Viata fara credinta nu are nici un sens, dar de abia atunci cand Il cunosti pe Dumnezeu iti dai seama cat de mult ti-a lipsit.
Deci nudaufunda, biblia a fost prescrisa dupa ce au gasit-o pe muntele golgota, si priima data nu a fost scrisa de om, ci de apostoli
Nu a fost scrisa de om, ci de apostoli? Da' apostolii ce mama lor erau, salamandre de apa dulce?
Biblia e o culegere de diverse texte, scrise inainte, in timpul sau dupa Iisus, pe care capii Bisericii le-au selectat subiectiv. De exemplu din cateva zeci de evanghelii, ei au ales doar 4. Unele texte au fost inlaturate ulterior din Biblie si aici iti pot da exemplul Cartii lui Enoh.
Tu sustii ca ar fi cazut din cer?
Misto paragraf, de unde l-ai cules? In fine lasam astea)da dar apostoli nu erau orice fel de oameni ci sfnt.
Cum adica de unde l-am cules? Ti se pare ciudat ca ma duce capul sa scriu mai mult de 5 randuri coerente si pline de inteles si semnificatii? Sau ca am cunostinte mai vaste decat tine?
Crezi ca nu m-am gandit la asa ceva inainte sa constat ca in mintea mea Dumnezeu nu exista? Problema este ca eu nu cred in dansul si pentru mine, sa imi petrec toata viata crezand intr-un personaj ca sa zic asa, este ceva absurd. Eu desi nu cred in Dumnezeu, am anumite principii si nu imi incalc valorile morale doar pentru ca "pot". Il respect pe Dumnezeu pentru ca acesta instaureaza o anumita ordine in lume. Rabufnesc atunci cand vad ipocrizia crestinilor. Si nu doar a celor ortodocsi ci a celor de pretutindeni. Am vazut la stiri o fata care a murit din cauza credintei. A murit pentru ca a refunzat transplant de sange. Mi se pare absurd si extrem de egoist. De asemenea observ ca credinta incepe sa devina iar asemeni celei de acum cateva sute de ani cand oamenii erau nevoiti sa isi cumpere iertarea, iar acesti preoti se ascund sub o mantie si se prefac ca sunt buni, iar cand colo storc crestinii de bani.
Dumnezeu si religia in general trebuie evaluati la mai multe standarde. Nu trebuie sa ne rezumam doar la atat: ca exista ceva suprem si ca tot e roz. Oamenii au aceasta tendinta de a da vina pe supranatural cand ceva maret precum viata umana se intampla. Eu personal nu am o psihlogie convergenta ci una divergenta, dar inclin spre stiinta in acest domeniu. Si nu voi trai 70/80 de ani in bani si tot ce imi doresc, poate voi fi saraca, dar nu voi muri crezand in ceva ce nu exista ci voi cunoaste orice imi starneste curiozitate si sper ca voi vedea lumea, pentru ca pentru mine, banii si masinile nu inseamna nimic.
Bună!
Nu vreau fundă dar tot o să răspund.
Nu,nu are,atunci când nu știi cu adevărat că el e acolo undeva,nu știi dacă te ascultă când te rogi, nu te inetresează și trăiești liniștit, dabia atunci când ai dovada și când vezi că el este acolo undeva printr-un anumit fapt crezi cu adevărat și te gândești la asta.Deci în concluzie,nu are,eu cred,deși,la câte nopți m-am rugat și a rămas totul la fel, nu mai știu ce să cred, baftă!
DeProfundis99 întreabă: