Am o întrebare de ceva timp, la care nu am reușit să-mi răspund satisfăcător. Să nu se înțeleagă greșit - nu încerc să influențez pe nimeni, respect convingerile fiecăruia - este doar o curiozitate.
Dacă oricând te-ai pocăi, Dumnezeu, în caz dacă există, oricum te-ar ierta imediat și în mod absolut, pentru că se admite faptul că Isus a plătit deja pentru păcatele tale, atunci de ce să nu-ți trăiești viața liber, fără frică, așa cum îți spune propriul tău bun simț și conștiința, iar spre sfârșitul vieții, dacă simți nevoie, dacă există o chemare, să nu te pocăiești/mântuiești (și, eventual, să adopți o religie)? De ce atâta grabă și presiune, parcă am fi la maraton? Ce importanță are dacă te pocăiești acum sau peste o lună, un an, zece?
În afară de faptul că nu se știe când poți să mori, există și alte motive (pentru voi)?
Rog seriozitate! Și fără ironizări și bătaie de joc. Chiar vreau să aflu logica după care se ghidează fiecare dintre voi.
Mulțumesc anticipat.
105 raspunsuri...ei, la ce concluzie ai ajuns?
La mine faza cu religia e cam asa: niste vietati pe malul apei curgatoare isi dau cu "presupusa" daca ce vad e crocodil sau trunchi de copac. Pana nu sar in apa, n-or sa stie! Dar si daca este crocodil si nu copac...au pus-o de coliva.
Credinta, insa, e altceva dar e off-topic pe TPU sa patrunzi in credinta la Religie, nu că?
Răspunde
Da că, genialo! Desăvârșite-s metaforele tale, as usual...
Ce fantasticofabulos ar fi să fie peștișorul de aur...
Nu că la asta visează toți?...
P.S. Uimitor de bine s-a sincronizat genialitatea lui Eminescu cu a ta... Observi?
Răspunde
Eu te intrebam la ce concluzie ai ajuns pentru ca am o banuiala ca nici macar un singur om nu si-a schimbat parerile intrand la rubrica asta, ci o iesit si mai invârtoșat de-aici.
Cat despre P.S.-ul tau 
(asa fac eu cand dau peste un moment poetic exagerat)
Hey, modestie frumoasă, destupă-ți urechile ca să-ți șoptesc ceva! Numai shhhh...ai dreptate, sunt mai zăpăcită decât am fost. Dar ador zăpăceală...
Deci dumneata ești adeptă a agnosticismului puternic?
Adică...susții că omul nu poate cunoaște, de fapt, adevărul to begin with?
Caz in care polemica vizând existența divinității e irelevantă și...inutilă.
Mă îndoiesc că Leo e adeptă de vreun fel, oricare ar fi el.
Nu e genul.
Puteti sa-mi spuneti "tu".
Stii, uneori nu prea ma pot concentra si par cam neserioasa. De pilda, acum, nu-ti pot da un raspuns ca-mi tot fug ochii pe numele tau: "godisnowhere".
Fara nicio legatura cu nimic, odata era sa pierd un examen pentru ca proful avea pe nas un muc uscat si nu ma puteam uita decat acolo.Sunt genul ala. De aia nu pot sa-ti raspund azi.
Atunci...se incadrează involuntar in concepția respectivă, ce să zic. Voi, individualiștii...nu aparțineți niciodată de nimeni și nimic. 
Dacă dânsa susține că adevărul nu poate fi cunoscut, această perspectivă este in perfectă conformitate cu ideea susținută de agnosticismul puternic. In consecință, concluzia logică e că...
Ideea nu-mi apartine, serios, ma lauzi degeaba.
Mie doar mi s-a parut amuzant sa fac o paralela intre ceea ce li se intampla lor si ceea ce ni se intampla 9, uneori.
http://www.youtube.com/watch?v=JMJXvsCLu6s&feature=player_embedded
Tocmai asta îți și spuneam, draga mea, că, din câte o cunosc pe Leo, nu e în Perfectă conformitate cu nimic.
Dar până la urmă...ce contează? Fiecare cu felul său de a fi, dar într-un final toți suntem oameni.
Iar de răspuns, mi-a răspuns...printre rânduri.
Genial filmuleț! Râd în hohote. Felicitări pentru inspirație, scumpa mea! Ingenioasă paralelă...
Ok, Leo. Per tu, deci.
Stai liniștită, nu am insinuat nicidecum că ai fi neserioasă.
Eram doar...curioasă in ceea ce privește punctul tău de vedere dată fiind analogia făcută.
LOL. In cazul ăsta, și altădată e foarte bine dacă răspunzi.
Ha ha.
LOL.
Brilliant cartoon.
Întrebai de concluzie.
Concluzia (de la bun început) e ceva gen:
http://i.imgur.com/pFPrQ4u.png
http://i.imgur.com/f7xo1Ht.png
Ordonare:
După relevanţă
Pentru ca ziua de maine nu o promite Dumnezeu nimanui.Un om era indemnat de catre un prieten sa se impace cu Dumnezeu.Iar el spunea :Acum eu vreau sa imi traiesc viata.Cand va trebui sa mor am pregatit un verset care imi va salva sufletul:,, Ai mila de mine, pacatosul.,, Si acesta imi va salva sufletul. Dar putin mai tarziu, omul acela duse un sac la moara. Pe drumul spre casa a intrat in mai multe carciumi si s-a intors acasa baut. A cazut pe scari si si-a fracturat ceafa si a murit pe loc. Sotia sa il gasi pe sotul ei cazut pe scari.Nu i-a mai ramas timp pentru a rosti versetul sau.,, Nu va inselati, Dumnezeu nu se lasa batjocorit.,,
Răspunde
Mai întâi aş vrea să lămurim ce înseamnă "pocăinţa".
Pocăinţa - este o trăire, în fiecare zi avem nevoie de ea, pocăinţa înseamnă înnoirea minţii, faptelor, schimbarea vieţii, regret faţă de păcat şi întoarcere la Dumnezeu.
"de ce să nu-ți trăieșţi viața liber, fără frică, așa cum îți spune propriul tău bun simț și conștiința" conştiinţa mea tocmai asta îmi spune,să mă pocăiesc.
Dumnezeu a pus în fiecare gândul veşniciei,e imposibil ca un om,măcar odată în viaţă să nu se fi gândit la "ce se întâmpla după moarte? unde ne vom duce?"
Pocăinţa trebuie să vină din interiorul nostru,dacă tu nu vrei sau nu simţi că ai nevoie de pocăinţă,atunci poţi rămâne aşa ducând în continuare viaţa pe care o duci...
Însă eu,personal, aşa mă simt liberă,aşa mă simt bine,aşa mă simt în siguranţă!
"Ce importanță are dacă te pocăieșţi acum sau peste o lună, un an, zece?"
Pocăinţa este un proces,dacă tu cu gura ta il mărturiseşti pe Isus Hristos ca şi Domn,te pocăieşti de faptele tale,regreţi dar nu se produce acest proces în viaţa ta, pentru că nu ai timpul necesar ca să urmezi acest proces, cu siguranţă nu poţi ajunge în cer.
Prin urmare,dacă în clipa următoare vei muri, nu vei avea timp pentru a urma acest proces.
Poate un om într-o clipită să urmeze un proces?
Este important să te pocăieşti pentru a avea siguranţa zilei de mâine, pentru a ajunge în Cer,ce motiv mai mare decât acesta doreşti?
Omul crede că odată ce a murit nu mai vede,nu mai simte, nu mai aude,dar el va simţi,va auzi,va vedea.
Iadul este ca o văpăie într-o clădire închisă fără uşi,fără ferestre,fără posibilitate de a ieşi, în care predomină suferinţa, în care omul se va topi din cauza focului şi nu va putea muri psihic (adică să nu mai vadă/audă/simtă).
Şi nu numai atâta, dar va suferi şi din cauză că Dumnezeu îi va aminti toate lucrurile pe care omul le-a făcut, toate chemările pe care omul le-a primit, toată respingerea pe care a oferit-o Domnului şi ceea ce a pierdut, practic va rămâne cu mustrarea conştiinţei o eternitate!
Draga Ahava, o să fac momentan abstracție de răspunsul în sine (la întrebarea mea) și o să te întreb doar de ultima parte, care mi-a atras atenția în mod deosebit:
"...în care omul se va topi din cauza focului şi nu va putea muri psihic (nu mai vedea/auzi/simţi).
Şi nu numai atâta, dar va suferi şi din cauză că Dumnezeu îi va aminti toate lucrurile pe care omul le-a făcut, toate chemările pe care omul le-a primit, toată respingerea pe care a oferit-o Domnului şi ceea ce a pierdut, practic va rămâne cu mustrarea conştiinţei o eternitate!".
Tu chiar crezi în asta? Cu adevărat?...că Dumnezeu va sta deasupra cuiva care arde și o eternitate îi va reaminti ce păcate a avut și îi va reproșa faptul că nu a crezut în el sau că nu a vrut să se alăture unui anumit grup religios? Și dacă chiar crezi asta, de ce te-ai supune cuiva care este capabil să fie atât de crud, răzbunător și să producă atâta suferință? Sincer.
Cred că și dacă există Dumnezeu, mult mai logic ar fi să fie bun și iertător (cu toți, nu preferențial).
După părerea mea, mai degrabă respingi oamenii cu astfel de afirmații, decât să-i atragi (sperând probabil să-i sperii și să-i convertești, ceea ce mă îndoiesc că se întâmplă). Ți-o spun prietenește.
Îmi place să fiu directă,să spun lucrurilor pe nume, nu îmi place să o dau pe ocolite când în joc este viaţa unui om,chiar cu riscul de a se interpreta că vreau să convertesc pe cineva.
Dumnezeu nu cheamă oamenii la o anumită confesiune religioasă,ci îi cheamă la El,îi cheamă la a avea o relaţie personală cu El.
Dumnezeu nu vrea ca omul să ajungă în iad, lucrul acesta l-a dovedit dând pe Unicul Său Fiu ca şi Jertfă pentru noi. Prin asta ne-a arătat cât de mult ne iubeşte şi cât de mult ţine la noi,însă trebuie să luăm în calcul că Dumnezeu este Sfânt!
Iar tu ca şi om păcătos,care ai trăit în plăcerile de o clipă ale acestei lumi,nu vei putea sta în Prezenţa Sa dacă nu ai fost spălat în Sângele lui Isus Hristos.
Aşa cum întunericul nu poate sta în acelaşi loc cu lumina, aşa nici Sfinţenia nu poate sta în acelaşi loc cu păcatul.
Să zicem că ai o casă impecabilă, curată, strălucind de curăţenie şi ar veni la uşa ta un om foarte murdar, l-ai lăsa să intre aşa în casa ta sau l-ai invita să se spele şi să se schimbe de hainele murdare, dându-i la schimb altele curate?
Orice om cu conştiinţă l-ar învita prima dată să se spele şi să îşi schimbe hainele, cam aşa e şi cu Împărăţia lui Dumnezeu.
Pentru a ajunge acolo, trebuie prima dată să te laşi curăţat, spălat de păcate...pentru că acel loc este un loc Sfânt!
Iar in al doilea rând, din moment ce tu nu vrei să crezi în El şi nu vrei să îl accepţi în viaţa ta pe Pământ, il respingi, de ce să te oblige Dumnezeu să stai lângă El o eternitate când ţi-a lăsat să alegi unde vrei să îţi petreci veşnicia?
Nu ţi se pare logic şi corect să te lase să mergi acolo unde vrei?
Şi un ultim aspect, nu Dumnezeu te trimite în iad, ci faptele tale te duc acolo.
El îţi pune în faţă viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul, tu alegi!
Lucrurile acestea nu se spun pe internet, dar dacă tot ai fost aşa curioasă...am zis să îţi răspund curiozităţii deşi ştiu că omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte.
NoName parerea mea este urmatoarea.
Gandeste-te la efectul de BUMERANG.
Gandeste-te ca pacatele pe care le face omul,oricum se intorc asupra lui ca un bumerang(ie presupunand ca Dumnezeu nu exista,sau exista)
Cautai un raspuns serios. Si iata ca as vrea si eu sa fiu tratat cu seriozitate.
Nu stiu daca ti-ai inchipuit vreodata,cat bine personal iti poate da respectarea poruncilor.
Stiu ca multi oameni vor sa puna pe spatele moralitatii, culturii civice si a educatiei bunatatea lor, dar nu e chiar asa.
Chiar sa fii absolut liber liber liber sa faci ce iti doresti ca Dumnezeu nu te va pedepsi,oricum pacvatuind impotriva poruncilor lui,practic de autopedepsesti ca om, pe tine sau pe copii tai.
Sa luam cateva pacate la intamplare:
-furtul
-minciuna
-crima
-necuratia
-ura, invidia.
Gandeste-te, cum te simti in primul rand ca om facand aceste lucruri, cat rau faci celor din jur, si cat efect de bumerang au asupra ta aceste pacate, chiar si fara sa te vada cineva facandu-le.
1-Necuratia- cu cat cresc sansele sa te imbolnavesti daca esti neinfranat si sari din pat in pat, si faci avorturi, si sa nu mai spunem de perversiuni sexuale, sau homosexualism- ////SI cate sanse ai sa te imbolnavesti daca nu faci aceste lucruri?
2 Minciuna- nu te opreste nimeni sa minti- ii poti minti pe toti-dar pana cand? si cum te simti? si pana unde poti ajunge cu minciuna? si cand esti prins de prieteni de familie? ce vei deveni in fata lor? cine te va mai crede?
3 Hotia- furtul, cate poti realiza furand? cat de mandru poti fi de realizarile facute din furat? oare te poti bucura? Oare ar mai avea insemnatate -ca munca e sanatate curata? sau ca munca innobileaza pe om? cum te simti cand castigi din realizarile profesionale? si cum te simti cand stii ca ai golit contul cuiva care isi salvase banii pentru a plati operatia copilului sau.
Ca sa nu mai vorbim de crima,de viol, si de celelalte.
Pana unde a ajuns Ceausescu,Hitler,Stalin, Gadaffi Sadam,Ben Laden,Iuda, si de ce moarte au avut ei parte oare?
Practic nu te grabeste nimeni,insa viata e mai chinuitoare in cautarea a nimic. In fiecare zi cauti satisfactia in realizarile materiale, dar tot timpul simti ca ceva lipseste. Stiu ca multi vor nega. Dar in cursul vietii mereu vei simti ca ceva iti lipseste,ca ceva lipseste, ca ceva lipseste. Cauti in bani, realizari profesionale,dragoste,intr-un hobby, dar tot nu reusesti sa simti apogeul ala la care tot visezi. Iti faci planuri peste planuri,timpul trece, si implinirea aia spre care tinzi,chiar si atunci cand vine,dureaza putin.
Imagineaza-ti ca iti doresti o masina-aduni bani -o cumperi,te bucuri- dar bucuria e de scurta durata, a doua zi urmeaza alte planuri si tot asa.
Si sa continuam cu bumerangul.Te distrezi, esti liber,ai bani, ai de toate insa, avand acel "lips" cauti ceva mai high (drogurile,alcoolul) De ce,pentru ca inca nu ai ajuns la saturatie
sa ne amintim de Elvis de Amy Winehouse, de Witney Huston de Madalina Manole- ce le lipsea? oare nu aveau de toate?
Chiar daca putini vor sa accepte, binele izvoraste de la Dumnezeu, si raul din lipsa Lui.
Faptele bune, binele pe care il facem,desi nu credem asta neaparat,il facem in numele Lui.
Cat e de placut cand ajuti, la o casa de copii,la un camin de batrani, cand ajuti pe cineva sa invete ceva, cand iti ajuti parintii, cand daruiesti dragoste,cand primesti dragoste.Dar speranta? cat de dulce e speranta?
Cele mai importante pe lumea asta sunt speranta,nadejdea si dragostea dar cea dintai e Dragostea -asa spunea Isus.
Cat de rau este cand ne dezamagesc prietenii. si de multe ori chiar si familia-poate pentru bani-poate pentru orgoliu.
Am inteles ca pe toate asta le poti face fiind educat insa bunatatea izvoraste istoric vorbind de la Divinitate.
Nu te grabeste nimeni,sa iei decizia mai devreme, insa cu cat iei decizia mai devreme, cu atat simti mai bine ce inseamna raiul, si cu atat mai repede incepi sa te bucuri de el.
Altfel, vei ramane cu un caiet gros de planuri, unul mai subtire de realizari si un alt caiet gol fara speranta, fara nadejde si fara dragoste.
Religia ti se va parea nelogica, ori de cate ori o vei studia in cartile de istorie.
Logica religiei, o vei intelege, o vei simti, o vei trai, in oamenii si prin oamenii care L-au cunoscut cu adevarat.
Eu consider ca trebuie sa ne schimbam ca sa traim dupa legile acelei lumi despre care ni s-a vorbit. Am 15 ani de cand incerc sa ma schimb in cateva privinte si nu am facut progrese prea mari. Din ce am citit in Patericul egiptean si in alte carti, am inteles ce inseamna un om rabdator, un om smerit, un om infranat.
Jasser, prefer să rămânem la subiectul principal al discuției, fără să intrăm în detalii de altă natură.
Momentan mă interesează doar ceea ce am întrebat.
Mulțumesc.
Dragii mei, vă rog din suflet să nu vă îndepărtați de la subiect.
Acum nu încercăm să dovedim existența sau inexistența lui Dumnezeu.
V-aș ruga doar să-mi răspundeți la întrebare, nici mai mult, nici mai puțin.
