De ce unii muzicanţi ( instrumentişti sau vocalişti ) au impresia că sunt cu atât mai buni cu cât cântă mai tare?

Haoleo, mâncaţaş. Ciordito ciricliu? Ho ramas hîn cutia milei careceva? Hau matale hai donat?
Hânţăleg că paralele har fi fost donate mai bine hân punga matale, dară dă tă hânvârţ mai baştan cu gagiii hai şâ matale oare ceva. Şâ nu mai da parale la horbeţ, că matale eşte dăştept din naştere, care dăştăptăciune doresc şâ la hâilalţ.
Bahto delo delo! Dicta galceava! Ps. sper sa primesc funda ok?

Am înţeles, pe lângă ce am spus mai şi plagiază!

Nţ, muzâcanţâ poartă cravată nu fundă! Cum ai arăta matale cântând la nuntă la gât cu o fundă?

Să vezi live cum e de crunt. Am fost recent la o nuntă unde un saxofonist băga la un moment dat saxul cu totul în microfon. Staţiile şi boxele erau foarte puternice iar când intra saxofonul acoperea tot, şi solist vocal şi toate celelalte instrumente. Eram la o masă în faţa boxelor şi-mi crăpa capul la intrările respectivului muzicant. Fluturau perdelele, tremurau paharele să se spargă iar respectivul credea că e singur el şi restul universului. Am făcut greşeala să-i fac semn de la masă să dea volumul mai încet prin rotirea mâinii, iar ăsta a înţeles invers, că îmi place în mod deosebit şi a început să cânte şi mai tare. Săraca solista vocală pentru a se auzii începuse să zbiere în microfon falsând din cauza forţării notelor.
A fost crunt şi am observat la mai mulţi această tendinţă de a trece pe post de solist când tu faci armonie doar pentru a fi în prim plan iar dacă posibilităţile tehnice o permit iese un lucru crunt.
Dacă muzica este opusul zgomotului la un moment dat şi din cauza noastră, se poate transforma în zgomot din păcate.

Thahahaha.
funny story.

Vor sa`si ascunda imperfectiunea!