mai mult pentru crestini, dar si pentru "my fellow atheists". Daca toata viata faci fapte bune, nu le faci rau altora etc. dar nu crezi in Dumnezeu, vei ajunge in rai?

Asa este.
Cand citesti biblia zambetul iti dispare.

Stiu ca folosesti ce limba vrei si iti respect decizia, insa suntem romani, traim in Romania, scrii pe un site romanesc.
Este de bun simt sa folosesti romana.

Pentru ca problema sufletului este foarte serioasa.

Pentru ca ceea ce citesti acolo este terifiant

Buna,vreau sa te intreb, pocainta de unde vine, de la om sau de la D-zeu?

Scrie de 2 ori in biblie ca dumnezeu iarta orice pacat cu exceptia negarii sfantului duh cine neaga existenta sfantului duh va arde pe veci in flacarile iadului...

Depinde daca te prinde la masa nu.

Asta ziceam si eu.

Uita-te la raspunsul lui Zenicide, ca sa nu-l mai copiez. Ideologia crestina chiar asta spune. Ti se pare normal? Adica daca Dumnezeu exista, si el ne doreste binele si e bun, cum poate sa trimita un om bun dar ateu in iad ( pentru ca nu a crezut intr-o carte antica si ambigua ) dar un criminal si pedofil in rai, pentru ca in ultimul moment s-a prins ca ar fi bine sa "se intoarca spre Dumnezeu"? Astfel de lucruri care sunt vizibil strambe te fac ( si trebuie sa te faca ) sa te gandesti daca Dumnezeu chiar exista in forma in care spun crestinii ca exista.

Este porunca lui Dumnezeu.

Bună!
Dacă ajung în Iad sper să aibă ţigări şi dacă ajung în Rai sper să aibă floricele.
Pe curând!

Iti raspund printr-un exemplu:

Demult, trăia un batrân, om cu frica lui Dumnezeu, ce-şi câştiga traiul trecând călătorii, cu barca sa, de pe un mal pe celălalt al unui râu. Într-o zi, în timp ce moşul îl trecea cu barca pe un tânăr, acesta observă că pe fiecare vâslă este ceva scris şi întrebă:
- De ce ai scris pe o vâslă credinţă şi pe cealaltă fapte bune?
- Fiindcă acestea două mă conduc în viaţă, răspunse bătrânul.
- Nu cred că omul are nevoie de amândouă, spuse cu îndrăzneală tânărul. Este de ajuns doar una după care să îţi călăuzeşti viaţa: dacă faci fapte bune, eşti de folos celorlalţi, dacă ai credinţă, îţi eşti ţie însuţi de folos.
Bătrânul nu a spus nimic, dar a început să vâslească cu o singură vâslă. Barca nu a mai avansat nici un pic, învârtindu-se în loc. În felul acesta a înţeles tânărul ce-a vrut să spună omul: că acela cu suflet curat, adică luminat de credinţă, va avea şi o viaţă curată, adică încărcată de roadele bunătăţii şi milei creştineşti. Cum este sufletul omului, tot aşa îi este şi viaţa. Credinţa fără bunătate nu este decât ipocrizie. Cel cu adevărat credincios Îl iubeşte pe Dumnezeu, iubindu-i pe oameni. Faptele bune şi credinţa sunt cele două aripi cu ajutorul cărora sufletul nostru se înalţă spre Dumnezeu. Cu o singură aripă nu poţi zbura! †
În fapte se arată credinţa. Credinţa fără fapte nu există.

CREZI TU ca te-ar ierta pentru asa ceva.Nu exista mantire fara Fapte bune si Credinta.

Demult, trăia un batrân, om cu frica lui Dumnezeu, ce-şi câştiga traiul trecând călătorii, cu barca sa, de pe un mal pe celălalt al unui râu. Într-o zi, în timp ce moşul îl trecea cu barca pe un tânăr, acesta observă că pe fiecare vâslă este ceva scris şi întrebă:
- De ce ai scris pe o vâslă credinţă şi pe cealaltă fapte bune?
- Fiindcă acestea două mă conduc în viaţă, răspunse bătrânul.
- Nu cred că omul are nevoie de amândouă, spuse cu îndrăzneală tânărul. Este de ajuns doar una după care să îţi călăuzeşti viaţa: dacă faci fapte bune, eşti de folos celorlalţi, dacă ai credinţă, îţi eşti ţie însuţi de folos.
Bătrânul nu a spus nimic, dar a început să vâslească cu o singură vâslă. Barca nu a mai avansat nici un pic, învârtindu-se în loc. În felul acesta a înţeles tânărul ce-a vrut să spună omul: că acela cu suflet curat, adică luminat de credinţă, va avea şi o viaţă curată, adică încărcată de roadele bunătăţii şi milei creştineşti. Cum este sufletul omului, tot aşa îi este şi viaţa. Credinţa fără bunătate nu este decât ipocrizie. Cel cu adevărat credincios Îl iubeşte pe Dumnezeu, iubindu-i pe oameni. Faptele bune şi credinţa sunt cele două aripi cu ajutorul cărora sufletul nostru se înalţă spre Dumnezeu. Cu o singură aripă nu poţi zbura! †
În fapte se arată credinţa. Credinţa fără fapte nu există.