Aceasta-i dorinta lui Dumnezeu!? sau de fapt scopul celor ce au inventat asemenea,,comportari"este altul?-manipularea!
Priviți expresia facială,a acelor oameni!
Adică,, limbajul trupului"
http://www.trilulilu.ro/......apt-scopul
Bisericile, toate bisericile, încurajează obscurantismul.
În particular bisericile creștine, cu falsul păcat Adamic, „ precum că ar fi un păcat să vrei să cunoști " trebuie înțelese în direcționarea și dimensiunea lor exactă.
Numai o religie adevărată, dinamică == care să nu mai mintă „că vine de la Dumnezeu" și care să fie mereu îmbunătățită în funcție de nivelul de cunoaștere al umanității==opusă astfel religiilor mincinoase : religiilor adamice, ( mozaism, creștinism, islamism, credință Bahai), budismului == Buddha halea zilnic un singur bob de orez ( zilnic ) tu de ce vrei să mănânci orez pe săturate ==, precum și altor religii mizerabile actuale, care au acum adepți.
Este o treabă foarte grea, pentru un singur om, să facă o religie, și în plus dacă chiar ar face-o și să zic că o face, în momentul în care ar vrea să o zică și altora, oare nu va fi ucis de vreun adept fanatic al unei religii care există?
„ Adeptul fanatic", va fi numai „unealta ", că în spatele „ adeptului fanatic", vor fi „ băieți cu ochi albaștrii", sau ceva similar ăstora, care în cârdășie cu preoți vor comanda uciderea respectivului, motivat de faptul că le strică afacerea.
Marx avea și el dreptate în felul lui, când zicea „ religia opiu al popoarelor ".
Dar individul nu știa decât mozaism și creștinism și la ele, se gândea, când zicea religie.
În opinia mea singura soluție corectă, ar fi o religie dinamică, opusă religiilor mincinoase actuale, care să nu mai mintă „că vine de la Dumnezeu" și care să fie mereu îmbunătățită, în funcție de nivelul de cunoaștere al umanității.
De fapt, termenul religie, este fundamental incorect, fiind vorba de fapt, de o filosofie religioasă, de la care ar putea fi construite n religii.
O filozofie religioasă adevărată ar avea drept consecință necesitatea unei alte orânduiri sociale, ceva mai corecte.
Dar ai o imagine exactă, cum ar trebui să fie acea orânduire, ceva „ mai bună"?
Că în funcție de asta, poți eventual opera, la realizarea acelei filozofii religioase.
Poți elabora o filozofie religioasă fără să te gândești, la o altă orânduire, dar este ceva făcut numai parțial, că te-ai oprit undeva, înainte de capăt.
De aici, se poate gândi și se poate discuta.
Îmi este foarte clar că ateismul, nu este soluția, deoarece nu ai nici un motiv să zici că nu există nici un fel de Dumnezeu.
Practica probează, că Dumnezeu, dacă există, nu se implică direct și nemijlocit în problemele și în viețile anumitor oameni.
Un Dumnezeu al Universului, nici nu ar avea fizic, cum să o facă, presupunând că mai există, cel puțin 1000 de planete cu viață, similare planetei Terra.
Bănuiesc că sunt cu mult, peste 1000 de planete cu viață.
1000 este o cifră, care să te facă să pricepi că nu are cum să stea „ după fundul ", fiecăruia din cei 7-8 miliarde de oameni, de pe acestă planetă.
Religiile actuale, cele de astăzi, sunt evident religii mincinoase, că nu știau, atunci când le-au făcut, că ar trebui să fie și alte planete, cu forme de viață superioare.
Existând foarte multe galaxii, care au în compunerea lor, multe sisteme similare cu sistemul nostru solar, este normal că religiile actuale cu adepți, sunt numai niște „ glume", care nu au nici o treabă, cu realitatea reală.
Răspunde
Excelent,super!
Daca ne-am schimba modul de gandire, s-ar schimba LUMEA!
Răspunde
În opinia mea singura soluție corectă, ar fi o religie dinamică, opusă religiilor mincinoase actuale, care să nu mai mintă „că vine de la Dumnezeu" și care să fie mereu îmbunătățită, în funcție de nivelul de cunoaștere al umanității.
Vai de capul tău! Acestea sînt false, să inventăm una nouă!
Și cea nou inventată, va fi adevărată? Gîndești cu capul cel de jos?
Eu eram în clasa a 12 a și Bogdan avea în jur se 3 ani.
El mi-a povestit că a fost o discuție între copii, la cămin, despre cum au apărut oamenii!
Îmi zicea că este o fetiță foarte proastă, cu la el la cămin, care zice că a fost la țară la bunicul ei și popa de acolo zicea cum Dumnezeu i-a făcut pe oameni din pământ.
Bogdan era supărat că fetița a putut repeta o asemenea prostie.
Bogdan s-a apucat să îmi explice, că dacă pe oameni îi prinde o ploaie foarte puternică și bate vântul tare, ei răcesc tare rău, și ajung la spital și le face injecții.
Dacă oamenii ar fi făcuți din pământ și i-ar ploua foarte tare s-ar face noroi și asta, nu se întâmplă!
Pentru că udați cu multă apă, nu se fac noroi, înseamnă că oamenii nu sunt făcuți din pământ.
Iar să zici că oamenii sunt făcuți din pământ când nu este așa, este o prostie mare, mare de tot.
El mi-a spus că este mic și că nu l-a cunoscut pe Dumnezeu și că nu știe cine este ăsta, și nici cu ce se ocupă.
Bogdan la cei 3 ani ai lui, nu știa că refuză creaționismul creștin.
De fapt, acel copil nu fusese îmbâcsit cu creștinism și avea o gândire corectă, pentru un copil de 3 ani.
De atunci au trecut mulți ani.
M-am văzut de mai multe ori cu Bogdan, ultima dată în 2011.
Nu i-am repetat ce „ minuni", îmi zicea când avea 3 ani.
Un copil de 3 ani multe poate spune. Dar ca să fiu sincer, e impresionant și faptul că un păstor cu peste 3000 ani în urmă scrie că toate elementele din care este alcătuit corpul uman se găsesc în pămînt.
Unde scrie în „cartea cu minciuni"==biblia creștinilor==despre elemente chimice și despre tabela lui Mendeleev?
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/genesa/2/
7. Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu.
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=2
7. Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.
http://www.bartleby.com/108/01/2.html
7 And the LORD God formed man of the dust of the ground, and breathed into his nostrils the breath of life; and man became a living soul. 1 Cor. 15.45
http://www.o-bible.com/cgibin/ob.cgi?version=kjv&book=ge&chapter=2
2:7 And the LORD God formed man of the dust of the ground, and breathed into his nostrils the breath of life; and man became a living soul.
L'Éternel Dieu forma l'homme de la poussière de la terre, il souffla dans
ses narines un souffle de vie et l'homme devint un être vivant.
Că ar fi trebuit să fi scris despre elemente chimice care se găsesc în tabelul lui Mendeleev este altceva.
Deci să scrie explicit că „ Dumnezeu la realizarea oamenilor a folosit elemente chimice, care se găsesc pe planeta Pământ, și se află trecute în tabela lui Mendeleev. "
Ooo,le,,spui'' ăstora de știință?
Deja se gandesc că și-a băgat dracu' coada!
Mergând pe aceiași linie mâine îmi vei scrie că în ziua 1 a a Genezei Dumnezeu a separat lumina ne păcătuirii de întunericul păcătuirii, a separat lumina cunoașterii de întunericul obscurantismului, a separat lumina creației de întunericul non creației șamd iar pentru conformitate vei scrie și minunea asta:
„ Religia creștină, cu falsul păcat adamic, a fost și este și acum, un mijloc de manevrare și de îndobitocire, al oamenilor, ( de anihilare a opiniilor individuale) și de ținere a acestora sub ascultarea „Cezarilor" vremelnici, --dă cezarului ce este al cezarului & întoarce și celălalt obraz, & ferice de cei săraci cu duhul etc----.
Și că pe oricare dintre ramurile sale creștinismul este o religie incorectă, o aiureală, ce trebuie combătută că Dumnezeu de fapt ne vrea învățând și cunoscând și cunoscători și creatori & creativi, și că a pune problema că este un păcat să vrei să cunoști este o invenție a popilor / a castei parazitare a prelaților, care îi voiau pe oameni proști și necunoscători tocmai spre a îi putea parazita cât mai eficient, pe oameni, cu totul contrară voinței adevărate a lui Dumnezeu.
Trebuie să lămurim care este treaba cu păcatul adamic.
Câți oameni fac invenții și inovații? --(Acum au făcut un haos din acești termeni, anterior invenția era noutate absolută pe plan mondial și inovația noutate pe plan național.)---
Cei care fac invenții și inovații primesc și premii.
Toți acești oameni fac ceva creativ. Toți ăștia crează.
Câți dintre ăștia sunt creștini?
Jumătate sau mai puțini.
Toți oamenii independent de apartenența religioasă crează sau explicat altfel au fost hărăziți de Dumnezeul Creator cu capacitatea de a crea indiferent de apartenența la o religie sau alta, sau dacă sunt atei.
În rezumat Dumnezeul Creator i-a hărăzit pe toți oamenii cu „harul creației", indiferent dacă cred în vreo religie sau alta sau dacă sunt atei.
Pentru mai multe citește acest material :
" _____________( Păcatul Non Creației. ) _______________
Sunt și alte tipuri de păcate, despre care preotul nu îți va vorbii.
Mă refer la păcatul non creației, care în spate are alte serii întregi de forme de păcătuire.
Nu este nici momentul și nici locul să abordez probleme serioase privind păcatul non creației.
( Păcatul Non Creației cunoscut de foarte mulți, ar cam, lăsa muritori de foame, peste 90% din prelații, de pe planeta asta, care predică religii (incomplete), unde nici nu se vorbește explicit, despre păcatul non creației.)
Și religia trebuie înțeleasă ca ceva, care trebuie perfecționat și îmbunătățit mereu / în permanență, în funcție de nivelul de cunoaștere al Omenirii.
Toți oamenii independent de religia în care cred, au fost hărăziți de Creator cu „harul creației".
Evident că nu de idiot ce, este Creatorul i-a hărăzit, pe oameni cu harul Creației.
Ci pentru că oamenii trebuie să creeze, fiecare după puterile și capacitățile sale.
Extinzând raționamentul cu Creatorul ne idiot, putem pune problema obligației oamenilor de a crea și chiar despre păcatul non creației.
Pentru că fiecare om are datoria și obligația creației.
Deci ca după puterile sale să pună cărămiduțele lui la edificiul abstract de cunoaștere, progres și prosperitate al omenirii.
Ai obligația / datoria creație, ai obligația ( încă nescrisă în cărțile religioase, ale religiilor incomplete,) de a așeza cărămiduțele tale, după puterile tale individuale, la maiestosul edificiu abstract, dar necesar, cel de prosperitate și progres al Umanității.
Dacă careva ți-ar fi predicat din evanghelia creației, ( care nu apare ca evanghelie explicită în nici o religie incompletă ), ai fi înțeles că ai obligația creației.
Deci ai datoria să trăiești, să înveți permanent și pe parcursul vieții tale să pui și tu, după puterile tale, cărămiduțele tale, la edificiul abstract de progres și de prosperitate al Omenirii.
Că nu de cretin, ce este, Dumnezeul Creator, te-a hărăzit și pe tine, cu harul creației, așa cum a hărăzit, pe toți oamenii indiferent că sunt creștini, necreștini, sau atei, cu harul creației, și cu capacitatea de a crea.
Nu ai știut, că ai obligația / datoria creației, dar acum știi!
Ăsta este rostu vieții tale, să creezi pentru a așeza și tu cărămiduțele tale, după puterile și după capacitatea ta, la impozantul edificiu de cunoaștere, creație, progres și prosperitate al Umanității.
Asta este calea cea adevărată, ăsta este drumul de urmat, în rest nu sunt decât vorbe.
Te-am ajutat, prin ceia că ți-am indicat drumul pe care TU trebuie să mergi, ți-am indicat și motivația de a trăii.
Păcatul non creației este un păcat grav.
Caută să nu păcătuiești, prin non creație.
Sunt evident și multe alte păcate, despre care se mai vorbește în / prin diverse religii.
A păcătui înseamnă de fapt,/ în realitate, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet.
Chestia drăguță este că și ne viul are suflet.
Dacă acceptăm că și ne viul are suflet, aspectele legate de ecologie și de valorificarea energiilor neconvenționale capătă niște valențe filozofico- religioase teribil de interesante, în acest context.
Și evident o altă justificare și ar necesita o altă abordare la nivelul acțiunilor și non acțiunilor umane.
O dovadă concludentă a faptului că ne viul are suflet este memoria apei.
Caută pe net despre memoria apei.
Ar fi cam aiurea să afirmi că apa este vie și este o ființă dar apa are memorie... și în context putem vorbi deci și despre sufletul ne viului.
Merită să vezi neapărat cu ochii tăi filmele astea :
http://www.youtube.com/watch?v=cmp6MgrPb24
http://www.youtube.com/watch?v=cxROTKBW4hU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=e8d-RbtD0uU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=ElFJLKG22nE&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TBB6V8Vhbkg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=o4XuNSZ1tZA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TURwuGkaFTU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TSPjlhT0yEM&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=FxtvBs4KNrI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=9RkwWJCyFYE&feature=related
Sunt și altele dar mai mici.
Într-un asemenea context ecologia capătă dimensiuni religioase foarte clare.
Nu trebuie să ardem aiurea combustibilii fosili ci numai să îi chimizăm, și trebuie să ne ocupăm, noi oamenii, foarte serios de valorificarea energiilor neconvenționale deci fără să stricăm natura:
Ideea este că trebuie să demonstrăm / să probăm iubire pentru tot ce are suflet.
Caută să nu păcătuiești în general.
Că păcatele nu au iertare.
Sunt și religii mincinoase, care vorbesc despre iertarea păcatelor.
( Nu există burete pentru șters /spălat păcatele/radieră pentru șters păcatele, iar dacă vrei să cumperi „ indulgențe",, este ca și cum ai arunca banii la gunoi".
Păcatele pot fi contrabalansate parțial, cu fapte și gânduri „ suplimentar voluntar bune". )
Iar păcatele tale vor atârna ca niște pietre de moară în toate planurile existențiale, prin care va trece sufletul (și spiritul ) tău, în existențele tale ulterioare.
Tot păcatele tale vor implica / vor genera o predestinare mizerabilă, în toate existențele tale ulterioare, cu trup material.
Păcatul non creației, este o formă particulară de păcătuire, specifică numai ființelor, care au fost hărăzite / dăruite/ cadorisite de Creator cu capacitatea de a crea.
Nu am spus că trebuie să faci neapărat, statui ca Michelangelo, picturi ca Rafael sau ca Leonardo sau lucruri de astea, cu totul ieșite din comun.
Am spus numai de cărămiduțele tale, după puterile și capacitățile tale.
Dacă vei lucra într-un domeniu tehnic sau științific și vei face o descoperire epocală cu atât mai bine.
După ce vei face asta, vei putea spune spune : „astea sunt cărămiduțele, puse de mine ", și vei avea o mulțumire a ceva bine făcut.
Dumnezeu vine de la latinescul Dominus Deus /
/ Șeful/stăpânul zeilor.
Am voie să îi spun, despre o Divinitate de Ordin Suprem al Întregului Univers?
Aceasta în condițiile în care am definit, ca fiind Univers suma a tot cea ce există.
În aceste condiții cea ce alții denumesc Universuri capătă denumirea de porțiuni, zone de Univers.
Sub aspect terminologic nu mai putem să mai vorbim de universuri paralele ci vorbim de zone de univers în care au loc fenomene similare.
Nu mai vorbim de expansiunea universului ci de modificări de poziție relativă a unor ansambluri de corpuri, în cadrul aceluiași univers etc. ////
Cred că a apus epoca filozofiilor religioase statice, declarate mincinos, că sunt de sorginte divinică, în favoarea filozofiilor religioase dinamice, permanent perfectibile, în funcție de gradul de cunoaștere al Umanității.
///// Ideea este să nu păcătuiești la modul general și să nu păcătuiești în particular cu Păcatul Non Creație, că în măreția sa Creatorul, (în speță Divinitatea de Ordin Suprem al Universului,) i-a hărăzit pe toți oamenii, independent de apartenența la o religie sau alta, sau non apartenenta la o religie sau alta,
( că și ateism-ele sunt tot ca niște religii, dar cu panteon divinic vid (= zero zeități bune ) și simultan cu panteon malefic vid (= zero zeități rele )
)
cu cu harul creației.
Și nu a făcut-o de prost ce este!
