Am citit niste carti stiintifice in care explica cum oamenii sunt invatati de mici sa reduca realitatea la simboluri si cuvinte pentru a putea comunica. E strict legat de comunicare. Problema este ca interpretand realitatea prin simboluri si limbaj, pui un paravan intre tine si ceea ce e cu adevarat realitatea. O limitezi la ceea ce stii tu deja, la cuvintele si simbolurile pe care le cunosti. Are loc o deconectare de mediu, de emotia pe care ti-o produce exteriorul, si o limitare a perceptiei, deoarece atentia nu mai cade pe contemplatie si trairea emotiei prezente ci pe interpretarea superficiala a ceea ce observam in comparatie cu ce avem in memorie. In loc doar sa percepem realitatea, ii dam un sens prin limbaj, o interpretam. In loc sa simtim emotia ce ne-o creeaza un eveniment, de ex. cand trecem printr-o padure, cand intalnim o persoana, ca pe ceva unic, extraordinar, ne limitam sa spunem ca e ceva obisnuit, banal, simtit anterior. Din aceasta reducere a importantei emotiei, privim totul obiectiv, cu nepasare. Un copil este foarte fericit cand fuge pe un camp dupa fluturi, traieste in alta dimensiune, o dimensiune a emotiei, a inocentei, a puritatii gandirii si perceptiei. Traieste prezentul si nu se lasa ingradit de limbaj, traieste emotia in toata intensitatea ei. Noi de ce am uitat sa traim emotia in toata intensitatea. de ce am uitat sa traim prezentul si suntem conectati la memorie, la stres, la planuri pe care le vom face in viitor. Nu exista decat prezent. Dar noi petrecem majoritatea timpului conectati la o iluzie, o imagine a viitorului sau trecutului. De ce banalizam iubirea fata de oameni sau de o persoana? De ce ne luam dupa modelele occidentale de falsa iubire obtinuta din placere, cand emotia profunda e ceva sacru ce hraneste sufletul. Desi ii invatam pe copii sa devina manageri, ar trebui sa invatam noi de la ei, sa traim emotii inocente in prezent, pentru a atinge fericirea adevarata. Iubirea este cel mai sacru dar si cea mai puternica emotie. E singura emotie care da peste cap instinctul cel mai puternic al omului, cel de surpravietuire. Din iubire doar, o mama, un tata, un prieten isi sacrifica viata. Noi romanii trebuie sa invatam sa iubim pur, sa redevenim oameni in sensul adevarat al cuvantului si sa oferim modele de iubire copiilor, deoarece tot ceea ce fac oamenii fac din frustrarea de a le fi recunoscute meritele, de a fi iubiti. Pentru asta ajung sa fumeze, sa bea, drogheze, bata, prostitueze etc. In cautarea iubirii, multi se ratacesc in intuneric. Mai mult ca oricand, romanii au nevoie de oameni care sa aprinda dragostea, de candele umane. Nimic nu e mai frumos ca un copil crescut cu iubire, care ofera iubire mai departe celorlalti. Iubirea inseamna putere, intelepciune si valoare. Invatati copii sa adore sa iubeasca. Este cel mai de pret lucru al unui om. Placerile sunt de moment si ucid mintea, trupul si sufletul. Ratacesc constiinta pe drumurile dependentelor inutile, si te fac usor de controlat, manipulat de catre ceilalti, inclusiv societate. Iubirea in schimb vindeca ranile, curata mintea, trupul si fac sufletul sa radieze. Cu un zambet si un strop de iubire in suflet poti da viata sufletelor stinse ale celorlalti. Tu cand ai zambit si iubit pur ultima oara?
https://www.youtube.com/watch?v=Rk_sAHh9s08
Ordonare:
După relevanţă
Frumos scris. Cu iubitul mai greu la mine, cu zambetul stau mai bine, si tind sa cred, in nimicnicimea mea ca am un zambet "pur" cum il numesti tu. A trai in prezent e mai dificil decat pare pentru ca suntem efectiv bombardati de tehnologia din jur.
Răspunde
E bine sa nu uitam ca o relatie buna cu Dumnezeu si lucrurile simple ne pot face fericiti.
Aham. De apreciat că te-ai chinuit să scrii ceva original, apreciez oamenii ce sunt capabili să scrie câteva vorbe fără copy/paste. Însă dacă ar fi să comentez, ar trebui să fac un comentariu de 4-5 ori mai lung ca al tău. Câteva idei ţi le împărtăşesc, o bună parte însă nu.
Melodia e faină totuşi.
O să scriu totuşi un comentariu doar la o propoziţie, cum am zis, de-ar fi să comentez la tot articoul, mi-ar lua foarte mult timp.
"oamenii sunt invatati de mici sa reduca realitatea la simboluri si cuvinte pentru a putea comunica"
Pui greşit sau tendenţions nu-mi dau seama problema, oamenii nu sunt învăţaţi să "reducă" realitatea, ci să explice realitatea cunoscută. A reduce, ar însemna să explice cu rea credinţă, să explice mai puţin decât cunosc. Un profesor de biologie care ţi-ar spune că pisica se înrudeşte cu leoaica pentru că ambele au coadă, ţi-ar reduce realitatea. Într-adevar pisica se înrudeşte cu leoaica, dar nu pentru că au coada, ci pentru că au un strămoş comun. Cam asta ar însemna ca cineva să-ţi reducă realitatea, să-ţi dea jumătăţi de adevăruri.
În şcoală însă, se explică realitatea(mai puţin la ora de religie), şi nu e nimic rău în asta, e modul prin care omenirea a reuşit să supună natura şi restul animalelor. Supună natură, mă refer de exemplu la Olanda, la centralele hidroelectrice, la electricitate, la foc, la cam tot ce a reuşit omul spre diferenţa de restul animalelor ce n-au putut supune natura. Şi oare de ce? ce le-a lipsit? inteligenţă? raţiune? Şi care anume sunt modalităţile de exteriorizare şi de perfecţionare a inteligenţei şi raţiunii? Nu oare limbajul? Şi modalitatea de a gândi în abstract oare prin ce se săvârşeşte? Nu oare prin simboluri? Crezi că n-ai nevoie de simboluri? Te înşeli. Fără simboluri algebra/geometria e moartă, făra algebră/geometrie, am fi construit în continuare colibe din lemn.
Astfel, omul nu reduce realitatea prin limbaj si simboluri, o explică, o înţelege şi o foloseşte pentru a-şi îmbunătăţii viaţa.
Asa e, din pacate asta se intampla in ziua de astazi... de foarte multi realitatea este ascunsa, chiar si de tine. Ceea ce ai enumerat mai sus face parte dintr-un sir mult mai lung si profund, aceea este doar baza. Din pacate, chiar si viata noastra este atat de urata pentru unii, chiar din cauza unor lucruri care nu ne-au fost impartasite.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
