anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Am si eu o problema.Mi-as dori sa vorbesc mai mult cu parintele meu spiritual dar mama mi-a bagat in cap niste idei proaste si acum imi mie si rusine de el si nu indraznesc sa ii spun ce am pe suflet caci sunt de felul meu cam timida si nu prea indraznesc asa.ce sa fac? simt nevoia sa spun cuiva ce simt si ce am pe suflet adica lui dar nu am curajul si imi e rusine desi stiu ca nu ar trebuihappy

Răspuns Câştigător
| scumpik45 a răspuns:

Pai,ai dreptate.Nu ar trebui sa-ti fie rusine de nimic.Preotul nu se supara cand ii povestesti problemele tale, ci te ajuta sa treci peste ele si te povatuieste ca sa poti trece peste ele.

| anonim_4396 explică (pentru scumpik45):

Multumesc mult pentru sfat:*

9 răspunsuri:
Răspuns utilizator avertizat
| milan9 a răspuns:

Ce spune lolosaurus mai sus, o fi valabil pentru cabinetele psihologilor. Personal nu am auzit de consultaţii gratuite în timpul programului de lucru, dar în cazul duhovnicilor, aceştia stau permanent la dispoziţia credincioşilor, în mod categoric fără bani. În orice caz este păcat a asocia spovedania cu orice fel de donare de bani.

În orice caz sfatul de genul "un om nu poate să răspundă cum răspunde Dumnezeu" nu te ajută cu nimic. Dimpotrivă, se poate spune şi faptul că, Dumnezeu nu poate să-ţi răspundă mai concret în nici un alt mod (nu putem solicita cu una cu două minuni, sau semne care ne pot induce în eroare.), aşa cum ar putea să-ţi răspundă printr-un om cu viaţă deosebită, un duhovnic, un preot, un cunoscător (profesor de religie)...

| anonim_4396 explică (pentru milan9):

Pai vezi tu, tocmai ca am un om care e preotul meu care este duhovnicul meu dar nu stiu cum sa ii spun ce ma apasa pe suflet caci imi e rusine de el si sunt si cam timida de felul meu desi stiu ca aceasta relatie e bazata pe o incredere reciprocahappy

| milan9 a răspuns (pentru anonim_4396):

În relaţia cu duhovnicul oricum nu îşi are loc timiditatea. Există încredere şi discreţie, există detaşarea prin care el nu doreşte să mustre ci să ajute, există experienţa, în virtutea căreia el s-a confruntat de nenumărate ori cu orice fel de problemă am avea noi să îi aducem la cunoştinţă...

| Silviuloan a răspuns:

Eu te sfatuiesc sa mergi la un Ieromonah(preot-calugar) la o manastire.Nu are nimic daca nu te duci la preotul tau spiritual pentru ca ce vrei sa vorbesti cu el poti vorbi si cu acel parinte-calugar.

| charonmario a răspuns (pentru Silviuloan):

Eu zic ca un om nu poate sa raspunda cum raspunde Dumnezeu

| charonmario a răspuns:

Delia Dumnezeu sate binecuvinteze mai intai de toate sfatul meu umil este sa il cauti pe Dumnezeu si sa-i spui lui tot ceea ce te apasa un om nu te poate ajuta mai mult decat insusi Isus Domnul la Psiholog nu vad rostul sa mergi pentru a cel mai bun psiholog este Dumnezeu el te aude pentru ca este viu si daca esti si stai langa el iti va raspunde daca eu pot sau crezi ca poti sa imi spui despre ce este vorba cu dragoste iti voi raspunde fi Binecuvantata si Dumnezeu sa fie cu tine Marian Stancu Palma de Mallorca

| Silkroad a răspuns:

Psiholog = psycho (suflet) + logos (cunoastere), deci ar insemna "cunoscator al sufletului". E evidenta impostura celor care-si zic psihologi dar sunt atei, caci ce poate fi mai absurd decat sa studiezi sau sa cunosti un lucru caruia ii negi categoric existenta (sufletul)! Apoi, primul lucru pe care-l face un medic inainte sa se atinga de o rana sau sa opereze un pacient, e sa se spele! Igiena perfecta e conditia esentiala ca bolnavul sa nu ajunga la septicemie sau cangrena dupa operatie... Acum intrebarea e: cel care opereaza cu sufletele oamenilor (psihologul de exemplu) si-a facut curatirea minutioasa a propriului suflet inainte sa se atinga de sufletul tau? Asta ca sa nu te trezesti apoi cu probleme mult mai grele decat cele cu care te-ai dus la el. Un cunoscut, de varsta apropiata cu tine, era afectat de moartea violenta a tatalui sau, si asa a ajuns la psiholog. Ei bine, solutia pe care i-a dat-o respectiva psiholoaga a fost sa se apuce de fumat... Alta, si mai "luminata" ca respectiva, l-a invatat pe un tanar cum sa practice perversiuni (asta apropos de "libertate").

Rusinea e ceva firesc (mai ales la o fata) deoarece e glasul constiintei, cand acesta dispare ramane doar nerusinarea si tupeul (boala multor romani). Daca ti-ai spovedit cu adevarat pacatele (inclusiv cele trupesti) si ai facut curat in viata si gandurile tale, constiinta sau rusinea nu te vor mai mustra, ci te vor calauzi!

Duhovnicul e cel care-ti cunoaste cel mai bine sufletul si are puterea, harul de a dezlega pacatele. El are si rugaciunea cea mai puternica, incat tu sa nu cazi din nou in ispite. Mama e cea care te iubeste cel mai mult pe lumea asta, orice suparare pe care i-o faci e o crima impotriva iubirii. Fereste-te sa o intristezi, pentru ca ti se va intoarce impatrit (in general, nu te certa cu nimeni care te iubeste). In alegerea unui baiat, vezi si ce zice duhovnicul lui, acela stie cel mai bine daca e pregatit sau nu de casatorie.

In fine, cunosc un singur "psiholog" in adevaratul sens al cuvantului, si anume Virgiliu Gheorhe (de fapt, e bio-fizician). Ti-l recomand cu mare caldura, gasesti conferintele lui pe net - de ex. la: www.ortodoxmedia.com/autor/62/Virgiliu-Gheorghe