii.








http://www.google.ro/......tp?/imgres








emeric imre: Emeric Imre - Buna in varianta rea

C
Emeric Imre - Cantec pentru aurora
Emeric Imre - Condamnare
Emeric Imre - Condamnare la toamna

I
Emeric Imre - Ilie de la scularie
Emeric Imre - Ipostaze

J
Emeric Imre - Juramant

M
Emeric Imre - Mult prea mult

N
Emeric Imre - Nebun de alb
Emeric Imre - Nebunul de alb
Emeric Imre - Nevoia de ambele maini
Emeric Imre - Noapte de unul singur

O
Emeric Imre - Of, doamne, ceata e tarzie
Emeric Imre - Oratie de nunta

P
Emeric Imre - Povestea cavalerului cu brici

R
Emeric Imre - Ramuri de lumina
Emeric Imre - Rana si cutit

T
Emeric Imre - Te-astept

( cantecele lui)



http://www.google.ro/......tp?/imgres