Imi dati niste informatii despre vals?

VALS - cuvint in limba germana - sich wAlzen - "a se invirti", dans popular, de perechi, de origine germana, ceha si austriaca, in masura de trei timpi - cel mai adesea 3/4 -si cu structura simetrica a frazei muzicale, construita din 4 - 8 - 16 masuri. Valsul este intr-un tempo potrivit, nici repede dar nici rar, atunci cind este cu scop coregrafic. O caracteristica a acestui dans este ritmul constant, de trei timpi egali, iar in acompaniament, basul = registrul grav, accentueaza primul timp, in timp ce vocile intermediare apar pe al doilea si al treilea timp, sub forma de acorduri ritmate. Pe aceasta structura ritmic se dezvoltalinia melodica antrenanta a valsului care da posibilitatea de miscari cit mai libere.

Premergatorul valsului pe linia dansului taranesc este LANDER - ul, vechi dans popular germano - austriac aparut din secolele XIV - XVI si raminind un dans popular, care are tot o structura ritmica ternara, se danseaza tot de perechi, dar este mai dinamic. Lander-ul va reprezenta o sursa de inspiratie pentru creatorii de muzica simfonica din secolele XVIII - XIX.

Catre sfirsitul secolului al XVIII-lea, valsul patrunde din mediul popular in cel burghez, ca o reactie adversa fata de dansul aristocratic - MENUET - de origine franceza, cu miscari galante, fixe si rigide si in special sub influenta landeru-lui, insusindu-si in primul rind ritmul ternar si caracteristicile coregrafice - de miscare ale acestuia. Treptat valsul se va impune ca dans de societate, devenind cel mai raspindit, de aceea el a slujit ca sursa de inspiratie pentru compozitorii romantici si din secolul al XX-lea.

Sub difrite forme, valsul patrunde in aproape toate genurile muzicale ale secolului al XIX-lea, ca piesa simfonica, instrumentala, vocal - instrumentala etc. - de sine statatoare si primind in aceasta calitate denumirea generica de "vals de concert". In creatia simfonica valsul apare fie ca parte a II-a in simfonie, sau ca piesa integrata in Suite coregrafice. Uneori valsul poate sa devina un episod constitutiv al unei lucrari mai ample, de exemplu poem simfonic.

Genurile muzical - teatrale/opera si-au integrat valsul ca moment coregrafic sau ca element de atmosfera, de exemplu - Ch. Gounod - Faust, G. Verdi - Traviata, P.I.Cheaicovsky - Evgheni Oneghin, R. Wagner - Maestrii cintareti, R. Strauss - Cavalerul rozelor, A. Berg Wozzek etc.

La Viena, in a doua jumatate a secolului al XIX - lea, valsul se dezvolta mai ales ca lucrare de muzica usoara si de dans, acest fenomen conducind la inflorirea operetei vieneze in special. Prin cei doi compozitori, tatal si fiul - J.Straus - valsul se consacra in forma sa tipic vieneza, care implica si inlantuirea valsului in potpuriu(fr. pot - pouri), prelucrare muzicala formata din fragmente diferite apartinind mai multor lucrari, imbinate liber, fara o ordine propusa. Potpuriul de obicei imbina cintece le moda, arii din operte, dansuri demare circulatie. Numeroase lucrari din acest gen vor cunoaste o larga audienta europeana si nu numai.

Opereta vieneza, creata in aceasta perioada sub impulsul popularitatii valsului vienez de divertisment, il va utiliza intens si sub o alta forma de vals vocal, aparut pina atunci doar sporadic, la J.Brahms - Liebeslieder walzer si in opera Cavalerul rozelor de RStrauss. Timp de aproape un secol, Viena va fi in centrul atentiei lumii muzicale datorita operetei conceputa de compozitorii austrieci