Hello TPU.
Mama mea imi zicea mereu cand eram mai mica ca ea nu o sa bage in viitoarea mea relatie dar cam asta face.
Pe langa ca tot pune paie pe foc cand exista o cearta si imi zice sa ma despart de el ca ei nu-i place de el mai e si paradoxala. Gen mereu se plangea ca nu am relatii serioase si ca ea la varsta mea deja ma avea pe mine( gen ca nu sunt matura) si acum ca am o relatie serioasa nu-i place nici asa si mereu ma amentinta ca daca raman insarcinata ma bate si chestii de astea.
Sau "pentru ce tot mergi la el, iti bati picioarele degaba, mai bine stai acasa" ea vrea sa ma vad cu iubitul meu 2-3h si aia e. Problema este ca el munceste si are un program naspa si de obicei prefer sa dorm la el decat sa merg acasa dintr-un capat de oras in altul seara neavand masina nici eu nici iubitul meu iar el mna, obosit de la servici nu mereu are chef sa ma conduca de unde are alt motiv sa urle, de ce nu ma conduce seara cand e asa periculos etc dar nu-i place nici daca dorm la el pentru ca nu suntem casatoriti sau ceva si asta ma face o curva si o fac de rusine(da..asta e inca un lucru.Ambii parinti imi vorbesc foarte urat de la o perioada si mereu cauta sa se certe cu mine si nu mai ma simt bine in casa cu ei, zici ca sunt un animal inchis, abia astept mereu sa ma vad cu iubitul meu), nici daca el vine la mine nu-i place pentru ca ia vezi consuma cafea si nebunii de astea.Eu nu muncesc pentru ca am un frate mai "mic" desi eu consider ca e destul de mare si il duc si aduc de la scoala,ii dau sa manance etc practic sunt ca si o dadaca. Ei ii este frica sa il lase pe frate-meu sa mearga singur sau ceva si el s-a obisnuit prost, sa-i duc toate pe tava. Pe scurt e foarte protectiva si problema e ca imi face mie program si iubitului meu nu-i place pentru ca totusi am o varsta si el vrea sa locuim impreuna dar exista multe piedici.
Nu stiu ce sa fac sa fac sa intelege ca sunt un adult acum si greseste ca ma tine asa de scurt.
Gen eu sunt dispusa sa o mai ajut o perioada cu treaba cu fratele meu pana se simte si ea in largul sau dar as vrea de exemplu sa il duca ea dimineata la scoala (ii permite si programul de munca sa faca asta) si eu doar sa il iau de la scoala si sa ma ocup de el pana vine de la munca asa as putea petrece mai mult timp cu iubitul meu si sa nu umblu seara pe drumuri dar nu e de acord.
Un prieten de al iubitului meu mi-a zis ca face asa pentru ca eu am fost un copil cuminte care mereu facea ce doreau ei si acum prin faptul ca zic nu si imi exprim punctul de vedere si vreau altceva fata de ei simte ca pierde controlul asupra mea ceea ce nu e ok pentru ca de fapt eu cred ca e ceva normal, m-am maturizat, pot sa decid pentru viata mea, pot sa imi iau un job si asa mai departe.
Multa lume m-a sfatuit sa nu ma cert cu ai mei ca poate relatia cu iubitul meu se strica sau ceva si dupa ce fac dar totusi nu pot sa stau asa pana la 35 de ani cu frica de a ma afirma sau de a incerca sa am o viata.
Astept pareri despre cum ar trebui sa gestionez situatia asta.
Ordonare:
După relevanţă
Atata vreme cat stai in casa parintilor tai, ca esti minora sau majora, tot trebuie sa-i respecti si sa executi ceea ce ti se cere.
Nu vrei sa o faci, esti libera sa-ti iei traista in bat si sa pleci in lume.
Ce te tine legata de parintii tai?
Daca tot iti vrei libertatea, de ce nu-ti inchiriezi o casa sa te muti singura, sau cu iubitul? In felul asta, faci ce doresti si mai ales cu cine iti doresti.
Răspunde
Oamenii au început să vorbească, li s-a dezvoltat laringele și limbajul vorbit ca să poată comunica între ei. Părinții când copii lor se maturizează, unii din ei intră în panică, că își vor pierde copilul, pe care ei, dacă l-au făcut, îl consideră proprietatea lor.
Dta ești într-o situație mai specială. Ai un iubit cu care formezi un cuplu, dar mai stai încă cu părinții, care au mentalitățile lor, și consideră că mai ești încă mică și pot să îți comande ce vor ei, și o și fac. Dar toate astea dta le știi iar dacă eu doar le repet, nu te ajută să rezolvi situația. Cel mai important aspect al vieții dtale acum este relația cu iubitul, consolidarea acestei relații, aceasta este viața dtale viitoare, asta trebuie să te preocupe. Ideal ar fi să de desprinzi total de familia părinților și să locuiești cu prietenul. Dacă aceasta nu este posibil încă, soluția doi este discuția deschisă cu mama, cu părinții, pe tema care ai expus-o aici. Dacă se poartă urât cu vorbe urâte, se vede din asta că nu au dreptate, nu trebuie să le răspunzi pe același ton. Să ceri ferm și calm orarul de libertate de care ai nevoie în noua situație. Astea sunt cele două soluții. Dacă dta vei purta discuția pe un ton calm și rezonabil de om matur, care știe ce vrea și ce dorește, și care are dreptate, vei avea câștig de cauză.
În primul rând,mergi la munca! Treaba ta este sa te intretii,nu sa ai grija cuiva. De copilul minor sa se ocupe mama ta,ca de aceea l a facut. Iubitul tău să te ceară de nevastă dacă are pretenția să locuiti împreună! Nu te mai împărți tu cum vor altii, indiferent ca e iubit sau draga ta familie. Totul are o limita. Tu esti majora, deci independenta psihologic sa ai propriile alegeri si responsabilitati, nu pe ale altora si nu, nu alege mama pentru tine.
Primul pas este sa lucrezi si sa iti castigi singura painea. Indiferent de ce spun ai tai sau ba. Fratele tau este destul de mare sa se duca si sa se intoarca singur la si de la scoala, sa-si puna mancare in farfurie si sa duca lingura la gura. Ma mir ca nu ii faci si temele ca asta chiar ar fi de rasul curcii. In rest, statul cu iubitul este cu dus si intors. De ce nu va casatoriti?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
