A face lucruri bune cu scopul de a primi viata vesnica in rai,alaturi de D-zeu,si a face lucruri bune cu scopul de a avea o suma de bani, nu este exact acelasi lucru? voi ce parere aveti?

Question

sublime89 · Accepted Answer

Faptele bune se fac doar din placerea de a ne ajuta semenii, si din niciun alt motiv. Cei ce ajuta alti oameni cu gandul la rasplata divina care va urma, sunt o rusine pentru specia umana. Sunt doar egoisti care-i folosesc pe altii pentru a-si atinge scopurile lor imaginare.

danay72 · Answer

Daca faci lucruri bune, trebuie sa fie facute cu o motivație corecta, din iubire pentru Dumnezeu, nu pentru ca primim ceva in schimb.

mentholinks · Answer

Macar sa faca lucruri bune, indiferent de scop, dar oamenii tot nu fac. Greu le va fi la judecata.

TrăieşteClipa · Answer

Este o iluzie ca daca faci lucruri bune ajungi in Rai.

danalungu22 · Answer

Adica?

TrăieşteClipa · Answer

Biblia este o culegere de povestiri adunate de la mai multe popoare si nu are nicio legatura cu Dumnezeu.
Se povesteste despre un criminal in serie YHWH  conducatorul si supraveghetorul unui mic popor.
Ideea de Rai si de Iad a aparut in NT ca urmare a unei interpretari eronate a unor necunoscuti numiti Matei, Marcu Luca sau Ioan ca sa dea totusi credibilitate povestirii numita Evanghelie.
Principiile din Evanghelie sunt ok, dar si ele au fost preluate de la altii.Nimic nou sub soare.
Bunatatea trebuie sa izvorască din conștiința si nu de frica unei fantome.

anonim_4396 · Answer

A nu te ruga deloc, dar a trai in asa fel incat intreaga ta viata si activitate, sa-ti fie o, permanenta ruga si multumire catre Dumnezeu, nu e acelasi lucru? A nu te gandi la desertaciuni, ci la legea Domnului si a faptui doar ce e bineplacut lui ti se pare greu nefiresc si nepotrivit?

anonim_4396 · Answer

A face pentru ca trebuie, pur si simplu

gingergirl1 · Answer

Dumnezeu cunoaste inima oricarui om, e imposibil sa ajungi in rai doar ca ai facut fapte bune :)) Sunt egale cu 0 daca nu crezi si nu il accepti pe Isus in inima, ca si mantuitor personal.

ItsMeUncleDolanOrDolanDuk · Answer

Nu trebuie sa te iei dupa religie, ci tu trebuie sa-ti impui o viata DEMNA, curata sa-i ajuti pe altii nu din dorinta ta a ajunge in "rai" sau in "iad" pur si simplu sa te realizezi ca om iar in momentul in care mori sa fii mandru de ceea ce ai realizat.

gratargratar · Answer

Poate ar fi acelasi lucru, daca tu pui egalitate intre Rai si bani, sau orice alt lucru lumesc. 
Daca eu vreau sa ma intorc Acasa, daca vreau sa fiu langa Dumnezeu si lucrez in acest sens, inseamna ca sunt egoist? 

Daca tu, sa zicem, vrei sa te intorci acasa din Italia, unde muncesti, si savarsesti fapte cu acest scop, pentru a te putea intoarce, inseamna ca esti egoist? E acelasi lucru cu a-ti dori bani? Evident ca nu. 
Sau esti egoist daca vrei sa-ti revezi parintii si familia si neamul si prietenii, savarsind fapte cu acest scop? E acelasi lucru cu a-ti dori bani? Evident ca nu.

Deci vezi ca desi mecanismul pare a fi acelasi, ceea ce da semnficatie metafizica cu totul diferita faptei, functie de scop, este insasi natura scopului. 

Apoi putem declansa o intrega discutie filozofica, pentru a demonstra ca ai pus problema, inca de la inceput, gresit. 1.Pentru ca daca banii sunt un lucru omenesc, de care te poti lipsi, Dumnezeu este menirea sufletului. Una este cand lucrezi dupa fire, si alta cand lucrezi stramb. 
2. Apoi putem discuta despre faptul ca Raiul nu poate fi considerat un scop. Raiul este o stare pe care trebuie s-o descoperi inca de pe pamant. Nu este ca un bun material. Iar Raiul se obtine prin sacrificiu personal. Insusi acest sacrificiu inlatura orice egoism. Caci un om egoist nu se poate sacrifica.
3. A-l iubi pe Dumnezeu, inseamna a iubi si pe oameni, care sunt chipuri ale lui Dumnezeu. Ori facand aceasta, vedem cum intram intr-o circularitate unde nu mai pot vorbi despre eu. Vorbim numai despre Unul, care suntem toti, dupa cum Hristos S-a rugat inainte de rastignire. Aceasta este crestinismul. Impreuna-lucrare. Prin Dumnezeu lucram pentru toti. Deci inainte sa-mi "obtin eu Raiul", ajut pe altii sa-l obtina. Iar acestia, ma ajuta pe mine, fara de care nu as putea. Iar Dumnezeu ne ajuta pe toti, incheind astfel ciclul in infinit care este El. 

4. Cred ca este o tactica duhovniceasca gresita aceasta de a face orice fapta cu gandul de a dobandi Raiul. Asta pentru ca, dupa cum ne invata Biserica Ortodoxa, Raiul nu-l dobandesti tu, ci iti este daruit. Deci nu tu, ci harul lui Dumnezeu in definitiv. Lucrezi si tu pe acolo, ce poti, dar Dumnezeu este cel ce daruieste, dupa cum a daruit inca de la inceput. Deci, un crestin face fapte bune pentru a placea lui Dumnezeu, care este parintele sau. Iar un Sfant, face fapte bune pentru ca-l iubeste pe Dumnezeu, parintele sau. 


In definitiv, trebuie sa retii ca nu mecanismul actiune-scop este un pacat in sine, ci natura scopului poate fi pacat (egoism si altele). Este normal ca omul sa aiba scopuri si sa tinda spre ceva. Iar Dumnezeu nu este numai un Scop, el este mult mai mult de atat. El Este cel ce Este. Nu se poate spune ca respir aer cu scopul de a trai. Respiratia este ceva mai presus de cuget, este instinctuala. Asa sa te gandesti si la Dumnezeu si la faptele dupa Dumnezeu - drept un instinct al sufletului.