Sunt foarte multi părinți ce isi cocolosesc copii si le cântă în strună. Mereu daca fac ceva gresit si sunt certați de către o altă persoană ii deranjează si se supără.
Credeti ca si asta este un motiv pentru care uni copii sunt atât de obraznici si nu au respect față de alti oameni?
Pentru ca de multe ori ii auzi spunând "vaaai asa este de rau si nu stiu ce sa ii mai fac", iar cand il lasa in grija cuiva (ceia ce se intampla des pentru ca au nevoie părinții de relaxare după ce își mănâncă nervi) si acea persoana ii atrage atentia copilului sau ei ca nu e ok ce face se imbufneaza si o ia personal.
Poti sa transmiți niște semne copilului prin atitudinea asta incat sa il faci mar rau?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Sunt multe de spus pe tema asta.
În mod normal, un copil nu trebuie certat, mai ales dacă greșește (contrar opiniei curente) - pentru că doar așa poate să învețe ce e bine și ce nu. Dar asta nu înseamnă nici că trebuie ignorat sau mai rău, lăudat când face tâmpenii. Ideea e să-l educi cu blândețe, cu sfaturi pozitive, cu recompense și mai puțin cu ceartă, pedepse etc.
Normal, copilul invata ca orice e ok atata timp cat nu il certa mama sau tata. Si la un moment dat nici pe ei nu ii mai respecta.
Nu mi se pare normal sa atragi atentia si sa faci educatie din moment ce nu e copilul tau
si mai ales cand nu ti s-a cerut asta 
Tipic romanilor, dam sfaturi/recomandari/opinii fara sa fie cerute
Probabil parintii aia de isi cocolosesc copiii au avut o viata grea, CU BATAITA, CU MULTE LIPSURI.
Daca stii cum sa te impui ca sa te respecte e mielusel si cel mai tartor pui de om.
Pasiunea romanilor este sa "educe" copilul altuia, chiar daca ei nu sunt in masura de asa ceva.
Iar sfaturile necerute sunt ca un job part time pentru multi romani... csf, n-ai csf
Răspunde
Cand o sa am eu un copil, nu voi permite nimanui sa il certe, sa ridice tonul la el sau mai stiu eu ce. Mi se pare normal ca parintele sa fie de partea copilului sau.
Si da, m-ar deranja enorm daca un c*cat cu ochi ar indrazni sa ridice tonul la copilul meu, sau sa il insulte. Daca imi insulti copilul, ma insulti pe mine. Cam asta e ideea. Nimeni de pe planeta asta nu este in masura sa imi certe mie copilul.
Nu ii faci niciun rau copilului tau daca ii arati ca esti de partea lui si ii iei apararea in fata celorlalti.
Cea mai mare greseala pe care o poate face un parinte, este sa nu fie de partea copilului. Cea mai mare greseala este vina un c*cat cu ochi si sa se ia de copil, iar parintii sa stea cu mana in fund in loc sa ia atitudine. Copilul se va simti tradat de parinti, si nu va mai avea incredere in ei.
În momentul in care copilul e ok si nu a gresit e normal sa nu permiți să fie certat.Dar cand tu vezi ca majoritatea din jurul tau iti spune ca ceva nu e in regula cu el iti pui un semn de intrebare.
Spre exemplu, il lasi in grija cuiva două zile.Copilul odată ajuns acolo începe cu figuri, cu gălăgie, cu împrăștiat de lucuri iar persoana ce il are in grija il cearta.Pai mie nu mi se pare ok sa mergi in casa omului care ti l-a luat in grija fara obligații si a carei casa a facut o vraiște sa il iei de gat ca ti-a certat copilul.
Il susti într-adevăr cand vrea sa faca ceva, il felicit cand a facut un lucru bun, ii explici cand greșește dar daca l-ai educat prost si face numai tampeni asumati si reproșurile altora ca nu esti nici tu nici copilul sfânt de pe icoane sa nu va poate zice nimeni nico date in colo.
Am început discuția asta pentru ca stiu un caz in care s-a facut vrajba in familie de la asta.Un copil ce nu avea nici 7 ani si ii manipula pe toti prin comportamentul lui si un părinte ce credea că toată lumea e nebună si are ceva cu copilul ei.Sau probabil realiza ca acel copil are probleme dar se aștepta ca toti sa il suporte si sa il primească cu brațele deschise.Ei, chestia asta cat ai incerca tu sa o reușești nu se va întâmpla. Daca tu il săruri in fund de fiecare dată, nu ii explici ca greșește si nu accepti si parerea altcuiva o sa ajunga un adult cu probleme.
Daca copilul meu ar gresi cu ceva, as discuta cu el in privat, intre 4 ochi. Ca de la adult la adult. Nu de fata cu altii. Si vorba dulce mult aduce, corect? Mult mai mult decat daca l-as certa. Cert/bat/injur pe cine vrei tu, dar nu pe propriul copil.
Si crede-ma ca daca cineva iti cearta copilul, iar tu esti de fata si nu ii iei apararea, copilul se va simti oribil.
Sunt destule persoane in lumea asta care sa ii faca rau copilului tau, macar tu ca parinte sa fii in aceeasi "tabara" cu el. Chiar daca stii ca poate nu are dreptate, nu conteaza, tu arata-i ca tii cu el. Altfel o sa ajunga sa te urasca.
Copilul mai degraba ar deveni un adult cu probleme daca ar sti ca nici macar parintii nu sunt de partea lui intr-o cearta.
Daca ajunge cineva sa iti certe copilul de fata cu tine pentru ca a facut o prostie atunci chiar esti degeaba ca părinte.Cand copilu tau face o prostie si esti de fata tu trebuie sa fi prima persoana ce il atenționează.Ma refeream daca iti spune copilul,altcineva sau chiar acea persoana ca la certat, nu daca esti si tu acolo.
Eu stiu ca trebuie sa iti ajuți copilul sa inteleaga anumite chestii, nu am spus sa il înjuri sau bati, dar nici nu trebuie să îl vezi ca pe isus cristos ca ii dai prea multe aere.
Ti-am povestit de situația pe care o cunosc eu pentru ca acea persoana realiza ca acel copil de probleme si cu toate astea avea pretentia ca toata lumea sa il primească cu brațele deschise oricand la orce ora, iar daca cineva nu era prea încântat sa faca asta si ii arata cumva pe fata se imbufna.Pai nu poti sa obligi pe nimeni sa iti placa copilul sau sa il puna pe piedestal daca nu e cazul.
Daca eu sunt de fata si acolo pe langa copilul meu mai sunt si alti "spectatori" nu il atentionez, nu il cert nu nimic. Asta fac doar in privat cand nu ne vede nimeni. Nu am cum sa fiu prima care il atentioneaza atata timp cat sunt si altii de fata, ca eu nu imi cert copilul in fata altora.
Iar daca as afla ca cineva s-a luat de copilul meu in lipsa mea, nu am cum sa dau timpul inapoi si sa schimb asta. Dar i-as spune tare si raspicat cu prima ocazie ca nu e el/ea in masura sa ridice tonul la copilul meu si sa invete sa taca din gura si sa isi vada de gunoiul din prag si sa nu mai indrazneasca sa imi certe mie copilul. Daca copilul meu greseste cu ceva, doar sa imi spuna mie si discut eu cu el in privat.
Nu am pretentia sa imi placa toata lumea copilul, dar oamenii trebuie sa ma stie de frica, sa stie ca cu mine nu le merge si daca nu imi respecta copilul, a2a oara nu il mai vad.
Mda.Esti genul de persoana cu care chiar nu ma inteleg si pe care chiar nu am cum sa o fac sa inteleaga ca, copilul ei nu este isus.
Esti generația aia de mame ce stau la cafea in timp ce copilul ei bate alti copii, devastează barul, distruge parcul si ea e "hihi da, si cand am fost ieri sa imi cumpăr geanta....Bai femeilor, înțelegeți că încerc să vă explic cat de frumos se poate dar trebuie sa o zic si mai urat ca altfel nu înțelegeți. Daca il lasi de capul lui si ii canti in strună intr-o perioada scurta de timp nu mai e copilul tau, e satana.Iar cand satana e lăsat în grija altcuiva si darama casa omului pentru ca e obraznic si neascultator bucurate daca in cel mai bun caz acel cineva nu ti-l mai primeste.Ca s-ar putea sa dea si cu el de pământ iar cand faci gura mare sa te ia si pe tine ca nu sti sa educi un copil.
Poti sa il cerți si de fata cu alti pentru ca Acel copil are până în 7 ani, si daca ii explici ca greșește într-un moment din asta il prinde rusinea si tine minte alta data sa nu mai faca.Dar daca tu una ii spui aici si alta acasa normal ca se c..ca in capul tuturor si pe viitor o sa fie ultimul nesimțit.
Am pățit asa si eu o faza cand a adus mama un copil la noi si vezi doamne cea a cui a fost copilul sa supărat pe mine ca nu ii dădeam atenție copilului ei si ca par imbufnata.A tot facut scheciuri la mine până a zis "nu mai rămâi la ei ca o deranjezi pe...(mine)" si atunci i-am spus in fata ca da,ma deranjează pentru ca imi umbla in permanenta prin lucuri,strica obiecte de prin casa si de pe lângă casa, boncaneste, trosneste, striga, vorbeste continu prost si fara rost si este extrem de obraznic atat in comportament cat si in vorbire.Si abia asteptam sa imi mai spuna si altceva ca sa ii explic si ei cat e de tuta si ca daca nu stie sa educe un copil nu il faca.
Copilul meu nu ar avea cum sa devasteze nimic. Daca ar face ceva de genul ti-am si spus ca DA, as discuta cu el! As discuta cu el in privat, pe un ton civilizat, si i-as spune ca nu e frumos sa faca anumite lucruri.
Fii sigura ca atunci cand o sa am un copil in voi educa astfel incat sa nu faca prostii de genul. Am spus clar ca as discuta cu el! Doar ca nu de fata cu altii. Eu nu imi spal rufele in public.
Ok, hai sa zicem ca copilul meu a venit la X in vizita si i-a intors casa cu fundu' in sus. X are datoria sa imi comunice ce s-a intamplat, in niciun caz sa isi permita sa imi "educe" mie copilul, atata timp cat nimeni nu i-a cerut asa ceva. Evident ca daca X indrazneste sa se ia de copilul meu, eu sunt de partea copilului.
Nu exista sa nu fii de partea copilului tau cand el s-a certat cu cineva!
Daca a gresit, discuti acasa cu el. Dar la locul faptei ii tii partea, ca el o sa te ajute la batranete, nu X cu casa "devastata".
Un copil se educa cu vorba buna, nu cu rusinea.
Si nu te mai chinui sa ma faci sa iti dau dreptate. Obisnuieste-te cu ideea ca nu toti oamenii au mentalitatea pe care o ai tu. Si nu o sa imi fac copilul sa prinda frica si rusine doar pentru ca asa ai tu impresia ca trebuie. Un copil se educa cu vorba buna, si pe un ton calm si civilizat, fara insulte, fara sa permiti altora sa se ia de el. Eu sunt impacata cu mine, am o gandire sanatoasa, imi pare sincer rau pentru copiii care sunt crescuti cu rusinea, cu cearta, cu tonul ridicat etc.
Pai de aia narcisismul este in crestere.
Unii sunt crescuti plini de aere de grandomanie si misecuvinism pentru ca asa i-au invatat parintii.
Iar altii au stima de sine foarte scazuta pentru ca i-au maltratat parintii. Cand prea rau, cand prea bine.
Cand nu exista echilibru emotional si parintii nu corecteaza comportamentul gresit al copiilor ne trezim cu tot felul de monstri de oameni imaturi si plini de frustrari, care nu stiu ce e ala respect si empatie, nici pe ei insisi nu se vor respecta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