Îți recomand să citești Istoria credințelor și ideilor religioase carte în trei volume de Mircea Eliade și "Filozofia esoterica a Indiei " Autor: CHATTERJI C. J. (Format: 13 x 20 cm număr de pagini: 144 )
Poate misiunea ta, sau rolul tău pe acest Pământ, ar putea să fie, să pui și tu cărămiduțele tale, la imensul edificiu imaterial, de prosperitate, progres și cunoaștere al Umanității!
Ce a ce ți-am spus eu : să creezi, să nu păcătuiești și să dovedești iubire sunt corecte și în situația limită de panteon divinic vid & simultan de panteon malefic vid.
Deci chiar dacă nu există nici un fel de Dumnezeu, astea rămân valabile oricum."
Nu este un material foarte bine elaborat, dar nici nu este foarte prost scris.
A vorbii de păcatul " de a vrea să cunoști" este ceva împotriva voinței reale a Creatorului!
Asta cu falsul păcatul Adamic, păcatul dorinței de a vrea să cunoști, este o minciună tipică castei parazitare a prelaților, care îi voiau pe oameni proști și necunoscători tocmai spre a îi putea parazita cât mai eficient, pe oameni.
În consecință nu există la modul real, nici un fel de păcat adamic, asta fiind o mare minciună inventată de prelați că Dumnezeu ne vrea învățând, cunoscând și creatori, că altfel nu hărăzea specia oameni cu capacitatea de a creea.
În consecință ca membru al speciei oameni, trebuie să păcătuiești cât mai puțin, să demonstrezi / probezi iubire față de cea ce are suflet, și să creezi -- existând etapele învățare, cunoaștere și creație---.
Din creștinism trebuie reținut numai ce este bun : că nu trebuie să furi, că nu trebuie să omori, etc,
iar nenumăratele prostii din creștinism, trebuie aruncate la gunoi."
În acest material se face precizarea că :
„ A păcătui înseamnă de fapt,/ în realitate, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet."
De la treaba cu „ Păcatul Non Creației" ar putea eventual începe filozofia religioasă adevărată.
( Sau poate de la diverse ipoteze teiste de tipul : „ Oamenii au sufletele lor materie extraordinară de tip suflet, inclusiv cuante de materie divinică. Materia superioară de tip suflet este materia divinică. Dumnezeu este făcut din materie divinică. Oamenii au în comun cu Dumnezeu=Divinitatea de Ordin Suprem al Universului, cuantele de materie divinică. Aceasta conferă oamenilor statutul de epsilon ( foarte foarte micuți ) dumnezei. Prin nepăcătuire și probarea iubirii au loc creșterile cantitative la nivelul sufletului. Prin cunoaștere și creația apar salturile cantitative de la o materie extraordinară de tip suflet, inferioară la alta superioară. Prin cunoaștere și creație oamenii își probează caracterul divinic al ființelor oameni. etc. " )
Aia de sperie pe unii!
Am scris că filozofia religioasă adevărată este o treabă prea grea pentru un singur om.
Totuși, în mai puțin de un mileniu, tot va apare până la urmă și filozofia religioasă adevărată, iar aia va fi o filozofie religioasă dinamică și care să fie mereu îmbunătățită, în funcție de nivelul de cunoaștere al umanității.
Vezi http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/genesa/1/
9. Dumnezeu a zis: "Sa se stranga la un loc apele care sunt dedesubtul cerului si sa se arate uscatul!" Si asa a fost.
10. Dumnezeu a numit uscatul pamant, iar gramada de ape a numit-o mari. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
11. Apoi Dumnezeu a zis: "Sa dea pamantul verdeata, iarba cu samanta, pomi roditori, care sa faca rod dupa soiul lor si care sa aiba in ei samanta lor pe pamant." Si asa a fost.
12. Pamantul a dat verdeata, iarba cu samanta dupa soiul ei si pomi care fac rod si care isi au samanta in ei, dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
13. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a treia.
14. Dumnezeu a zis: "Sa fie niste luminatori in intinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii;
15. si sa slujeasca de luminatori in intinderea cerului, ca sa lumineze pamantul." Si asa a fost.
16. Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori, si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapaneasca ziua, si luminatorul cel mai mic ca sa stapaneasca noaptea; a facut si stelele.
17. Dumnezeu i-a asezat in intinderea cerului ca sa lumineze pamantul,
18. sa stapaneasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
19. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a patra.
Deci creaționismul creștin ne învață că plantele ar putea să crească și să se dezvolte fără proces de fotosinteză.
Întâmplător biologia infirmă așa ceva.
Plantele verzi nu se pot dezvolta fără fotosinteză.
Deci creaționismul creștin este incorect. / greșit.
Nu fac propagandă pentru evoluționism, dar între evoluționism și creaționismul creștin, parcă evoluționismul pare ceva mai adevărat decât creaționismul creștin, care este greșit.
Citește ce i-am răspuns domului „ bond007geims", dar citește toate răspunsurile pe care i le-am dat :
Am citit. Toate afirmatiile tale sunt corecte.
Nu,,vezi'' că nici nu-ti poate raspunde?
Teoriile religioase nu fac,,casa buna'' cu logica! Asta e clar!
Chiar daca nu sunt logice,ei trebuie să creadă,că AȘA TREBUIE! așa i-a invatat dogma! sa creada orbeste,fara sa mai discearnă realul de fantastic, sau ilogic!
Mai e,, ceva''. dacă nu cred tote balivernele mistice, li se mai si inoculeaza că vor fi judecati si pedepsiti, vor suporta chinurile in cazane cu smoală si alte aberatii fara nici o noimă!
Păi să știi că am și lucruri mai importante decît să stau toată ziua în fața calculatorului și să răspund unor tîmpenii.
Nu sînt sigur că tu ai înțeles ceva din cele scrise
Referitor la "geneza"
CA ŞI în cazul altor lucruri care sînt reprezentate greşit sau înţelese greşit‚ primul capitol al Bibliei merită cel puţin o examinare obiectivă. Nu este vorba de o denaturare a relatării biblice pentru a o adapta vreunei teorii oarecare‚ ci de a cerceta şi a stabili dacă este în armonie cu faptele cunoscute. Să nu uităm‚ de asemenea‚ că relatarea Genezei n-a fost scrisă pentru a arăta „cum a avut loc" creaţia. În schimb‚ ea prezintă evenimentele majore în mod progresiv‚ descriind ce lucruri au fost formate‚ ordinea în care au fost formate şi intervalul de timp‚ sau „ziua" în care a apărut prima dată fiecare.
2 Cînd examinăm relatarea Genezei‚ este util să reţinem că ea abordează lucrurile din punctul de vedere al omului de pe pămînt. Astfel‚ ea descrie evenimentele de parcă ar fi fost văzute de către observatori umani‚ care ar fi fost prezenţi. Faptul acesta se poate observa din felul în care Geneza tratează evenimentele din cea de a patra „zi" a ei. Soarele şi luna sînt descrise‚ în comparaţie cu stelele‚ ca nişte mari luminători. Totuşi‚ multe stele sînt mult mai mari decît soarele nostru‚ iar luna este neînsemnată în comparaţie cu ele‚ dar nu şi pentru un observator terestru. Astfel‚ aşa cum este el văzut de pe pămînt‚ soarele ne apare ca un ’luminător mai mare‚ care stăpîneşte ziua‘‚ iar luna ca un ’luminător mai mic‚ ce domină noaptea‘. — Geneza 1:14–18.
3 Prima parte a Genezei arată că pămîntul putea să fi existat cu miliarde de ani înainte de prima „zi" a Genezei‚ deşi ea nu spune cu cît timp anume. Ea descrie însă care era starea pămîntului înainte de-a fi început acea primă „zi": „Iar pămîntul era inform şi pustiu şi pe suprafaţa talazurilor adîncului era întuneric; şi forţa activă a lui Dumnezeu se mişca încoace şi încolo pe suprafaţa apelor." — Geneza 1:2.
Durata unei „zile" din Geneza?
4 Cuvîntul „zi"‚ utilizat în capitolul întîi al Genezei‚ este considerat de către mulţi drept un interval de 24 de ore. Dar în Geneza 1:5 se spune că însuşi Dumnezeu a făcut o separare în cadrul zilei‚ delimitînd două perioade mai scurte‚ iar pe cea luminată a numit-o „zi". În Geneza 2:4 toate zilele de creare sînt numite o singură „zi": „Aceasta este istoria cerurilor şi a pămîntului în timpul creării lor‚ în ziua [toate cele şase perioade de creare] în care Iehova Dumnezeu a făcut pămîntul şi cerul."
5 Cuvîntul ebraic yohm‚ tradus „zi"‚ poate desemna perioade de timp de lungimi diferite. Printre sensurile lui posibile‚ lucrarea Old Testament Word Studies (Studii de lexic al Vechiului Testament)‚ de William Wilson‚ îl include şi pe următorul: „Zi; exprimă în mod frecvent ideea de timp în general sau de timp îndelungat; o întreagă perioadă luată în considerare (. . .) [Cuvîntul] zi mai exprimă şi ideea unei anumite epoci sau a unui timp în care se produc anumite evenimente extraordinare."1 Această explicaţie din urmă pare să fie aplicabilă „zilelor" de creare‚ deoarece‚ evident‚ ele au fost perioade în care se arată că s-au petrecut evenimente extraordinare. Este vorba‚ de asemenea‚ de perioade mult mai lungi decît un interval de 24 de ore.
6 Capitolul 1 din Geneza utilizează în legătură cu perioadele de creare termenii „seară" şi „dimineaţă". Nu indică‚ oare faptul acesta că ele erau zile de 24 de ore? Nu neapărat. În unele părţi oamenii se referă adesea la durata de viaţă a unui om cu expresia „zilele sale". Ei vorbesc despre ’zilele părinţilor noştri‘ sau despre ’zilele lui Shakespeare‘. Această durată de viaţă sau „zile" ale cuiva se poate spune că au subîmpărţiri ca şi ziua obişnuită‚ putîndu-se vorbi despre „zorii" sau dimineaţa vieţii cuiva‚ ca şi despre „apusul" sau sfîrşitul vieţii lui. Astfel‚ ’dimineaţa‘ şi ’seara‘ din capitolul 1 al Genezei nu limitează nici ele sensul cuvîntului „zi" la 24 de ore.
7 Aşa cum este folosită în Biblie‚ „ziua" poate include iarna şi vara‚ trecerea anotimpurilor (Zaharia 14:8). „Ziua secerişului" include mai multe zile. (Vezi Proverbe 24:13 şi Geneza 30:14.) O mie de ani sînt asemănaţi cu o singură zi (Psalm 90:4; 2 Petru 3:8‚ 10). „Ziua judecăţii" cuprinde mulţi ani (Matei 10:15; 11:22–24). Ar părea raţional să credem că „zilele" Genezei ar fi putut cuprinde‚ tot la fel‚ lungi perioade de timp‚ chiar milenii. Dar ce-a avut loc în cursul acelor ere de creare? Este oare ştiinţifică relatarea biblică privitoare la ele? Urmăriţi în cele ce urmează o trecere în revistă a acestor „zile"‚ aşa cum sînt ele prezentate în Geneza.
Prima „zi"
8 „«Să se facă lumină.» Atunci‚ s-a făcut lumină. Şi Dumnezeu a numit lumina Zi‚ iar întunericul l-a numit Noapte. Şi a ajuns să fie seară şi a ajuns să fie dimineaţă‚ o primă zi." — Geneza 1:3‚ 5.
9 Fireşte că soarele şi luna se aflau în spaţiul cosmic cu mult înainte de această primă „zi"‚ dar lumina lor nu ajungea pe suprafaţa pămîntului‚ astfel încît să poată fi văzută de un observator terestru. Acum‚ în această primă „zi"‚ evident că lumina a devenit vizibilă pe pămînt‚ şi‚ datorită mişcării de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale‚ au început să se succeadă pe pămînt‚ alternativ‚ zilele şi nopţile.
10 În mod evident‚ lumina a apărut printr-un proces progresiv‚ care a durat o perioadă mai lungă de timp‚ şi nu s-a produs instantaneu‚ ca aprinderea unui bec prin acţionarea întrerupătorului. Lucrul acesta este bine redat în traducerea Genezei efectuată de J.W. Watts. Acesta spune: „Şi lumina a venit treptat în existenţă" (A Distinctive Translation of Genesis). Aceasta era lumina care provenea de la soare‚ dar soarele însuşi nu putea fi văzut prin norii care acopereau cerul. Aşadar‚ lumina care ajungea pe pămînt era o „lumină difuză"‚ după cum arată un comentariu din Emphasised Bible a lui Rotherham asupra versetului 3 din primul capitol al Genezei. — Vezi nota de subsol b la versetul 14.
„Ziua" a doua
11 „«Să fie o întindere între ape şi să se producă o separare între ape şi ape.» Atunci Dumnezeu a făcut întinderea şi a făcut o separare între apele care trebuia să fie dedesubtul întinderii şi apele care trebuia să fie deasupra întinderii. Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a numit întinderea Cer." — Geneza 1:6–8.
12 În loc de „întindere"‚ unele traduceri utilizează cuvîntul „firmament". Pe această bază s-a acreditat părerea că relatarea Genezei a fost împrumutată din miturile despre creaţie care prezintă acest „firmament" drept o boltă metalică. Dar însăşi King James Version Bible (Biblia engleză versiunea Regele Iacob)‚ care utilizează cuvîntul „firmament"‚ îl explică‚ într-o notă marginală‚ prin „întindere". Aceasta‚ deoarece cuvîntul ebraic raqi′a‛‚ tradus prin „întindere"‚ înseamnă a întinde‚ a răspîndi sau a extinde.
13 Raportul Genezei afirmă că Dumnezeu a făcut întinderea dar nu ne spune şi cum anume a făcut-o. Dar oricum‚ separarea prezentată în Geneza a avut loc şi era ca şi cum ’apele de sus‘ ar fi fost împinse de la suprafaţa pămîntului. Iar mai tîrziu‚ s-a putut spune ’păsările să zboare pe întinderea cerurilor‘‚ după cum se declară la Geneza 1:20.
„Ziua" a treia
14 „«Apele de sub ceruri să se adune într-un singur loc şi să apară uscatul.» Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a numit uscatul Pămînt‚ iar reunirea de ape a numit-o Mări" (Geneza 1:9‚ 10). Nici de această dată relatarea nu arată cum s-a petrecut lucrul acesta. Fără îndoială că formarea zonei uscatului trebuie să fi implicat colosale mişcări tectonice. Geologii explică asemenea uriaşe transformări drept rezultat al unor catastrofe. Dar Geneza indică existenţa unei dirijări şi a unui control exercitat de către un Creator.
15 În relatarea biblică în care Dumnezeu este prezentat chestionîndu-l pe Iov cu privire la cunoştinţele sale despre pămînt‚ sînt descrise o serie de evenimente din istoria geologică a planetei‚ referitoare la dimensiunile ei‚ la masele de nori‚ la mări şi la modul în care uscatul a fost pus drept hotar în calea valurilor lor şi multe alte lucruri privitoare în general la creaţie‚ evenimente care s-au desfăşurat pe parcursul a lungi perioade de timp. Printre altele‚ asemănînd pămîntul cu o construcţie‚ Biblia spune că Dumnezeu l-a întrebat pe Iov: „În ce au fost înfipte soclurile lui cu incastru‚ sau cine i-a pus piatra unghiulară?" — Iov 38:6.
16 Este interesant faptul că‚ asemenea unor „socluri cu incastru"‚ scoarţa terestră este mult mai groasă sub continente şi chiar şi mai groasă sub lanţurile muntoase‚ intrînd adînc în mantaua inferioară‚ cum intră rădăcinile copacilor în sol. „Ideea că munţii şi continentele au rădăcini a fost cercetată de repetate ori şi dovedită valabilă"‚ afirmă Putnam’s Geology.2 Crusta suboceanică nu are decît 8 km grosime‚ dar rădăcinile continentale pătrund pînă la circa 32 de km‚ iar rădăcinile munţilor pătrund de circa două ori mai mult. Iar toate învelişurile pămîntului presează spre interior‚ din toate direcţiile‚ asupra nucleului pămîntului‚ acesta constituind‚ astfel‚ o mare „piatră unghiulară" de sprijin.
17 Dar indiferent ce mijloace au fost utilizate pentru a se realiza apariţia uscatului‚ fapt important este că atît Biblia cît şi ştiinţa o recunosc drept una dintre etapele formării pămîntului.
Plantele de uscat în „ziua" a treia
18 Relatarea biblică adaugă: „«Să facă pămîntul să crească iarbă‚ vegetaţie purtînd sămînţă‚ pomi fructiferi producînd rod conform speciilor lor‚ a cărui sămînţă este în el‚ pe pămînt.» Şi aşa a ajuns să fie." — Geneza 1:11.
