În general, astfel de manifestări de "nelinişte", de "dezorientare" sunt stări foarte vulnerabile, şi indiferent de originea lor, trebuie să vezi în ele şi ocazia unei alte "aşezări" a "lucrurilor" esenţiale din viaţă, a priorităţilor, a valorilor, modul în care te raportezi la ceilalţi, modul în care te raportezi la Dumnezeu, aşteptările pe care le ai de la tine...
Da. fiecare om a avut la un moment dat in viata asa ceva. Ori mergi mai departe, ori ramai nepasator, ori te omori. Altceva nu prea ai ce sa faci.
Nuuu. Data viitoare ma chemi pe mine. Iti iau un trandafir si sa vezi cum iti trece.
Exact tu crezi in Dumnezeu..la tine speranta mereu exista. oricum esti o fata rea.
Într-o astfel de situaţie de lipsire de sens sau de dificultati este esenţial să cauţi sprijin moral. Nu sta aşa.
Stările de depresie sunt inevitabile în viaţa oricărui om, dar ele se primesc cu maturitate, demnitate, curaj şi înţelepciune (fiecare astfel de stare vrea să ne avertizeze şi să ne repare lipsuri)!
Este vital să ceri şi sfatul unui duhovnic, al unui preot cu experienţă, de exemplu, dar într-un moment liniştit în care să aibă timp să-ţi asculte şi să-ţi înţeleagă bine dificultăţile afective.
Şi trebuie să te mulţumeşti cu paşii mici dar siguri şi definitivi, ai aflării răspunsurilor, la întrebări esenţiale ale vieţii...
Iti pui viata in mainile Lui Dumnezeu. Te lasi in voia lui si poti sa te si rogi sa te ajute...
In primul rand invat sa nu prea multe asteptari ca nu fiu dezamagita.
Plang, rabufnesc, nu ajuta la nimic!
Sunt oameni cu situatii mai grele a ale mele si sunt niste luptatori!
E bine sa ai macar pe cineva macar virtual sa-i povestesti prin ce treci, dar daca ai avea un,, umar'' pe care sa plangi ar fi minunat...
Asa si inca ceva...NU EXISTA PROBLEMA FARA REZOLVARE...prieteniii,familia (in cazuri extreme specilaistii ) te pot ajuta!
Increderea foarte mare in mila domnului, e pacat.deznadejdea,este un pacat.Deci dreapta masura este ceia ce ne invata duhul sfant sa avem in viata.fiindca increderea mare, inseamna ingaduinta de sine si credinta ca poti pacatui oricat, fiindca dumnezeu ne iarta.deznadejdea inseamna ca nu ai credinta deloc si ca bunul Dumnezeu te-a parasit.si nu e adevarat.cand tu cazi, el te cara in brate.asa ca ia vezi? cugetul tau spune ce spune, dar sufletul tau? ce crede?
Orice sut in fund e un pas inainte. Fiecare esec e o experienta de viata si te invata sa-ti gestionezi problemele mai bine.Nu dispera, oricand se poate mai rau
Da,fiecare dintre noi trece prin asa ceva.
Metode practice în lupta cu descurajarea
Puteţi aplica unele metode practice pentru a face faţă descurajării. De pildă, străduiţi-vă să aveţi un program sănătos de activităţi creştine. Meditaţi la Cuvântul lui Dumnezeu, mai cu seamă când sunteţi foarte descurajaţi. Psalmistul a cântat: „Ori de câte ori am zis: «Mi se clatină piciorul!», bunătatea Ta, DOAMNE, m-a sprijinit. Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi desfătează sufletul" (Psalmul 94:18, 19). Citind cu regularitate din Biblie vă veţi umple mintea cu gânduri mângâietoare şi încurajatoare.
Este esenţial şi să vă rugaţi. Chiar dacă nu reuşiţi să daţi glas celor mai adânci sentimente, Iehova ştie ce încercaţi să-i spuneţi (Romani 8:26, 27). Psalmistul ne dă asigurarea: „Aruncă-ţi sarcina asupra DOMNULUI şi El te va sprijini! El nu va lăsa niciodată să se clatine cel drept". — Psalm 55:22.
E posibil ca unii care se simt foarte descurajaţi să aibă o formă clinică de depresie. Dacă aveţi această problemă, încercaţi să vă concentraţi asupra lumii noi a lui Dumnezeu şi asupra timpului când „nici un locuitor nu [va] zice: «Sunt bolnav!»" (Isaia 33:24). Dacă sentimentele negative par să persiste mai mult timp, ar fi înţelept să căutaţi ajutor de specialitate (Matei 9:12). E important şi să aveţi grijă de corpul vostru. Alimentaţia sănătoasă şi exerciţiile fizice pot fi de un real ajutor. Odihniţi-vă suficient. Nu staţi seara până târziu în faţa televizorului şi evitaţi orice formă de destindere care vă epuizează pe plan fizic şi emoţional. Şi, mai presus de toate, implicaţi-vă în activităţi spirituale! Deşi nu a venit momentul când Dumnezeu „va şterge orice lacrimă", el ne va ajuta să rezistăm. — Apocalipsa21:4; 1 Corinteni 10:13.
AvalohAlyn întreabă: