Am incalcat un juramant cu mana pe biblie si a doua zi mi-a fost rau, oare Dumnezeu ma va ierta? As putea sa ma dezleg de juramant?
Daca te duci la spovedanie si marturisesti cu cainta aceasta faptă și îți promiți ție ca nu vei mai jura niciodata atunci normal că te va ierta. Dar să nu mai faci niciodata asa ceva. Nu e nevoie sa te juri in nicio circumstanta (in afara poate de un proces juridic?).
Cuvantul tau sa fie sau da sau nu. Orice în plus e de la cel rău
RăspundeDar mai pot pati ceva?
Răspunde Odata ce ai fost iertat prin taina spovedaniei, nu
Ordonare:
După relevanţă
Parerea mea este sa ceri sfatul unui psihiatru. Nu e o jignire.
A da, a jura in general, si a jura cu mana pe Biblie sunt mari pacate, indiferent daca-ti tii sau incalci juramantul. Citeste Matei cap. 5.
Răspunde
Conform ateismului, niciun lucru nu poate fi garantat 100%. Sorry.
Te afli in eroare. Ateismul PRIN DEFINITIE considera ca 100% nu exista spiridusi. Si cum nu exista spiridusi, nu au cum sa te pedepseasca, orice ai face.
Mai incearca
Nimic nu poate fi 100% dovedit. Cat despre spiridusi, bineinteles ca nu exista, dar un ateu nu poate dovedi nici asta. Un crestin poate, fiindca are ceva ce se numeste legi fizice, biologice, morale, etc. (Pe astea si ateul le are, dar furate de la crestini). Asa ca ateul, folosindu-se doar de viziunea sa asupra lumii, nu poate dovedi nimic.,, CONSIDERA CA..." Asta e altceva. Considera. Bine zis!
Ateismul nu are nici o treabă cu oferirea garanției. Realitatea oferă garanția. Orice afirmație trebuie dovedită practic și logic pentru a avea siguranța că e adevărată. Zeii nu există, deci nu există nici o pedeapsă pentru cei care jură strâmb pe cartea cu povești numită biblie.
Creștinul e un om care crede în cartea cu povești, cel mai probabil pentru că n-a citit-o niciodată. Creștinul n-are nici o treabă cu fizica, biologia și cu morala. O carte cu povești primitive, fanteziste, absurde, misogine, puerile și neconforme cu realitatea și un zeu atotputernic și atotștiutor care te iubește și te lasă în întunericul neștiinței și primitivismului să mori de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie nu generează nici un fel de știință și nici un fel de moralitate.
Dacă zeul era real, atunci aveam o singură religie, nu era nevoie de credință, omul era făcut perfect de la început, deci omul nu mai era o viețuitoare neștiutoare și efemeră supusă evoluției în timp prin selecție naturală, aveam o singură limbă, cea a zeului, nu mai existau boli și războaie, nu mai era nevoie de credință pentru că zeul producea dovezi și nu era invizibil, mut și inexistent și nu era nevoie de războaie, cruciade și inchiziție pentru apărarea religiei zeului atotputernic.
,,trebuie dovedita practic si logic". DE CE? Ce-s alea legi ale logicii si de ce sa tinem cont de ele? De ce exista legi ale logicii intr-un univers haotic ateist? Nu-ti dai nici acum seama ca faci niste presupozitii pe care nu le poti explica? 
Ateismul se bazeaza pe niste presupozitii pe care nu le poate explica. Pe niste presupozitii furate de la crestini.
Dacă nu e nevoie să dovedești practic și logic că o afirmație e adevărată, atunci toate afirmațiile nu mai au nici un rost, nici o valoare pentru că le pot considera adevărate sau false la întâmplare.
Când se postulează ceva, acel postulat e verificat practic și logic. Dacă există contradicții cu realitatea, atunci acel postulat se anulează, pentru că realitatea ne arată că e fals.
Așa e și cu existența zeului. Dacă spun despre zeu că e atotputernic, a făcut tot ce există și mă iubește, apoi văd că mă lasă în întunericul neștiinței și primitivismului să mor de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie, atunci ori nu mă iubește, ori nu e atotputernic, ori nici nu mă iubește și nici nu e atotputernic. De aici rezultă că nu există nici un zeu atotputernic care mă iubește.
Apoi dacă zeul a făcut tot ce există, atunci a făcut purici și păduchi. Dacă n-a făcut zeul purici și păduchi, atunci înseamnă că materia se poate organiza sub formă de purici și păduchi fără intervenția zeului, de unde deducem că același lucru se poate aplica și în cazul omului.
Dacă zeul e atotputernic și nu a făcut purici și păduchi, dar nu intervine, înseamnă că zeul ori e indiferent, ori acceptă existența puricilor și păduchilor.
Dacă zeul e inteligent, atotștiutor și iubește omul, atunci nu se explică de ce zeul nu ajută omul să nu mai fie neștiutor.
Apoi, zeul dacă e atotputernic, atotștiutor și nemuritor nu se justifică crearea omului păcătos, neștiutor și muritor.
Mai logic se explică realitatea pe baza științei. Viața e creată de proprietățile materiei care se aranjează în timp sub formă de viață, fără a fi nevoie de inteligența, iubirea, voința și puterea unui zeu.
De asta avem boli, pentru că virușii și bacteriile mănâncă omul.
De asta avem războaie, minciună, tâlhărie și neștiință, pentru că omul e o viețuitoare care luptă pentru resurse.
De asta avem memorie, inteligență, logică, simțuri, sentimente, iubire, conștiință și morală pentru că fiind viețuitoare trebuie să ne adaptăm la mediu, să conviețuim împreună, să ne ferim de pericole, să strângem resurse și să ne înmulțim.
Memoria, inteligența, logica, simțurile, sentimentele, iubirea, conștiința și morala sunt înscrise în codul genetic. Cum se face acest lucru? Codul genetic suferă mutații. Apar viețuitoare și mai dotate și mai puțin dotate. Cele mai puțin dotate se vor înmulți mai greu și codul genetic sărac se va pierde în timp. Rămâne doar codul genetic ce conține cât mai multe calități.
Un zeu nu dă nici un sens vieții și nici o moralitate. Dacă presupun ca zeul a făcut viața, atunci e dorința lui, e plăcerea lui și e treaba lui, deci nu trebuie să lupt eu pentru zeu, să cred în zeu și să fac ce vrea zeul (mai ales că zeul e invizibil și surdomut și nici nu am de unde să știu ce vrea zeul de la mine). Dacă zeul e atotputernic și iubitor, atunci e datoria lui să apere viața, nu să trimită omul neputincios la războaie și la cruciade sau să-l lase în întunericul neștiinței și primitivismului să moară de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie.
Zeul mă mântuiește și îmi dă viață veșnică? De unde știu eu așa ceva? Mi-a spus un om. Pot avea încredere în om? Nu, pentru că omul nu spune întotdeauna adevărul. Câți oameni mântuiți am văzut? Zero. A vorbit zeul cu mine? Am văzut Raiul? Nu. Atunci credința mea nu poate fi decât zero, pentru că realitatea infirmă toate poveștile. În plus mai știu și de ce au fost create poveștile și cine le-a creat, deci credința mea va fi întotdeauna egală cu zero.
Pe de altă parte, dacă viața e rezultatul proprietăților materiei, atunci dorința de viață e înscrisă în codul genetic și acesta e sensul vieții, dat de logica selecției naturale. Toate viețuitoarele sunt roboței naturali care execută programul de viețuitoare. Omul e o viețuitoare mai evoluată și de aceea are un comportament mai complicat, dar în linii mari face exact ceea ce face orice viețuitoare, adică execută programul de viețuitoare înscris în codul genetic: supraviețuire, strângere de resurse și înmulțire.
Ia-o mai usor. Nu trece asa repede la poezia cu puricii si paduchii.,, Dacă nu e nevoie să dovedești practic și logic că o afirmație e adevărată, atunci toate afirmațiile nu mai au nici un rost" DE CE? Intreb din nou: de ce e nevoie sa existe legi ale logicii? DE CE EXISTA LEGI ALE LOGICII? Cine le-a inventat?,, înscris în codul genetic." Pe ala cine l-a mai codificat? Cine l-a scris? Folosesti niste termeni pentru care n-ai nicio explicatie. Te bazezi in argumentele tale pe principii biblice. Ca si cum ai argumenta verbal pentru inexistenta aerului.
Selecția naturală a inventat legile logicii. O viețuitoare care nu are logică, nu știe să se ferească de pericole, nu știe să strângă resurse, nu știe să se înmulțească și așa dispare viețuitoarea care nu are logica înscrisă în codul genetic.
Logica e generată de proprietățile materiei.
Codul genetic suferă mutații și apar tot felul de viețuitoare. Cele cu logică supraviețuiesc și se înmulțesc, iar cele fără logică dispar. În acest fel se scrie codul genetic, prin încercare și eroare.
Aerul există. Îl pot lua în balon, în vas, în butelie, pot verifica proprietățile, văd că nu pot respira fără aer, văd cum zboară frunzele luate de curenții de aer.
În cazul zeului, zeul e invizibil, surdomut și nu face nimic. Avem minciună, boală, tâlhărie, înșelătorie, neștiință, războaie, mii de religii, purici și păduchi, deci zeul nu există.
La ce e bun un zeu invizibil și surdomut care lasă omul în întunericul neștiinței și primitivismului să moară de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie? La nimic, cu excepția rolului de Bau-Bau.
Te invarti in cerc mai ceva ca titirezul.,, viețuitoarea care nu are logica înscrisă în codul genetic." Care cod genetic? Cine a inscris legile logicii in codul genetic? Stai putin, cine a scris de fapt orice din codul genetic? Inainte sa te apuci sa-mi spui de mutatii in codul genetic, da-ti seama ca nu ai niciun raspuns la intrebarea: de unde a aparut codul genetic?,, Avem minciună, boală, tâlhărie, înșelătorie, neștiință, războaie, mii de religii, purici și păduchi, deci zeul nu există." Probabil cel mai stupid argument pentru inexistenta lui Dumnezeu, pe care l-am auzit de sute de ori. Existenta raului e, de fapt, unul din cele mai bune argumente PENTRU existenta lui Dumnezeu. Daca exista rau, evident ca exista si bine(exact cum daca exista intuneric, e clar ca exista si lumina, fiindca intunericul e doar absenta luminii). Binele nu poate exista fara sa existe Dumnezeu. Cand spui ca ceva e,, rau", spui asta fiindca ai un standard al binelui. Deci ca exista un Creator.
Natura scrie codul genetic. Materia se aranjează sub formă de viață care conține codul genetic, adică programul de funcționare al viețuitoarei. Proprietățile materiei generează în timp codul genetic. Și chiar dacă nu aș ști cine a făcut codul genetic, zeul tot nu ar avea loc în ecuație. Un zeu atotputernic și nemuritor n-are nevoie de viețuitoare efemere, neștiutoare și neputincioase. Nu are ce face cu ele, deci în mod evident viețuitoarele apar fără a exista voința unui creator inteligent. Nu e inteligent un creator care face niște viețuitoare efemere, neputincioase și neștiutoare de care el nu are nevoie. Un creator inteligent nu face niște viețuitoare imperfecte care să evolueze milioane de ani. Face direct ce are nevoie, ceva perfect, puternic, inteligent așa cum e și presupusul creator. Evoluția lentă în timp a viețuitoarelor arată că nu e implicată nici o inteligență atotștiutoare în apariția vieții. Merge totul la întâmplare.
Despre zeu se spune că e inteligent, atotștiutor, bun, drept, atotputernic, nemuritor și iubitor. Dacă există minciună, boală, tâlhărie, înșelătorie, neștiință, războaie, mii de religii, purici și păduchi, atunci zeul nu există. Un zeu așa de performant nu face un om păcătos. Un zeu așa de performant dă omului tot ce are nevoie și nu mai trebuie ca omul să se lupte pentru resurse, să mintă, să înșele și să facă războaie. Un zeu așa de performant nu face un om slab și neștiutor pe care îl mănâncă viermii, bacteriile și virușii.
Existența răului e dovada că zeul performant nu există. Un zeu performant face totul perfect, nu face lucruri rele. Binele există și fără rău. Dacă eu am tot ce trebuie pentru viață, nu înseamnă că trebuie să nu mai fiu mulțumit sau să spun că nu trăiesc bine dacă toți trăiesc bine și nu există nicăieri rău. Binele nu e condiționat în nici un fel de existența răului. Toți oamenii pot trăi bine și răul să nu existe deloc. Răul există din cauza resurselor limitate care generează lupta pentru resurse, din cauza neștiinței, a primitivismului și din cauza omului cu probleme psihice și educaționale. Dacă exista un zeu așa de performant, atunci nu mai exista o criză a resurselor, nu mai exista omul păcătos și trăiau toți oamenii foarte bine.
Lumina la fel poate exista și în absența întunericului. Dacă peste tot e lumină, nu pot spune că nu e lumină doar pentru că nu există nici un loc în care să fie întuneric.
Existența binelui și răului, a luminii și întunericului sunt niște lucruri separate, iar ideea că nu poate exista unul fără celălalt e falsă.
Nu trebuie confundată cunoașterea definiției binelui și răului cu existența binelui și răului. Zeul atotștiutor cunoaște ce e bine și ce e rău și dacă e bun și atotputernic, atunci face numai bine.
Dacă toată lumea trăiește bine și nu există rău niciunde, atunci eu fiind un om inteligent, bucuria mea trebuie să fie și mai mare, ceea ce înseamnă că trăiesc și mai bine. Dacă există rău, atunci nu mai pot fi atât de mulțumit. Atunci simt că sunt neputincios și nu pot face să fie bine pentru toți.
Sustinerea lui ca numai biblicistii pot fi rationali este pur si simplu delir.
Deci popa iarta pacatele? Parca era Barbosul care facea asta, nu? Iar amatori? HyperboreaSchizoPosting, vezi ca iti pot scrie 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