Nu ai de unde să știi ce cred. A fost doar o întrebare.
Însă din moment ce îți permiți să afirmi cu atâta certitudine că "Nici o vietuitoare nu a evoluat din ceva! Toate fiintele sunt asa de la inceput!", țin să cred că nu ai citit ceea ce trebuia sau dacă ai citit, nu ai înțeles (pe deplin).
Până și o scurtă plimbare pe wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Evolu%C8%9Bie (există zeci de articole) te-ar putea lămuri foarte ușor, că ceea ce ai afirmat contravine realității și logicii.
Ți-aș recomanda o documentare mai aprofundată, dacă îmi permiți.
O zi însorită și ție.
Draga mea, nu îmi pune vorbele în gură, te rog!
Eu nu am făcut nici o afirmație. Nu mă cred atotstiutoare, încât să-mi permit un asemenea lux. Te-am rugat doar să mai reflectezi asupra afirmațiilor tale, care, personal, mi se par lipsite de logică, argumente și mult prea pripite.
Nu înțeleg cum poți să afirmi cu atâta siguranță/nonșalanță ceva ce nu poate fi dovedit sau ceva care are mii de contraargumente științifice, palpabile, demonstrabile (mă refer la: "Nici o vietuitoare nu a evoluat din ceva! Toate fiintele sunt asa de la inceput! Cand vei pricepe odata?").
Sunt mult prea rațională ca să cred în povești și să nu iau în calcul Toate dovezile...pro și contra.
O seară bună.
Da, se pare că nu ne putem înțelege...
Repet: unde am afirmat eu așa ceva?! (...retorică, desigur)
Nici o stiinta nu a descoperit existenta lui dumnezeu pentru ca nu exista asa ca nu mai inventa tu numai prostii, cand o sa vi cu dovezii atunci sa vorbesti, bine? si da oameni aia care zici ta ca ei DOAR cred ca sunt oameni de stiinta chiar sunt.Albert Einstein credea in dumnezeu, nu credea si a fost cel mai mare om de stiinta(parerea mea)in perioada aia.nici el nu crezi ca a fost cu adevarat om de stiinta?
"Dumnezeu este un adevar universal." - Albert Einstein
"Dumnezeu nu joaca zaruri cu Universul." - Albert Einstein
"Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim." - Albert Einstein
"Atunci cand solutia este simpla, Dumnezeu iti raspunde." - Albert Einstein
"Vreau sa cunosc gandurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii." - Albert Einstein
"Dumnezeu este subtil, dar nu rau intentionat." - Albert Einstein
Una din foarte multele dovezi ale existenţei lui Dumnezeu...
- Unul dintre argumentele existenţei lui Dumnezeu a fost oferit de un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică cuantică, care afirmă că volumul maxim al unei gene (particulă a materialului ereditar) poate fi cuprins într-un cub cu mărimea laturii de maxim 100 distanţe atomice – însumând astfel un număr de atomi cuprins între o mie şi un milion – în funcţie de tipul şi de mărimea atomilor). ----------------------------
Tot el afirmă că este practic imposibil ca acest număr limitat să poată explica un comportament ordonat, să formeze o structură organizată, să posede un,, program" de autoreproducere completă, de redare a unui caracter, funcţie sau organ în organismul dezvoltat ulterior, un,, program" de coordonare cu celelalte gene, de gestionare a unui metabolism propriu etc…
- Concluzia acestei realităţi este că existenţa şi manifestarea unei gene, şi prin translaţie – a vieţii în general, constituie, în faţa oricărei tehnologii avansate, o enigmă, un mister de neînţeles, o manifestare minunată a Sacrului, o dovadă sublimă a existenţei lui Dumnezeu.
Daca nu stim cum functioneaza un lucru, nu trebuie sa sarim direct la explicatii supranaturale.
Nu stim explicatia INCA
Este ca şi cum ai spune că deocamdată, din o mie de "piese de puzzle" (atomi) nu putem construi un o entitate vie şi inteligentă care să se şi înmulţească (şi care să mai facă alte o mie de lucruri) dar mai încercăm...
Poate ca si ei doi cred ca exista un dumnezeu asa cum cred eu nu cum cred crestinii sau cum scrie in carti.un dumnezeu diferit.numai pentru ca a zis ca exista dumnezeu nu inseamna ca se refera la dumnezeu care credeti voi sau care scrie in carti.
Nici tu habar nu ai despre ce vorbesti! adumi dovezi ca asta a zis einstein.
Si plus ca el ca fiind evreu(nascut in Germania)poate credea in alt dumnezeu nu in al vostru.
Moana Pozzi, o vedeta porno italiana, l-a citit pe Augustin pe patul de moarte, s-a pocait si a murit la 33 de ani, iar asta i-a facut pe unii sa o propuna pentru sanctificare.
Oamenii ajung in acelasi loc, dar in straturi diferite.Fiecare strat reprezinta calitatea umana.In stratul de jos, cel pe care se sprijina toata chestia asta ciclica, se afla scursura.In stratul de sus, si cel mai onorific, sunt cei care fac fapte bune.Toti au fost iertati,(pentru ca toti suntem egali in fata lui D-zeu)cat? mai e de discutat.
Ei bine,catul asta reprezinta calitatea umana.Ce faci pe lumea asta,iti corespunde pe lumea cealalta.
Ciclul asta ciclic trebuie sa fie marginit de fapte bune, ca pe lumea cealalta sa ai parte de un loc mai putin innabusitor, decat cel de la subsol.
Logica asta vine din alte filosofii, care, culmea, sunt bazate in reincarnari.
offtopic-traiesti nu pentru a fi iertat, traiesti pentru a face fapte bune! Cu cat mai mult traiesti, facand fapte bune, cu atat iti asiguri un loc mai comod in straturile superioare!
Mulțumesc, Zazu.
Dar tot nu am primit un răspuns la întrebare. Sau poate a fost prea subtil și nu l-am sesizat.
De ce atâta grabă, când poți să faci fapte bune și fără să aparții unei religii (că doar suntem oameni educați și nu trăim în junglă), iar spre final, dacă chiar simți nevoia, poți să adopți una?
De ce să trăiești toată viața sub o asemenea presiune, constrâns de atâtea reguli (unele ușor ilogice sau prea exagerate) și prejudecăți, când oricând ai alege să te pocăiești, dacă ai alege, vei fi iertat (indiferent de ce ai face)?
De ce de mic copil (când nici nu judeci) sau din tinerețe, când practic nu e nici o grabă?
Asta nu prea reușesc să înțeleg.
Și da, off-topic-ul tău are logică și așa ar fi normal, însă știi bine, religioșii te-ar contrazice. Ți-ar spune că pentru Dumnezeu nu contează câte fapte bune ai făcut și că ai fost un om exemplar toată viața. El vrea neapărat să te și pocăiești. Dacă te pocăiești, poți să fii și criminal în serie și ultimul jeg de pe pământ, el tot te iartă.
Deci, teoretic, poți masacra popoare întregi și să fii un om de nimic toată viața, iar pe patul de moarte să te mântuiești și să ajungi în rai.
Iar copiii nou-născuți, care poate nu au ajuns să trăiască nici câteva ore, cu atât mai puțin să păcătuiască, doar pentru că nu au fost botezați, ajung să ardă o eternitate în iad. Asta din spusele unora, bineînțeles.
Ciudată logică, dar...
Parerea mea..nu cred in religie dar cred in Dumnezeu.Nu merg la biserica dar asta nu inseamna ca nu ma rog.
Dumnezeu este pretutindeni in tot ceea ce vedem in tot ceea ce simtim.
Tot ceea ce fac fac cu inima si totusi poate mai exista momente in viata cand gresesc si chiar gresesc dar important este ca invat in ceea ce gresesc.
Crezi ca daca un om este pocait este mai bun? Nu neaparat.Cel mai important este sa facem totul cu sufletul,sa hranim totul cu iubirea din noi, sa protejam totul cu blandete, gingasie, sa sprijinim asa cum putem noi mai bine.
Fa lucruri bune, si apoi nu mai conteaza cand vine sfarsitul. povestii tale.
Dupa fiecare sfarsit apare un nou inceput si dupa fiecare inceput apare un sfarsit.
Eclesiastul 11:9 -> "Bucură-te, tinere, în tinereţea ta şi să ţi se înveselească inima în zilele tinereţii tale; umblă pe căile inimii tale şi în lucrurile pe care le văd ochii tăi. Dar să ştii că pentru toate acestea adevăratul Dumnezeu te va aduce la judecată."
Dumnezeu nu vrea sa nu te distrezi, dar pentru tine ce inseamna a te distra? Traieste-ti viata asa cum vrei ca oricum Dumnezeu te iarta? Crezi ca este asa de usor? Este adevarat ca Isus a fost jertfit pentru oameni, insa pentru aceia care se caiesc de pacatele lor. Daca mori maine si tu inca nu te-ai impacat cu Dumnezeu mai are vreun rost viata pe care ai dus-o dupa voia inimii tale?
Mai este un verset, insa nu-mi amintesc exact care unde se spune "cel care stie ce este bine si nu face este mai rau decat un necredincios".
Atunci, daca stii ce este bine de ce nu faci? Dumnezeu ne-a creeat nu ca sa facem ce vrem noi cu viata noastra.In Biblie ne spune ce doreste de la noi si cum sa ne traim viata.Ca sa nu va alarmati cu totii, Dumnezeu mai este numit in Biblie si "fericitul Dumnezeu"!
El vrea ca orice om sa se bucure, sa fie fericit, insa nu pe o perioada scurta de timp ci pe vecie! Deci, sa-ti traiesti viata asa cum vrea Dumnezeu si te poti distra, insa nu in chefuri si in betii, ci asociidu-te cu persoane "sanatoase"!
"Cine umba cu inteleptii devine intelept, dar cine umbla cu cei fara minte o duce rau"!
Citește, te rog, ceea ce i-am scris lui Nsalion.
http://www.tpu.ro/......incerc-sa/
Ai impresia că toți nereligioșii sunt niște "nesănătoși fără minte", iar tu, Beastisthebest (ce nickname interesant), le ești superioară, ceea ce este greșit și probabil deja păcat în sine.
Nu e frumos să-i desconsideri pe ceilalți și să generalizezi, etichetându-i pe oameni doar în funcție de preferințele lor religioase și hotărând cine e bun și cine e rău, doar în funcție de acest aspect (apropo, nu văd nimic bun într-o astfel de atitudine).
Dar înțeleg că predominant ai citat (deci nu e doar vina ta) și probabil nu ai avut intenția de a jigni pe cineva, ai făcut-o inconștient.
Mulțumesc pentru răspuns.
O zi frumoasă.
Am pus o intrebare si eu, dar in alt contex.Acolo s-au strans peste 100 de raspunsuri care ma aprobau si ma dezaprobau.Eu sunt contra pocaintei si multi au fost cu mine cu argumente solide care sa arate de ca nu e bine lucrul acesta-alaturi de mine.Iar altii,bineinteles ne dezaprobau si ne spuneau ca noi suntem pacatosi, ca ne place sa umblam prin cluburi, fara sa stie cine suntem noi defat si asta doar pentru ca nu suntem si noi ca ei, pocaiti.
Sau se luau de religia noastra ortodoxa-altii chiar de sunt catolci n-am nimic cu ei dar, nu aceaste secte mizere de pocaiti. Lumea asta...
Si eram tot in contradictii.
Vorba aia: Da-o "d*acu" e treaba... 
In primul rand, se presupune ca persoanele religioase aleg sa isi traiasca viata conform poruncilor lui Dumnezeu, din iubire pentru acesta, nu din teama pentru viata de apoi sau pentru a primi recompense.
In al doilea rand, se presupune ca se simt liberi in aceasta alegere ( pentru ei pacatele nu sunt acte de libertinaj, ci o forma de inrobire).
In al treilea rand, cica au trairi spirituale inalte : pace launtrica, se dezvolta dorinta de a face cat mai mult bine, cresc in intelepciune, se dezlipesc de lumea materiala, au nevoie de apropiere catre divinitate si fac totul pentru a obtine asta.
Sper ca am reusit sa raspund cat mai obiectiv si concis ( nu sunt o persoana religioasa).
Mulțumesc, Himera.
Primul răspuns care îmi răspunde la întrebare...și anume: "există și alte motive?". Începeam deja să cred că nu sunt...
Sunt însă curioasă mai mult de ce atâta grabă și presiune din partea celor care încearcă să-i convertească pe ceilalți. Dar probabil este tot din cauza acestor convingeri și impresiei că fac un bine.
Aroganța unora însă este deranjantă, faptul că se cred perfecți, mai presus, deși de multe ori nu sunt nici pe departe. Dar...trufia e umană...
Mulțumesc. O zi frumoasă.
Deja ti-ai raspuns singura la intrebare : " Dar probabil este tot din cauza acestor convingeri și impresiei că fac un bine. " "faptul că se cred perfecți, mai presus, deși de multe ori nu sunt nici pe departe. Dar...trufia e umană..."
Varianta mea: sunt satui de ei si viata lor si incearca sa faca ceva prin care sa se simta utili, sa se convinga singuri ca fac un bine, ca salveaza suflete ratacite pe calea pierzaniei.
P.S. Piosii care ti-au raspuns aici, nu sunt nici macar un sfert din ceea ce au ei impresia ca sunt.
O zi buna si tie.
Sall! Religia condamna acest tip de credinta. Dar, toti vor sa se incarce spiritual. Prin acest mod, considera ca ei sunt mai aproape de intreg. Asa cred! Pa!
Salutare! Dumnezeu există cu adevărat! Slavă Lui pentru tot și pentru toate! Sunt numeroase dovezi care atestă acest lucru (nu mai intru în detalii).
Pocăința se definește ca fiind părăsirea păcatului și împlinirea binelui. Omul trebuie să se căiască tot timpul de păcatele sale, să meargă la Sfânta Biserică și să le mărturisească înaintea preotului duhovnic pentru ca Dumnezeu să-i ierte păcatele. Mai apoi dacă preotul duhovnic consideră că penitentul este vrednic, primește Sfânta Taină a Împărtășaniei. Astfel omul fiind curățit este mai aproape de Dumnezeu. El nu trebuie să-și amâne pocăința la vremea bătrâneții, deoarece este posibil să nu o mai apuce. De aceea, indifernet de vârstă, omul trebuie să fie cât mai pregătit. Viața aceasta este una trecătoare. Ea trebuie trăită într-un mod cumpătat, cu măsură, datorită faptului că la judecată vom răspunde pentru fiecare lucru săvârșit (atât bun cât și rău). Viața cea veșnică este cea mai importantă. Dacă omul nu își mântuiește sufletul și nu dobândește raiul, practic a pierdut totul.
A platit pentru pacatele noastre ca sa traim curat, nu sa ne manjim cu franturi din pacat, cu placerile de-o clipa care mai mult ne ispitesc decat sa ne de-a o speranta; suntem tineri si vrem sa profitam de fiecare clipa, ce bine ar fi daca am pune si cap'sorul la lucru.
'' Ce importanță are dacă te pocăiești acum sau peste o lună, un an, zece?''...vezi tu NO, amanarea nu e buna, pentru ca ''este hotul timpului.''
Atunci cand iti iubesti Creatorul, cand apreciezi tot ce-a facut si tot ce va face pentru tine, esti dispus sa traiesti ca pentru El
Foarte buna intrebarea, dar uni spun ca poate mori maine asa ca trebuie azi sa te pocaiesti ca astfel arzi in iad pe vesnicie bine asta e propaganda religioasa vezi tu religia are ca frica baza, prin frica ei au stapanit europa 2000 de ani nu prin iubire, trebuie sasi trebuie fie frica dumnezeu ca daca nu o sa te pedepsesca rau de tot dar el nu vrea isi vrea raul daca isi ea pe cei de langa tine sau isi o boala incurabila tu platesti pacatele stramosilor tai sau ca esti pacatos el te iubeste mult de asta lasa 20 de milioane de copii sa moara de foame ca apoi sa le arda in iadul vesnic, dar el ne iubeste mult si-a dat fiul care are o poveste indentica cu horus, mitrha probabil aia au fost mai rapizi, pana la urma de ce sa omorat singur ca sa ierte pacatele poporului lui? nu putea sa ne ierte pur si simplu? in fine asta e propaganda religioasa pocaieste azi ca maine poate vei muri
Ray, am rugat fără bătaie de joc...și nu doar la adresa mea.
Ar fi bine să ne respectăm mai mult și să respectăm și credința, convingerile celorlalți.
Doresc aici un dialog civilizat, deschis și fără jigniri (nici de o parte, nici de cealaltă).
Mulțumesc.
Numi bat joc de nimeni dar pe bune asa spun crestinii
Ai fost puțin cam agresiv și lipsit de respect, atât.
Dar am înțeles care este părerea ta.
Vreau să văd cum gândesc și ceilalți.
Draga si ei au fost agresivi cu ateii cand i ardea ca nu le accepta zeul (greci antici) unde mai punem popoarele din africa, europa, asia draga mea sa fim realisti
Dragă Ray, nu vreau agresivitate și lipsă de respect la întrebările mele, atât. Te rog din suflet să mă înțelegi și să nu o iei personal. Aș fi atras atenția oricui care ar fi întrecut măsura. Doar de data asta s-a întâmplat să fii tu.
O seară frumoasă.
Da du-te frate si cere-i socoteala lu Papa de la Roma ca altfel toooooottt bati campi asa de-a moaca pe postarile altora.
Cu cit te caiesti mai tirziu cu atit mai curat vei intra in Imparatia Cerului!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
