Alte dovezi ale potopului mondial din 2370 i.e.n. si contra credibilitatii unor datari arheologice:
http://stiintasitehnica.com/......n-siberia/
"Tehnica de șlefuire a acestor mărgele este atât de avansată încât o regăsim mai degrabă în neolitic, zeci de mii de ani mai târziu."
"Ciudățenia este că acest ac nu este o creație a lui Homo sapiens, nici măcar a omului de Neanderthal, ci a Denisovanilor." Denisovanii au trait inainte de potop si nu cu 50000 ani in urma.
http://stiintasitehnica.com/......tificarii/
Deserturile cu dune de minim 30 metri inaltime au aparut dupa potop.
Calotele glaciare polare.
Corect?
Ordonare:
După relevanţă
Nu. Nu e nici macar o dovada ca desertificarea a aparut din cauza unui Potop. Desertificarea e un proces natural care are loc si azi, chiar si in unele zone ale Romaniei, si surpriza, nu sunt zone acoperite de ape.
Răspunde
"Nu. Nu e nici macar o dovada ca desertificarea a aparut din cauza unui Potop. Desertificarea e un proces natural care are loc si azi, chiar si in unele zone ale Romaniei, si surpriza, nu sunt zone acoperite de ape." - Unde sunt dunele de 30 metri pe teritoriul Romania? Eu vorbesc de deserturi cu dune inalte de cel putin 30 metri. 
https://dexonline.ro/definitie/glaciar
"GLACIÁR2 n. Prima epocă a cuaternarului caracterizată, mai ales, prin prezența ghețarilor, apariția omului, florei și faunei; pleistocen; DILUVIU ( legat de potopul mondial din 2370 i.e.n. )."
Răspunde
In ce sistem de logica pur personala dunele de nisip peste o anumita inaltime justifica un potop global acum cateva mii de ani? Explica-ne si noua atunci de ce Sahara inca se extinde, desi potopul a fost acum cateva mii de ani? Si de ce au fost desertificate doar unele regiuni dupa potop, si nu toate suprafata care s-a aflat sub aceeasi masa de apa?
Si ce legatura are polisemia cuvantului glaciar/diluvian si topirea ghetarilor, in cadrul unei ere geologice care a inceput acum sute de mii de ani, cu un episod mitic, care a avut loc acum 4000-5000 de ani? Ti se pare ca se vorbeste despre acelasi lucru? Atunci inseamna ca leviatanul, monstrul din cartile biblice, e doar o masina de spalat lana, avand in vedere ca ambele sensuri sunt in dreptul aceluiasi cuvant. Sa iti spun si un smiley, sa par mai convingator?
"Explica-ne si noua atunci de ce Sahara inca se extinde, desi potopul a fost acum cateva mii de ani? Si de ce au fost desertificate doar unele regiuni dupa potop, si nu toate suprafata care s-a aflat sub aceeasi masa de apa?" - pai acolo au fost vartejurile mai mari. Au aparut dunele si clima fiind modificata ( secete dese ) evident ca si desertul s-a extins.
"Si ce legatura are polisemia cuvantului glaciar/diluvian si topirea ghetarilor, in cadrul unei ere geologice care a inceput acum sute de mii de ani, cu un episod mitic, care a avut loc acum 4000-5000 de ani? Ti se pare ca se vorbeste despre acelasi lucru? Atunci inseamna ca leviatanul, monstrul din cartile biblice, e doar o masina de spalat lana, avand in vedere ca ambele sensuri sunt in dreptul aceluiasi cuvant. Sa iti spun si un smiley, sa par mai convingator?" - m-a amuzat ca acel cuvant aparea in dex acolo si linkul acelui cuvant "diluviu" trimitea la sensul cu "potopul biblic". Nu ma asteptam sa vad acest cuvant in definitia pentru "glaciar". Probabil s-a referit la potop cauzat de topirea ghetarilor. Oricum explicatiile mele de mai sus le consider valabile. Parerea mea. 
Ok ok...si atunci cum se face ca dune de 30 de metri apar si astazi, sub actiunea vantului?
Si, revenind la Jebel Qurma, care totusi e in Asia Mica (unde nu sunt dune de 30 de metri), unde sunt celebrele paduri de cedru ale Libanului, care acopereau zona acum 2000 de ani, care sunt mentionate si in Biblie si din care astazi au mai ramas doar palcuri de copaci, in anumite zone? A mai fost un potop dupa Hristos, care a dus la disparitia lor si la desertificarea zonei?
"Ok ok...si atunci cum se face ca dune de 30 de metri apar si astazi, sub actiunea vantului?" - daca apar apar langa cele initiale aparute in urma potopului. Vorbesc de initierea procesului de desertificare cu dune foarte inalte. Dupa initiere in prezenta secetelor eroziunea continua si evident ca formarea de noi dune de nisip. Totusi dunele de nisip se formeaza din cele anterioare prin furtuni de nisip adica nisipul e carat de vant dintr-un loc in altul.
"Si, revenind la Jebel Qurma, care totusi e in Asia Mica (unde nu sunt dune de 30 de metri), unde sunt celebrele paduri de cedru ale Libanului, care acopereau zona acum 2000 de ani, care sunt mentionate si in Biblie si din care astazi au mai ramas doar palcuri de copaci, in anumite zone? A mai fost un potop dupa Hristos, care a dus la disparitia lor si la desertificarea zonei?" - asa cum am vorbit mai sus, odata cu potopul s-a initiat desertificarea si au aparut primele deserturi si dune de nisip pe uscat.
Stii, smiley-urile nu tin loc de argumente. Dimpotriva, iti cam dau de inteles cam cat de serios stapaneste cineva un subiect. Sau poate gasesti si tu amuzant ce scrii. La urma urmei, sa spui ca dunele noi se formeaza din dunele vechi e ca bancul cu politistii care sapa o groapa. Si cu pamantul scos ce facem? Mai facem una si il bagam in ea.
Odata cu potopul a inceput desertificarea? Trecand peste faptul ca singur dovada a afirmatiei este "asa vrea Vassile sa creada", tin sa te anunt ca marile paduri de cedru din Asia Mica sunt, conform teoriei tale, post-diluviene. Asta inseamna ca acele paduri s-au extins ulterior presupusului cataclism, care, desigur, ar fi distrus padurile.
Si nu ai raspuns la intrebarea: De ce au fost desertificate doar unele regiuni dupa potop, si nu toate suprafata care s-a aflat sub aceeasi masa de apa? Un potop global si totusi, dune de 30 de metri doar in Sahara? Mda, foarte plauzibil. E ca si cum as spune ca un mega-vulcan a raspandit lava pe tot pamantul, doar ca avem urme intr-o singura regiune. Hmm, oare nu ar fi mai plauzibil ca vulcanul sa fii erupt doar in aceea regiune? Hmm, sa folosim logica sau prejudecatile personale de natura religioasa?
"Stii, smiley-urile nu tin loc de argumente. Dimpotriva, iti cam dau de inteles cam cat de serios stapaneste cineva un subiect. Sau poate gasesti si tu amuzant ce scrii." - emoticoanele le pun pentru a arata entuziasmul cu care abordez subiectele. Entuziasm nu inseamna neseriozitate. Cateodata acestea exprima si cand rad ca altii isi prezinta slab argumentele.
"La urma urmei, sa spui ca dunele noi se formeaza din dunele vechi e ca bancul cu politistii care sapa o groapa. Si cu pamantul scos ce facem? Mai facem una si il bagam in ea." - Dupa initiere, in prezenta secetelor eroziunea continua si evident ca continua formarea de noi dune de nisip. Totusi unele dune de nisip se formeaza din cele anterioare prin furtuni de nisip adica nisipul e carat de vant dintr-un loc in altul.
"Odata cu potopul a inceput desertificarea? Trecand pe fapta ca singur dovada a afirmatiei este "asa vrea Vassile sa creada", tin sa te anunt ca marile paduri de cedru din Asia Mica sunt, conform teoriei tale, post-diluviene. Asta inseamna ca acele paduri s-au extins ulterior presupusului cataclism, care, desigur, ar fi distrus padurile." - am inclus doar dunele si nu si padurile in argumentare. Tu ai adus vorba de paduri. Eu am vorbit doar despre dune si desertificare.
"Si nu ai raspuns la intrebarea: De ce au fost desertificate doar unele regiuni dupa potop, si nu toate suprafata care s-a aflat sub aceeasi masa de apa? Un potop global si totusi, dune de 30 de metri doar in Sahara? Mda, foarte plauzibil. E ca si cum as spune ca un mega-vulcan a raspandit lava pe tot pamantul, doar ca avem urme intr-o singura regiune. Hmm, oare nu ar fi mai plauzibil ca vulcanul sa fii erupt doar in aceea regiune? Hmm, sa folosim logica sau prejudecatile personale de natura religioasa?" - deserturi mari nu sunt numai in Sahara. Mai sunt si alte deserturi mari si in alte regiuni de pe glob chiar daca unele nu au dune de nisip. Am accentuat ca potopul a initiat desertificarea pe Pamant. Daca privesti la o vale secata ( analogie cu pamantul care odata a fost acoperit complet de ape ) nu ai sa observi mici dune de nisip peste tot ci mai cu seama doar in anumite locuri. In restul locurilor unde nisipul a fost amestecat cu pamant a crescut iarba si chiar mici arbusti si chiar copaci. Iar in alte locuri se poate vedea pamant gol si uscat si nisipos. Iar in alte locuri se poate vedea pietris mai mult. In unele locuri fostul pietris a fost acoperit de pamant si nisip aparut prin alunecari de teren, praf ( particule de pamant ) si materii vegetale carate de vant de alungul miilor de ani de la potop incoace in timp. Unii bolovani razleti din zonele muntoase au fost carati de apele potopului de pe munti.
Hai ca incep eu sa rad. Acum ca stim ca eroziunea e rezultatul unei "initieri" (al naibii cum si geologia e initiata, cand e tratata de fundamentalistii religiosi), imi dau seama ca discutia a intrat in sfera rizibilului. Da, nu tu ai pomenit de paduri, eu am pomenit de paduri, ca sa iti atrag atentia ca privesti prea limitat subiectul, daca te impotmolesti realmente doar la nisip, iar restul nu mai conteaza. In principiu, fiindca tot suntem la capitolul "hai sa sa spunem ce vrem, fara sa aducem argumente", nu imi mai bat capul sa mai scriu prea mult si preiau de pe internet cateva propozitii: "People lived on the edge of the desert thousands of years ago[38] since the end of the last glacial period. The Sahara was then a much wetter place than it is today. Over 30, 000 petroglyphs of river animals such as crocodiles[39] survive, with half found in the Tassili n'Ajjer in southeast Algeria." Si un sfat amical: citeste mai mult despre clima. Lucrurile se leaga mult mai bine (si nu doar cu desertul, ci si cu padurile si alte forme de relief) si fara obligatoriul potop mitic care a acoperit Pamantul hop peste cei mai inalti munti. Mai mult nu are rost sa vorbim. Totusi, geologia nu e o stiinta pe care orice manuitor de Biblie o deprinde cu usurinta in timpul drumetiilor. Sa traiesti.
"Hai ca incep eu sa rad. Acum ca stim ca eroziunea e rezultatul unei "initieri" (al naibii cum si geologia e initiata, cand e tratata de fundamentalistii religiosi), imi dau seama ca discutia a intrat in sfera rizibilului. Da, nu tu ai pomenit de paduri, eu am pomenit de paduri, ca sa iti atrag atentia ca privesti prea limitat subiectul, daca te impotmolesti realmente doar la nisip, iar restul nu mai conteaza. In principiu, fiindca tot suntem la capitolul "hai sa sa spunem ce vrem, fara sa aducem argumente", nu imi mai bat capul sa mai scriu prea mult si preiau de pe internet cateva propozitii: "People lived on the edge of the desert thousands of years ago[38] since the end of the last glacial period. The Sahara was then a much wetter place than it is today. Over 30, 000 petroglyphs of river animals such as crocodiles[39] survive, with half found in the Tassili n'Ajjer in southeast Algeria." Si un sfat amical: citeste mai mult despre clima. Lucrurile se leaga mult mai bine (si nu doar cu desertul, ci si cu padurile si alte forme de relief) si fara obligatoriul potop mitic care a acoperit Pamantul hop peste cei mai inalti munti. Mai mult nu are rost sa vorbim. Totusi, geologia nu e o stiinta pe care orice manuitor de Biblie o deprinde cu usurinta in timpul drumetiilor. Sa traiesti." - dupa potop au aparut niste dune care au initiat desertificarea. In unele locuri dunele fiind mai mici au fost spulberate de vanturi fiindca zonele au fost mai umede si au ramas platouri de nisip ca in Texas spre exemplu. Am aratat ca au putut creste si copaci ( paduri ) dupa potop. Erele glaciare asa cum sunt prezentate de asa zisa stiinta sunt povesti inventate iar datarile sunt falsificate. Acele petroglife au fost facute inainte de potop. Fiecare este liber sa creada ce vrea ( daca crede ca-l ajuta cu ceva in ceea ce crede ) si sa rada cat vrea conform libertatii de alegere.
"Erele glaciare asa cum sunt prezentate de asa zisa stiinta sunt povesti inventate iar datarile sunt falsificate."
Deocamdata, singura certitudine e ca teoria ta e inventata. Sunt doar "explicatiile tale", dupa cum ai recunoscut, si sunt "valabile" doar pentru tine. Pentru un enunt cu valoare recunoscuta trebuie sa aduci mai mult decat "explicatii": trebuie sa vii cu argumente concludente. Nu te ajuta nici faptul ca nu stii lucruri elementare, cum ar fi, de exemplu, ca dinozaurii au trait inainte de era glaciara.
"Deocamdata, singura certitudine e ca teoria ta e inventata. Sunt doar "explicatiile tale", dupa cum ai recunoscut, si sunt "valabile" doar pentru tine. Pentru un enunt cu valoare recunoscuta trebuie sa aduci mai mult decat "explicatii": trebuie sa vii cu argumente concludente. " - explicatiile mele sunt explicatii logice care nu ajung la absurditati de genul "viata a aparut din moarte" si "0=1". Atata timp cat povestile inventate de asa zisa "stiinta" ajung la absurditati de genul "viata a aparut din moarte" sau ca "0=1", toate argumentele asa zis "concludente si valabile" PICA.
"Nu te ajuta nici faptul ca nu stii lucruri elementare, cum ar fi, de exemplu, ca dinozaurii au trait inainte de era glaciara." - eram aproape sigur ca o sa te legi de asta, dar am lasat sa vad cum interpretezi. Am sters partea cu dinozaurii.
Atata timp cat percepi stiinta ca entitate uniforma si unitara, amestecand disciplinele, e greu sa tragi concluzii logice. Lasa "absurditatile", abordeaza metode empirice, cum ar fi de exemplu arheologia. Am lucrat ani de zile pe situri arheologice, am apelat mereu la observatii obiective si nu am auzit pe nimeni zicand "viata a aparut din moarte" si "0=1". Argumentele astea sunt absurde chiar si pentru un arheolog.
"Atata timp cat percepi stiinta ca entitate uniforma si unitara, amestecand disciplinele, e greu sa tragi concluzii logice. Lasa "absurditatile", abordeaza metode empirice, cum ar fi de exemplu arheologia. Am lucrat ani de zile pe situri arheologice, am apelat mereu la observatii obiective si nu am auzit pe nimeni zicand "viata a aparut din moarte" si "0=1". Argumentele astea sunt absurde chiar si pentru un arheolog." - te inteleg. Arheologia este o disciplina particulara. Insa pe mine ma intereseaza cadrul de ansamblu interdisciplinar unde se pun cap la cap disciplinele pentru a concluziona aspecte legate de istoria materiei si a tot ce exista. Si asa am ajuns la capatul concluziv al cercetarilor "stiintifice" din ultimele decenii. Abiogeneza cauta sa explice cum ar fi aparut "viata din moarte" sau organismele vii din materie organica sau chiar anorganica moarta. Studiul meu este in ansamblu. Am ajuns la dovezi glaciologice privind potopul. Am pus o intrebare simpla zilele trecute: "Cum a urcat gheata la poli? tinand cont ca nivelul superior al ghetii chiar si la Polul Nord este cu cativa metri deasupra Oceanului Arctic." Oricine citeste despre perioadele geologice de la formarea Pamantului poate observa ca sunt doar simple descrieri inventive si presupuneri fara sa arate cum s-a ajuns la acele concluzii narative sau dovezile care stau la baza lor de parca oamenii n-ar avea nevoie sa stie decat concluziile narative si gata. Asta ma deranjeaza. Se publica mai mult sau doar rezultatele cercetarilor si nu si modul cum au fost obtinute aceste rezultate. Adica oamenii de stiinta chiar asa de prosti considera restul lumii sau restul muritorilor de rand care n-ar avea alte solutii decat sa le creada toate presupunerile si rezultatele si concluziile asa zis stiintifice ale lor? Le arunca sumar niste metode stiintifice folosite pe wikipedia si gata? Pe mine nu ma intereseaza sa aprofundez o disciplina ci ma orientez la concluziile de ansamblu din acea disciplina si dovezile pe care se sprijina. De exemplu, unui elev i se cere sa memoreze niste date si niste ere glaciare si geologice si el trebuie sa le accepte ca atare fara sa i se ofere suportul stiintific care a stat la baza acelor clasificari si modul cum s-a ajuns la reconstituirea narativa a acelor ere geologice. Daca ar veni un elev sau student si ar contesta acele naratiuni ipotetice ar fi depunctat fara sa i se puna inainte niste dovezi empirice despre care ai vorbit aici. Pun la indoiala afirmatia conform careia "trecutul se deduce din prezent". Iata un exemplu simplu: ma intalnesc cu cineva pe drum. Am de unde sa stiu, exceptand camerele de supraveghere, de unde a plecat acel om, cand a plecat de undeva si pe ce traseu? Ar fi putut ajunge in acel loc pe N trasee: pe drumuri, poteci, pe calea aerului, prin apa, etc. Dpdv stiintific nu as avea cum sa aflu calea ce a urmat-o acel om si cand a plecat si de unde a plecat fara ca acel om sa spuna. Daca as lua si l-as analiza din cap pana in picioare, exceptand si actul de identitate, n-as putea afla pe ce cale a mers pana a ajuns in acel loc. Daca ar fi trecut prin apa s-ar fi uscat candva la soare si n-as avea de unde sa stiu daca nu mi-ar spune nimic si daca nu ar fi scris nici un jurnal si daca nu l-a vazut nimeni. Asa cum se intampla cu acel om la fel se intampla si cu aflarea istoricului planetei Pamant. Pot s-o studieze oamenii de stiinta din "cap pana in picioare" sau de la Polul Nord si pana la Polul Sud ca nu ar avea cum sa afle asa ceva. Acest argument simplu se poate aplica la orice sit arheologic si la orice lucru de pe Pamant si inclusiv la dinamica particulelor elementare din fizica. Afirmatia asta ( "trecutul se deduce din prezent" ) este mai mult speculativa decat doveditoare. De aceea merg pe cele mai vechi scrieri. Abordarea studierii vechilor scrieri si ceea ce exprima ele este mai credibila decat abordarea cu datari chimice. Deci ajungem la izvoare istorice. Izvoarele istorice transmise chiar sub forma de legende sunt mai puternice argumentativ privind trecutul decat datari chimice si ipoteze formulate si reformulate privind trecutul indepartat al Pamantului si al materiei. Eu caut sa fac o fuziune si o armonizare si o analiza comparativa din toate punctele de vedere asupra trecutului si prezentului. De multe ori constat ca stiinta este supraapreciata in defavoarea altor metode de analiza. Aceasta tendinta de supraapreciere si supraestimare o vad si in natura umana. Cand un om descopera ceva sau realizeaza ceva in viata, tinde sa creada ca le stie pe toate sau ajunge de se supraestimeaza ( devine mai mandru si mai arogant ) cand de fapt cunoaste partial realitatea obiectiva.
"Cum a urcat gheata la poli? tinand cont ca nivelul superior al ghetii chiar si la Polul Nord este cu cativa metri deasupra Oceanului Arctic."
Este impropriu spus ca gheata "a urcat". Gheata nu urca, se formeaza, si, avand in vedere ca are densitatea mai mica decat a apei, o parte "se ridica" deasupra suprafetei apei. Pentru aia cativa metri deasupra apei, sunt multi altii sub nivelul marii. Imagineaza-ti un cub de gheata in pahar, dar la o scara infinit mai mare. "Ridicarea" poate fi constatata si in zilele noastra, in timpul anotimpului rece, cand apa ingheata la cercul polar, formandu-se calote temporare si de cativa metri inaltime.
"Cum a urcat gheata la poli? tinand cont ca nivelul superior al ghetii chiar si la Polul Nord este cu cativa metri deasupra Oceanului Arctic."
Este impropriu spus ca gheata "a urcat". Gheata nu urca, se formeaza, si, avand in vedere ca are densitatea mai mica decat a apei, o parte "se ridica" deasupra suprafetei apei. Pentru aia cativa metri de apa, sunt multi altii sub nivelul marii. Imagineaza-ti un cub de gheata in pahar, dar la o scara infinit mai mare. "Ridicarea" poate fi constatata si in zilele noastra, in timpul anotimpului rece, cand apa ingheata la cercul polar, formandu-se calote temporare si de cativa metri." - ai dat o explicatie buna. Si la Polul Sud se intampla la fel?
La Polul Sud avem un continent. Dar si aici, vara, in zona de coasta, stratul de gheata se topeste uneori complet.
"La Polul Sud avem un continent. Dar si aici, vara, in zona de coasta, stratul de gheata se topeste uneori complet." - asta nu este un raspuns la intrebarea mea. Deci intrebarea ramane: cum a "urcat" gheata la Polul Sud si nu la regiunile de coasta ci in interiorul cercului polar?
Nu inteleg intrebarea. Unde anume sa urce gheata la Polul Sud?
"Nu inteleg intrebarea. Unde anume sa urce gheata la Polul Sud?" - pai la Polul Sud nu mai merge cu "gheata se ridica deasupra apei" pentru ca ghetarii de 1.5 Km grosime in medie stau pe uscat si fata de nivelul ocenului este mult mai sus cu zeci de metri. Cum a ajuns atata gheata pe continentul Antarctica tinand cont ca in interiorul cercului polar nu sunt precipitatii cu zapada adica ninge foarte putin? Cum s-ar fi acumulat atata apa inghetata peste acel continent mai ales aproape de centrul polar tinand cont ca acolo nu ninge aproape niciodata?
Inteleg acum unde bati. Ok, hai sa o luam invers. La ce inaltime ar fi ajuns apele deasupra Antarcticii in timpul Potopului?
"Inteleg acum unde bati. Ok, hai sa o luam invers. La ce inaltime ar fi ajuns apele deasupra Antarcticii in timpul Potopului?" - la 2 Km tinand cont ca grosimea medie ar fi acum 1.5 Km. Clima inainte de potop era mult mai blanda si la poli temperaturile medii erau in jur de -10 grade Celsius. Dar odata cu disparitia inelului de apa din atmosfera efectul de sera s-a redus mult si dupa cele 40 zile/nopti de precipitatii apele de la poli au inceput sa inghete si o parte din apele spre tropice si ecuator s-au "scurs" sub pamant si restul au ramas in oceane. Nivelul apelor inainte de potop era mai mic iar muntii erau mai putin inalti inainte de potop. Muntii mai inalti nu erau in Antarctica ci in alte zone ale pamantului. Facerea 7:11, 12:"In anul şase sute al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a douăzeci şi şaptea a lunii acesteia, chiar în acea zi, s-au desfăcut toate izvoarele adâncului celui mare ( apele subterane au iesit la suprafata prin ruperea pamantului ) şi s-au deschis jgheaburile cerului ( inelul de ape din atmosfera pamantului ). Şi a plouat pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi." Facerea 8:3:"După o sută cincizeci de zile, a început a se scurge apa de pe pământ şi a se împuţina."
De ce ar fi fost muntii mai putin inalti inainte de potop? Si, daca nu te superi, cam despre ce diferente de inaltime vorbim?
"De ce ar fi fost muntii mai putin inalti inainte de potop? happy Si, daca nu te superi, cam despre ce diferente de inaltime vorbim?" - si azi muntii se inalta cate putin. Nivelul apelor fiind mai mare dupa potop, masa apelor a exercitat o presiune mai mare asupra scoartei pamantului si au impins muntii mai in sus pe continente. Inainte de potop vorbim de diferente de sute de metri intre muntii Antarcticii si muntii ceilalti care erau mai inalti.
"Nivelul apelor fiind mai mare dupa potop, masa apelor a exercitat o presiune mai mare asupra scoartei pamantului si au impins muntii mai in sus pe continente. "
Platforma oceanica este la cativa kilometri buni sub nivelul marii. Si totusi, muntii subacvatici nu sunt impinsi in sus de presiunea apei. Asadar?
"Platforma oceanica este la cativa kilometri buni sub nivelul marii. Si totusi, muntii subacvatici nu sunt impinsi in sus de presiunea apei. Asadar?" - motivele pentru care azi se inalta unii munti sunt aceleasi ca si atunci. Inaltimea muntilor a crescut treptat pana azi. Muntii subacvantici sunt impinsi in sus mai slab pentru ca presiunile cauzate de masa apelor lucreaza la distante mai mari sau se propaga la distante mai mari si in profunzime pana la mantaua Pamantului de sub muntii continentali. Muntii subacvantici se ridica mai putin si mai lent decat muntii continentali pentru ca nu au din ce si pentru ca scoarta platformei subacvatice pana la manta este mai subtire decat scoarta continentala.
Si muntii continentali, daca ar fi fost acoperiti de apa, ar fi fost supusi presiunii apei. In niciun caz nu obtii munti mai inalti, ci eventual vai mai adanci, avand in vedere ca acolo presiunea e cea mai mare. In ansamblu, tot relieful este supus unei forte de impingere de sus in jos.
"Si muntii continentali, daca ar fi fost acoperiti de apa, ar fi fost supusi presiunii apei. In niciun caz nu obtii munti mai inalti, ci eventual vai mai adanci, avand in vedere ca acolo sunt comasati cei mai multi metri cubi de apa pe metru patrat. In ansamblu, tot relieful este supus unei forte de impingere de sus in jos." - da, ar fi fost supusi presiunii apei si au fost supusi dar pe o perioada scurta de aproximativ aproape un an. Si totusi cum iti explici inaltarea muntilor in prezent adica forte de impingere de jos in sus?
Eu zic ca masa apelor au o influenta asupra dinamicii placilor tectonice prin presiunea pe care o exercita asupra lor stiind ca volumul de apa planetar este mai mare decat volumul de uscat.
http://www.scientia.ro/......alaya.html
"Înălţarea continuă a Munţilor Himalaya se datorează plăcii tectonice indiene, care încă se deplasează încet, dar sigur, spre nord. Cunoaştem că această placă tectonică se află încă în mişcare datorită numeroaselor cutremure care se produc în această regiune...Şi, desigur, gravitaţia şi eroziunea solului au limitat într-un mod semnificativ viteza de înălţare a lanţului muntos... Cum vor arăta în viitor Munţii Himalaya? Fără îndoială că ei vor continua să crească, deşi în acelaşi timp se vor eroda, dar pe ansamblu ne aşteptăm să continue să crească deoarece placa tectonică indiană nu dă semne că-şi va încetini deplasarea în curând."
Presiunea interna a dinamicii tectonice e mult mai puternica decat presiunea apei. Nivelul marii poate influenta, dar nu in mod major, dinamica placilor tectonice, iar, de regula, specialistii sunt interesati de consecintele inverse: efectele placilor tectonice asupra nivelului marii. Subductia tectonica face ca portiuni de litosfera sa fie absorbite si la sute de de kilometri in altenosfera. E un fenomen care se intampla cu sa fara prezenta apei deasupra crustei oceanice.
De altfel, chiar placa tectonica indiana demonstreaza foarte bine ca oceanul nu reuseste sa ii influenteze semnificativ dinamica. Ea este in contact cu placa euroasiatica, continuand sa impinga si sa determine miscari orogenetice (care au dus la inaltarea muntilor Himalaya), dar s-a desprins initial din mijlocul Oceanului Indian. Apa nici nu a oprit si nici nu a dislocat placa indiana, care are o adancime estimata de 100 de km. In mod clar, deplasarea (initiala si actuala) este o consecinta a miscarilor dintre placa indiana si mantaua inferioara, nu intre placa si cantitatea de apa de deasupra (cu sau fara cativa kilometri in plus). Recreand la scara in laborator fenomenul, e ca si cum ai avea un strat de piatra gros de 10 centimetri (sa spunem un dalaj), in contact cu un strat amplasat dedesubt. Toarna acum 1-1, 2 cm de apa peste stratul de piatra. Nu se va deplasa si, in niciun caz, apa nu ii va imprima o miscare lenta continua, care sa deplaseze si sa inghesuie, pe termen indefinit, dalele unele in altele. Daca acesta miscare apare, e clar ca trebuie sa fie de fapt o forta subterana dalajului, care angreneaza placile de deasupra, fie ele presarate cu apa sau nu.
"Presiunea interna a dinamicii tectonice e mult mai puternica decat presiunea apei. Nivelul marii poate influenta, dar nu in mod major, dinamica placilor tectonice, iar, de regula, specialistii sunt interesati de consecintele inverse: efectele placilor tectonice asupra nivelului marii. Subductia tectonica face ca portiuni de litosfera sa fie absorbite si la sute de de kilometri in altenosfera. E un fenomen care se intampla cu sa fara prezenta apei deasupra crustei oceanice.
De altfel, chiar placa tectonica indiana demonstreaza foarte bine ca oceanul nu reuseste sa ii influenteze semnificativ dinamica. Ea este in contact cu placa euroasiatica, continuand sa impinga si sa determine miscari orogenetice (care au dus la inaltarea muntilor Himalaya), dar s-a desprins initial din mijlocul Oceanului Indian. Apa nici nu a oprit si nici nu a dislocat placa indiana, care are o adancime estimata de 100 de km. In mod clar, deplasarea (initiala si actuala) este o consecinta a miscarilor dintre placa indiana si mantaua inferioara, nu intre placa si cantitatea de apa de deasupra (cu sau fara cativa kilometri in plus). Recreand la scara in laborator fenomenul, e ca si cum ai avea un strat de piatra gros de 10 centimetri (sa spunem un dalaj), in contact cu un strat amplasat dedesubt. Toarna acum 1-1, 2 cm de apa peste stratul de piatra. Nu se va deplasa si, in niciun caz, apa nu ii va imprima o miscare lenta continua, care sa deplaseze si sa inghesuie, pe termen indefinit, dalele unele in altele. Daca acesta miscare apare, e clar ca trebuie sa fie de fapt o forta subterana dalajului, care angreneaza placile de deasupra, fie ele presarate cu apa sau nu." - da asa este. Totusi nu poti nega faptul ca muntii de acum sunt mai inalti decat inainte de potop stiint ca ei se inalta.
Cu toate acestea nu ai reusit sa contraargumentezi ca muntii erau mai putin inalti inainte de potop decat dupa potop pana in prezent. De aici se poate deduce ca nivelul apelor potopului nu a fost asa de mare comparativ cu inaltimea celor mai inalte varfuri muntoase din prezent precum cele din Himalaya. In plus faptul ca s-a rupt pamantul cu izvoare, in timpul potopului, a determinat modificari drastice privind suprafata continentala ce cuprinde muntii inalti. Inainte de potop erau mai putine placi tectonice decat sunt azi. Uscatul s-a format ( a aparut dintre ape ) prin eruptii vulcanice si prin deplasari tectonice. Nu ai contraargumentat cauza potopului in modul cum a ajuns gheata la Polul Sud deasupra continentului Antarcticii.
O parte din munti sunt mai inalti decat erau acum cateva mii de ani, la fel cum unii sunt mai mici. Nu iti imagina ca vorbim de diferente majore. Himalaya are o rata de crestere de 1 cm pe an, asta inseamna doar vreo 30 de metri fata de acum 3 milenii. Apa nu ar fi putut crea mai multe placi tectonice. Placile se rup sub actiuni subterane, cum spuneam, formand ceea ce noi numim astazi rifturi. Apa se afla deasupra lor, in crusta terestra. De altfel, in zonele unde se intalnesc eruptiile magmatice cu apa, apa nu poate patrunde, e efectiv dislocata, lasand locul unor formatiuni bazaltice. Uscatul se naste si azi prin eruptii vulcanice si deplasari tectonice, bine mersi, fara sa fie nevoie de vreun cataclism hidrosferic. Ce ar fi putut face un Potop teoretic este sa distruga forme de relief, in niciun caz sa le ridice. Si ce ar putea provoca un potop (si nu invers) sunt miscarile tectonice, fapt observabil si astazi, cand cutremurelele subacvatice produc tsunami-uri catastrofale.
Nu stiu cum au aparut ghetarii la Polul Sud si, pana nu ma informez temeinic, prefer sa nu arunc cu ipoteze. Sunt insa convins ca nu putea fi din cauza unui Potop care ar fi acoperit Pamantul acum cateva mii de ani. Pamantul a fost acoperit de apa, dar este imposibil din punct de vedere arheologic ca asta sa se fi intamplat acum 3-4 milenii.
"O parte din munti sunt mai inalti decat erau acum cateva mii de ani, la fel cum unii sunt mai mici. Nu iti imagina ca vorbim de diferente majore. Himalaya are o rata de crestere de 1 cm pe an, asta inseamna doar vreo 30 de metri fata de acum 3 milenii." - intr-adevar dpdv al prezentului si al dinamicii din prezent muntii nu ar fi crescut inalti decat sub actiunea unei forte divine. Iar daca nivelul apelor ar fi fost peste muntii Himalaya de azi apele potopului ar fi fost foarte adanci iar asa de multa apa nu ar fi avut unde se scurge in asa fel incat sa scada pana la nivelele de azi.
"Apa nu ar fi putut crea mai multe placi tectonice. Placile se rup sub actiuni subterane, cum spuneam, formand ceea ce noi numim astazi rifturi. Apa se afla deasupra lor, in crusta terestra. De altfel, in zonele unde se intalnesc eruptiile magmatice cu apa, apa nu poate patrunde, e efectiv dislocata, lasand locul unor formatiuni bazaltice. Uscatul se naste si azi prin eruptii vulcanice si deplasari tectonice, bine mersi, fara sa fie nevoie de vreun cataclism hidrosferic. Ce ar fi putut face un Potop teoretic este sa distruga forme de relief, in niciun caz sa le ridice. Si ce ar putea provoca un potop (si nu invers) sunt miscarile tectonice, fapt observabil si astazi, cand cutremurelele subacvatice produc tsunami-uri catastrofale." - fara o interventie divina intr-adevar nu ar avea cum sa se incadreze.
"Nu stiu cum au aparut ghetarii la Polul Sud si, pana nu ma informez temeinic, prefer sa nu arunc cu ipoteze. Sunt insa convins ca nu putea fi din cauza unui Potop care ar fi acoperit Pamantul acum cateva mii de ani. Pamantul a fost acoperit de apa, dar este imposibil din punct de vedere arheologic ca asta sa se fi intamplat acum 3-4 milenii." - voi mai cauta si eu.
Recomand filmuletul urmator:
https://www.youtube.com/watch?v=7M0Iv_vlW-M
Aici se arata ca: inainte de potop muntii aveau 2700 metri inaltime, prin interventie divina inelul de apa subteran foarte adanc si sub presiune mare s-a fisurat si acest fapt a condus la formarea de drifturi suboceanice si prin alunecarea placilor tectonice s-au format muntii mai inalti, in unele locuri fundul oceanic s-a adancit.
Tinand cont de o interventie divina toate continentele si muntii inalti de azi s-au format in timp ce apele potopului incepeau sa scada pe parcursul a aproape un an de zile. Pe masura ce apele potopului scadeau muntii se inaltau si continentele se indepartau unele de altele cu o viteza destul de mare iar Noe fiind pe ape nu-si dadea seama de aceste lucruri. Cand au scazut de tot apele potopului aceste deplasari geologice mari s-au echilibrat si au scazut in intensitate. Fazele de inceput ale potopului precum ruperea scoartei terestre sub interventia divina, a determinat fractionarea continentului compact initial in continentele de azi si deplasarea lor cu viteze mari unele fata de altele prin indepartare si unirea lor cu mai multa forta conducand la muntii inalti de astazi. Deplasarile mai lente dupa potop au fost complet naturale si mult mai lente fara interventia vreunei forte divine.
"prin interventie divina inelul de apa subteran foarte adanc si sub presiune mare s-a fisurat si acest fapt a condus la formarea de drifturi suboceanice si prin alunecarea placilor tectonice s-au format muntii mai inalti, in unele locuri fundul oceanic s-a adancit." - revizuiesc putin acest raspuns al meu. Inelul de apa subteran nu s-a fisurat el insusi pentru ca apa lichida nu se fisureaza. S-a fisurat de fapt stratul gros de "stanca" ce se afla deasupra si prin fisurare apa din acest inel a tasnit la altitudini mari. Ruperea scoartei terestre a fost o rupere coordonata si cauzata de Dumnezeu. Tot ceea ce s-a intamplat pe parcursul potopului a fost cauzat si coordonat de Dumnezeu. Evident ca apele potopului insele nu ar fi cauzat asa modificari drastice in relieful terestru CI insusi Dumnezeu. Inainte de potop nu banuia nimeni ce avea sa se intample si cat de puternice si de mari aveau sa fie modificarile geologice. La fel si acum, nu banuie nimeni ce urmeaza si cat de mari vor fi modificarile geologice in timpul Armaghedonului ce va veni in viitorul nu prea indepartat sub actiunea divina a Lui Dumnezeu. Deci pe timpul potopului, asa cum se mentioneaza in Biblie, NU doar a plouat ci "s-au desfăcut toate izvoarele adâncului celui mare" prin ruperea scoartei terestre pana la mare adancime si prin modificari geologice foarte majore la scara globala. "Adancul cel mare" se refera la inelul de apa mare si adanc ce continea apa sub presiune mare si ce se afla sub un strat gros de stanca in toata scoarta Pamantului. Pe timpul potopului odata ce uscatul devenea tot mai acoperit de ape si disparea sub ape nu se mai putea vorbi despre tsunami fara existenta tarmurilor si a uscatului deasupra nivelului apelor care acopereau cele mai inalte varfuri montane. Declansarea unui potop mondial era foarte incredibila mai ales ca pana la potop nu erau precipitatii ci doar un "abur ieşea din pământ şi umezea toată faţa pământului."
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
