Nu este ceva iesit din comun si nici ceva ce ar trebui tratat in vreun fel. Nu este o boala. Eu nu as considera-o tulburare. Nu este o inadaptibilitate, cel putin nu din punct de vedere neurologic.
Copii sunt 100% sanatosi, parerea mea, doar ca e posibil sa aiba anumite simturi mai dezvoltate, prea dezvoltate pentru a suporta ce se intampla in mediul inconjurator.
Asa mi se intampla si mie,cand eram retras social. Asa se intampla,in general,cu cei ce traiesc in societate iar aceasta nu reuseste sa ii inteleaga. Tine de la un individ la altul. Unul e prea rasfatat,altul e pur si simplu inconstient, nu isi da seama de ceea ce spune sau face pana la un anumit moment in care soarta ii da o palma. Dupa, are impresia ca doar lui ii este rau si nimeni nu il intelege.
Daca considerati ca nu pot face fata in sistemul respectiv, ii puteti muta la o scoala speciala sau, daca nu, macar sa apelati la un terapeut care sa ii ''reabiliteze''/formeze in functie de tiparele admise in lumea asta. Doamne ajuta sa fie bine! Seara buna!
Tulburarile psihice nu se mostenesc. Este o minciuna scoasa de cei ce doresc sa ''vanda'' tratamente psihiatrice acestor oameni o viata intreaga,crezand ca au ceva la creier,cand ele nici macar nu pot fi identificate cerebral. Ele se DOBANDESC prin crestere,educatie de la cei apropiati sau acumuleaza toate aceste afectiuni din mediul inconjurator. In realitate,ele nu exista. Sunt doar niste iluzii create tot de societate, datorita simplului fapt ca persoanele ''suferinde'' nu se incadreaza in anumite tipare general-valabile stabilite de aceasta,pentru a face diferenta si ai exclude,ca fiind o ''problema'' pentru ca nu contribuie la idealurile si conceptiile acceptate deja si pentru ca, RESTUL NU DORESTE sa se schimbe,sa adopte o gandire diferita de ceea ce se obisnuieste a se promova si accepta,asa cum v-am spus,dorindu-se a trai intr-o limitare continua. Ceea ce vreau sa spun este ca, pe cei ce nu pot intelege problema,de fapt,ii depaseste pur si simplu si ii oboseste ideea de a vedea dincolo de ''normalitate'' neavand curajul,puterea si chiar capacitatea mentala de a incerca macar sa vada lucrurile cu altii ''ochii'', sa fie obiectivi si deschisi, pentru ei asta ar fi imposibil, avand in vedere ca se inchid in propria minte mai rau ca un psihotic, ceea ce e mai rau e ca nici nu isi dau seama.
Despre problemele psihiatrice vorbeam la general. Acum eu am TPS, si altfel nu imi explic cum si copii mei au, toti trei, daca nu prin mostenire. Se poate trai, dar nu simti nimic.
''Problemele'' acestea nu se mostenesc! E o minciuna,ma repet. La nivel organic,daca nu aveti nimic si nici ei nu au,e vorba doar de ''rani'' pe suflet pe care le-au dobandit de la dvs,iar sufletul nu se trateaza cu pastile,in general. Daca erau drogati sau intr-o stare grava,intelegeam de ce ati ales sa ii tratati,dar daca ei au nevoie doar de un indrumator, cineva care sa ii invete sa se comporte, eu personal consider ca medicatia nu-si are rostul. Ramane la alegerea dvs ce decizie veti lua in privinta lor, insa, sa stiti de la mine ca orice pastila care trece de bariera hematoencefalica si ajunge la creier, in timp, il poate si modifica! https://www.youtube.com/watch?v=egVDrmb5j4c
Uitati-va la acest documentar. E realizat de un doctor american faimos care a avut curajul de a spune adevarul.
Eu nu i-am tratat cu nicio pastila. Au fost diagnosticati Cu Tulburarea de procesare senzoriala. Am spus ca "au mostenit-o" de la mine pentru ca si eu am aceasta tulburare.
'copiii' am vrut sa scriu Multumesc pentru apreciere!
Nu este ceva iesit din comun si nici ceva ce ar trebui tratat in vreun fel. Nu este o boala. Eu nu as considera-o tulburare. Nu este o inadaptibilitate, cel putin nu din punct de vedere neurologic.
Copii sunt 100% sanatosi, parerea mea, doar ca e posibil sa aiba anumite simturi mai dezvoltate, prea dezvoltate pentru a suporta ce se intampla in mediul inconjurator.
Nu te poti lupta cu realitatea, dar te poti lupta cu tine insuti, pentru a o accepta. Bullying-ul e un fenomen intalnit nu doar in scoli, desi, in scoli atinge proportiile cele mai mari. Ideal ar fi sa incerci sa ii inveti pe copii sa reactioneze la astfel de provocari, sa le interpreteze adecvat si sa treaca peste.
Cristi3108 întreabă: