Ateii se duc în iad?
Dacă sunt buni tot în iad se duc fiindcă sunt atei și nu cred în Dumnezeu?

Si ce se intampla cu un ateu care doneaza bani la orfelinate? Ce se intampla cu un ateu care adopta maidanezi, ca sa-i salveze de la eutanasiere si pentru ca iubeste cainii? Ce se intampla cu cei care il iubesc pe Dumnezeu si fac crime, mint, fura, persecuta? In primul rand exista oameni buni. Daca faci toata viata numai bine si totusi nu crezi in dumnezeu conform logicii tale de balta, ajungi in iad, pentru ca tu de fapt nu faci bine.Dar ala care il iubeste pe dumnezeu dar ucide, fura, minte, persecuta etc. ajunge in rai. Daca raiul este plin de oameni ca tine prefer sa ajung in iad.Trebuie sa fii foarte inchis la minte sa crezi chestiile astea.Mai rau e cand iti explica cineva despre ce inseamna sa fii un om bun si tu nu vrei sa intelegi.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Lucrurile nu raman asa. Dumnezeu a spus ca ne va judeca dupa faptele noastre.
"Si ce se intampla cu un ateu care doneaza bani la orfelinate? Ce se intampla cu un ateu care adopta maidanezi, ca sa-i salveze de la eutanasiere si pentru ca iubeste cainii?" Unul ca acesta isi va primi rasplata la sfarsitul timpului; dar el nicidecum nu va intra in Imparatia lui Dumnezeu. De ce? Pentru ca el a facut toate acestea nu pentru Dumnezeu, ci pentru orice altceva. Biblia spune ca neascultarea de Dumnezeu (adica nesupuneera fata de El) este la fel de vinovata ca si ghicirea sau vrajitoria). Mai mult, nici-un om nu va intra in Imparatia Cerurilor pe baza faptelor sale. Faptele pe care Dumnezeu le aprecieaza sunt acelea acelea care sunt facute pentru El, prin puterea Sa, adica prin Duhul Sau. Umanitatea este o latura a firii noastre pamantesti -aceea de a face bine; si nu zic ca e rau lucrul acesta (multi au pierdut-o si pe aceasta din nefolosinta). Dar umanitatea n-are de-a face cu dragostea pe care o cere Dumnezeu de la noi. Faptele fara credinta in Dumnezeu nu sunt nimic, dupa cum nici credinta in Dumnezeu fara fapte nu este nimic.
Trebuie sa inteleaga tot omul ca noi nu putem sa ajungem in cer daca nu ni-l dorim; daca nu-L iubim pe Dumnezeu, El nu ne va lua fortat sa stam o vesnicie langa El -aceasta ar fi un chin pentru noi.

"Dar ala care il iubeste pe dumnezeu dar ucide, fura, minte, persecuta etc. ajunge in rai."
Este imposibil lucrul acesta, deoarece acela care iubeste pe Dumnezeu nu va face lucrurile acestea, dupa cum este scris: "Afara sunt cainii, vrajitorii, [...] ucigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna!" (Apocalipsa.22:15)

Am mai spus-o si o repet oridecate ori este nevoie: poate ca oamenii se diferentiaza ei insisi ca fiind atei sau nu; dar inaintea lui Dumnezeu nu exista atei. Biblia nu spune ca s-ar fi nascut vreodata vreun om cu dragoste de Dumnezeu. Ba din contra: toti ne nastem cu dusmanie fata de Dumnezeu, deoarece aceasta este firea noastra. Dar sunt unii carora nu le place starea aceasta; sunt constienti de ea si vor sa schimbe aceasta stare de lucruri. Aici ajunge omul sa strige ca si apostolul Pavel: "O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte…?" (Romani.7:24) Mai pe intelesul nostru el ar spune: "Cum pot sa refac relatia mea cu Dumnezeu?" Numai Dumnezeu poate face lucrul acesta. Important este ca noi sa nu ne opunem. Iisus Hristos tocmai de aceea a venit -ca sa refaca legatura noastra cu Dumnezeu. Si asta pentru ca Insusi Dumnezeu ne-a iubit, chiar daca noi Ii suntem vrajmasi. "El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Iisus, inainte de vesnicii". (2Timotei.1:9)
Mai sunt altii care le place sa traiasca in dusmanie toata viata lor fata de Dumnezeu; este alegerea lor dar ei nu vor putea fi fericiti niciodata, si inchid ei insisi sansa de a fi fericiti o viata cat viata lui Dumnezeu.
Pe de alta parte, este datoria noastra morala de a ne ajuta intre noi; dar ce-a mai mare datorie morala este dragostea fata de Dumnezeu. Caci daca vom ajunge sa-L iubim pe Dumnezeu ii vom iubi si pe oameni. Noi trebuie sa ne facem datoria si fata de oameni dar si fata de Dumnezeu. Noi Il vom putea iubi pe Dumnezeu numai atunci cand vom fi constenti cat de mult ne-a iubit El pe noi.

Răspunde

Raportează

Evaluează

N-am stat sa citesc tot raspunsul tau, pentru ca ce mi-ai zis aici a fost de ajuns: Pentru ca el a facut toate acestea nu pentru Dumnezeu, ci pentru orice altceva.Asta nu inseamna bine, stimabile Binele nu il faci pentru dumnezeu, il faci pentru ca asa trebuie. Daca tu faci bine pentru dumnezeu, nu esti asa de diferit de vrajitorii pe care ii condamna biblia.Asta inseamna ca acei atei sunt moral superiori dumnezeului tau, care denota egoism si cere slavire. Dumnezeul biblic nu e asa de diferit fata de un rege criminal care cere adorare in fiecare zi.Ai si alte lucruri de facut cu viata ta.Ce se intampla cu triburile din Africa de exemplu, care nici n-au auzit vreodata de Iisus Cristos? Sau dumnezeu? Sa crezi chestiile astea in secolul 21 denota primitivism.Tu nu iubesti oamenii si viata pentru ca asa e normal si iti sta si in natura umana, tu faci asta pentru ca altceva gandeste in locul tau, altceva iti spune cum sa gandesti.Esti un robot, unul manipulat. Daca dumnezeu te-ar iubi cu adevarat, nu ti-ar fi dat o carte, pentru ca atunci n-ai mai gandi pentru tine. Daca tu ceri adorare copiilor tai, nu esti un tata bun, ci unul stangaci si idiot.Nu, nu vei ajunge nici tu macar in imparatia cerurilor.Degeaba crezi.Sunt atei care fac mult mai mult bine decat a facut pana si Iisus.

Răspunde

Raportează

Evaluează