19 Astfel‚ spre încheierea acestei perioade de creare‚ a treia la număr‚ au fost create trei mari categorii de plante de uscat. În acest moment lumina difuză trebuie să fi devenit suficient de intensă pentru a se putea produce procesul fotosintezei‚ indispensabil plantelor verzi. În paranteză spus‚ în acest loc relatarea nu menţionează toate „speciile" care au venit în existenţă. Organismele microscopice‚ plantele acvatice şi altele‚ nu sînt specificate cu numele‚ dar probabil că ele au fost create în această „zi".
„Ziua" a patra
20 „«Să fie luminători în întinderea cerurilor‚ ca să facă o separare între zi şi noapte; şi ei trebuie să servească drept semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi pentru ani. Şi ei trebuie să servească drept luminători în întinderea cerurilor‚ pentru a străluci pe pămînt.» Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători‚ luminătorul mai mare‚ ca să domine ziua‚ şi luminătorul mai mic‚ ca să domine noaptea‚ precum şi stelele." — Geneza 1:14–16; Psalm 136:7–9.
21 Anterior‚ în legătură cu „ziua" întîi a fost utilizată expresia „Să se facă lumină". Cuvîntul ebraic folosit aici pentru „lumină" este ’ohr‚ care înseamnă lumină în sens general. Dar în legătură cu „ziua" a patra cuvîntul ebraic se schimbă în ma·’ohr′‚ care înseamnă sursă de lumină. Într-o notă de subsol în legătură cu „Luminătorii"‚ Rotherham spune în a sa Emphasised Bible: „În vers. 3 ’ôr [’ohr]‚ lumină difuză". El arată apoi în continuare că cuvîntul ebraic ma·’ohr′ din versetul 14 înseamnă „sursă de lumină". În „ziua" întîi lumina difuză‚ străbătea‚ în mod evident‚ straturi succesive de „scutece"‚ care înfăşurau pămîntul‚ dar sursele acelei lumini nu puteau fi văzute de către un observator terestru‚ din cauza straturilor de nori care acopereau încă pămîntul. Acum‚ în această a patra „zi"‚ lucrurile‚ evident‚ s-au schimbat.
22 O atmosferă iniţial bogată în bioxid de carbon se poate să fi creat condiţiile unui climat foarte cald pe întreaga suprafaţă a planetei. Dar creşterea luxuriantă a vegetaţiei în cursul celei de a treia şi a patra perioade de creare a absorbit o parte din această pătură de bioxid de carbon care păstra căldura. La rîndul ei‚ vegetaţia elibera oxigenul care era indispensabil vieţii animale.
23 Dacă ar fi existat acum un observator terestru‚ el ar fi fost în măsură să distingă soarele‚ luna şi stelele‚ care aveau să servească „drept semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi pentru ani" (Geneza 1:14). Luna avea să indice scurgerea lunilor lunare‚ iar soarele trecerea anilor solari. Anotimpurile‚ care au venit în existenţă acum‚ în această a patra „zi" aveau să fie‚ fără îndoială‚ mult mai temperate decît au devenit ele mai tîrziu. — Geneza 1:15; 8:20–22.
„Ziua" a cincea
24 „«Să mişune apele de o mişunare de suflete vii şi creaturi zburătoare să zboare deasupra pămîntului‚ pe faţa întinderii cerurilor.» Şi Dumnezeu a început să creeze marii monştri marini şi‚ conform speciei lor‚ orice suflet viu care se mişcă‚ de care mişună apele şi orice creatură zburătoare înaripată‚ conform speciei sale." — Geneza 1:20‚ 21.
25 Este interesant de remarcat faptul că creaturile animale de care aveau să mişune apele sînt numite „suflete vii". Acelaşi termen este folosit şi pentru ’creaturile zburătoare care urmau să zboare deasupra pămîntului‚ pe faţa întinderii cerurilor‘. Şi în acelaşi termen sînt cuprinse şi formele de viaţă marină şi aeriană‚ de pildă monştrii mărilor‚ ale căror rămăşiţe fosile au fost descoperite în ultima vreme de către savanţi.
„Ziua" a şasea
26 „«Să producă pămîntul suflete vii‚ potrivit speciilor lor: animal domestic şi animal care se mişcă şi fiara sălbatică a pămîntului‚ potrivit speciei sale!» Şi aşa a ajuns să fie." — Geneza 1:24.
27 Aşadar‚ în „ziua" a şasea au apărut animalele terestre prezentate drept sălbatice şi domestice. Dar această ultimă „zi" încă nu se sfîrşise. Urma încă să apară ultima şi cea mai remarcabilă „specie":
28 „Apoi Dumnezeu a spus: «Să facem omul după imaginea noastră‚ potrivit cu asemănarea noastră şi să ţină în supunere peştii mării şi creaturile zburătoare ale cerurilor şi animalele domestice şi tot pămîntul şi orice animal care se mişcă pe pămînt.» Şi Dumnezeu a procedat la crearea omului după imaginea sa‚ l-a creat potrivit imaginii lui Dumnezeu; i-a creat de sex bărbătesc şi de sex femeiesc." — Geneza 1:26‚ 27.
29 Capitolul 2 al Genezei adaugă‚ evident‚ unele detalii. El nu este însă‚ aşa cum au dedus unii‚ o altă relatare despre creaţie‚ în contradicţie cu cea din capitolul 1. El revine asupra unui moment precis din cadrul „zilei" a treia‚ după apariţia uscatului‚ dar înainte de a fi fost create plantele de uscat‚ adăugînd cîteva detalii interesante cu privire la apariţia creaturilor umane: sufletul viu Adam‚ locuinţa sa edenică şi soţia sa Eva. — Geneza 2:5–9‚ 15–18‚ 21‚ 22.
30 Cele de mai sus ne sînt prezentate pentru a ne ajuta să înţelegem ce spune Geneza. Şi această relatare foarte realistă arată că procesul creator nu s-a desfăşurat doar pe parcursul a 144 de ore (6 ori 24)‚ ci pe parcursul a multe milenii.
De unde ştia scriitorul Genezei aceste lucruri?
31 Mulţi oameni găsesc că este greu de acceptat această relatare despre creaţie. Ei susţin că ea îşi are originea în miturile despre creaţie ale popoarelor antichităţii‚ în primul rînd în acelea ale Babilonului antic. Însă‚ potrivit observaţiei unui dicţionar biblic de dată recentă: „Încă nu a fost descoperit nici un mit care să se refere în mod explicit la crearea universului"‚ iar miturile „se caracterizează prin politeism şi lupte pentru supremaţie între zeităţi‚ în contrast evident cu monoteismul ebr[aic] al [Genezei] 1 şi 2."3 Cu privire la legendele babiloniene despre creaţie‚ membrii consiliului de administraţie de la British Museum au declarat: „Concepţiile fundamentale ale relatărilor babiloniene şi ebraice sînt radical diferite."4
32 Din cele examinate pînă acum‚ relatarea despre creaţie a Genezei apare ca un temeinic document ştiinţific. Ea dezvăluie apariţia principalelor grupe de plante şi animale‚ cu numeroasele lor varietăţi‚ care se reproduc numai „conform speciei lor". Documentele fosile confirmă faptul acesta. Ele arată că‚ în realitate‚ fiecare „specie" a apărut brusc‚ fără nici o formă de tranziţie înrudită cu vreo „specie" anterioară‚ aşa cum pretinde teoria evoluţiei.
33 Toată ştiinţa înţelepţilor Egiptului nu i-ar fi putut oferi lui Moise nici o cheie a cunoaşterii procesului de creaţie. Miturile despre creaţie ale popoarelor antichităţii nu au nimic asemănător cu ceea ce a scris Moise în Geneza. De unde a aflat atunci Moise toate aceste lucruri? Evident că de la cineva care a fost de faţă la acele evenimente ale creării.
34 Calculul probabilităţii matematice ne oferă o puternică dovadă că relatarea despre creaţie din Geneza trebuie să fi provenit dintr-o sursă care dispunea de cunoaşterea deplină a evenimentelor. Relatarea consemnează 10 etape principale care se succedă în următoarea ordine: (1) începutul; (2) un pămînt în stare primară‚ scufundat în întuneric şi înfăşurat în gaze grele şi apă; (3) lumina; (4) întinderea sau atmosfera; (5) marile zone ale uscatului; (6) plante terestre; (7) luna‚ soarele şi stelele observabile în întindere şi începerea anotimpurilor; (8) monştrii marini şi creaturile zburătoare; (9) animale sălbatice şi domestice‚ mamiferele; (10) omul. Ştiinţa confirmă că aceste etape au avut loc în această ordine generală. Ce şanse există ca acela care a redactat Geneza să fi nimerit din întîmplare această ordine? Tot atîtea cîte ar exista de a scoate la întîmplare numerele de la 1 la 10‚ dintr-o cutie‚ şi de a le aşeza în ordinea consecutivă‚ cu ochii legaţi. Şansele de a face lucrul acesta de la prima încercare sînt de 1 la 3.628.800! Aşadar‚ ar fi total nerealist să afirmăm că redactorul Genezei ar fi consemnat evenimentele menţionate mai sus în ordinea corectă‚ fără să fi cunoscut de undeva faptele.
35 Teoria evoluţionistă însă nu are în vedere un Creator care exista‚ care cunoştea faptele şi care putea dezvălui oamenilor acele fapte. În schimb‚ ea atribuie apariţia vieţii pe pămînt generaţiei spontanee a organismelor vii din substanţe chimice inerte. Dar s-ar fi putut oare ca nişte reacţii chimice nedirijate să dea naştere vieţii din pură întîmplare? Sînt oare oamenii de ştiinţă ei înşişi convinşi că s-ar fi putut întîmpla lucrul acesta?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Huoooo! Sî moarî în chinuri credincioşii aştia prosti! Bravo belibane! Bine faci cî dai clipurili astea! Sî vadî fraierii unde ajunji dacî crezi în ceva! La pamânt târându-ti pe coati ca râma!
P.S. Am o întrebari pentru tini. Beliban vine de la belibarez?
Eu nu sunt fan Guță (,, mancati-aș'') ca să pot să-ti răspund!
Beliban tatî, nu ti supăra! Tu fă-ţi treaba în continuari nu mă băga pi mini în samă! Urmatorul clip cu şi o sî fii? Eu aş vrea unul cu atei diştepţ. Ai aşa şeva?
Urmariti ce pasivă stă turma (in frunte cu popii) la scena cand copii aceia isi rod coatele si genunchii prin pietriș!
De fapt popii indeamna la așa ceva, deoarece ii pot indobitocii lejer, prin aceste,, metode''!
Iisus a cerut cuiva,vreodata sa-si toceasca coatele si genunchii pentru el? NU! Dar in schimb popii se bucura si se si amuza(sunt sigur) cand vad asemenea,, scene''!
Din pacate suntem bombardati sistematic cu asemenea,, valori''de catre autointitulatii,, veriga de legatura'' (popii)!
Oare DE CE? Un om care intr-adevar isi foloseste inteligenta, poate da raspunsul fara nici o ezitare!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
