Mi-e dor de acei ochi albaştri
Mi-e dor de felul în care mă sărutai noaptea
Mi-e dor de felul în care dormeam
Ca şi când n-ar fi existat răsăritul
Ca şi parfumul zâmbetului tău
Mi-e dor de felul în care îl respiram
Dar nu ţi-am spus niciodată
Ceea ar fi trebuit să îţi spun
Nu, nu ţi-am spus niciodată
Am ţinut pentru mine
Şi acum mi-e dor de tot
ceea ce reprezinţi tu
Nu-mi vine să cred că încă te doresc
După toate prin câte am trecut
Îmi e dor de tot ce am trăit cu tine,
fără tine
Văd ochii tăi albaştrii
De câte ori îi închid pe ai mei
Din cauza ta îmi e greu să vad
cărui loc aparţin, atunci când nu sunt în preajma ta
E ca şi cum nu aş fi eu
Dar nu ţi-am spus niciodată
Ceea ce ar fi trebuit să îţi spun
Nu, nu ţi-am spus niciodată
Am ţinut pentru mine
Si acum mi-e dor de tot
ceea ce reprezinţi tu
Nu-mi vine să cred că încă te doresc
După toate prin câte am trecut
Îmi e dor de tot ce am trăit cu tine,
făra tine
Dar nu ţi-am spus niciodată
Ceea ce trebuia să îţi fi spus
Nu, nu ţi-am spus niciodată
Am ţinut în mine
Şi acum mi-e dor de tot
ceea ce reprezinţi tu
( dar ai plecat)
Nu-mi vine să cred că încă te doresc
După toate prin câte am trecut
Îmi e dor de tot ce am trăit cu tine,
făra tïne