Dar poate te vor lăsa, cine ştie? Ai putea totuşi să vorbeşti cu ei. Dacă nu te lasă, când vei împlini 18 ani nu va mai conta ce spun ei, şi vei putea face ceea ce vrei tu, ceea ce te face fericită. Tot ce poţi face atunci e să aştepţi.
La 18 ani poti face ce vrei tu, le zici la parinti ca nu ai de gand sa stai cu un betiv sa te bata toata ziua si alegi drumul pacii la biserica. Nici nu mai are rost sa inveti daca vrei sa te calugaresti.
Eu zic sa astepti pana la 25 de ani cand vei avea o gandire matura, in timp s-ar putea sa regretialegerea facuta
As zice sa te mai gandesti!
Viata la manastire e grea, inseamna munca, rugaciune si sacrificiu.
Poti propunere parintilor tai sa mergeti impreuna cateva zile la o manastire sa vezi viata maicutelor de acolo.
Nu oricine e pregatit pentru viata de acolo.
Eu zic sa ca deocamdata sa ii lasi pe parinti sa se bucure de tine cativa ani!
Nu putem decat sa speram ca in cativa ani te vei putea maturiza si sa scapi de gandurile astea.
Mai bine pune mana si invata ca sa faci ceva cu viata ta.
P.S.:Oricat l-ai iubi pe Dumnezeu, ar trebui sa stii ca nu e decat un personaj, o inventie, un fel de Mos Craciun daca vrei, sper ca nu mai crezi si in Mosu`...
Ce ti s-a intamplat tie se numeste indoctrinare in cea mai pura forma. Bineinteles ca tu nu iti dai seama de asta, pentru ca altfel n-ar mai fi indoctrinare. Nu e tocmai o idee buna sa te calugaresti. Poate ca nu-ti dai seama de asta acum, dar mai incolo vei realiza ca am dreptate, sper.
Daca il iubesti pe Dumnezeu trebuie sa dovedesti prin fapte. Adica sa cauti cunostinta lui Dumnezeu si sa faci ceea ce El pretinde de la tine. (ioan 3:16: Ioan 17:3; Isaia 48:17-19; Cat despre calugarie, ia gandeste -te putin, Isus care a fost cel mai mare om care a trait vreodata pe Pamant, s-a calugarit? El este exemplul crestinului adevarat care infaptuieste vointa lui Dumnezeu, nu propria dorinta. El nu s-a separat de multimi sa traiasca, ca si pustnic, ci a trait in mijlocul lor practicand si invatand adevar. Deci sa analizezi bine, vrei sa faci vointa lui Dumnezeu, sau ata si a unor oameni care nu-l cunosc pe Dumnezeu doar uneori vorbesc despre ceea ce cred ei despre Dumnezeu?
Vorbeste despre asta cu duhovnicul tau. EL este cel mai in masura sa te sfatuiasca. Eu tot ce pot sa iti spun este ca, poti merge in pelerinaje, poti sta la o manastire de maicute 3 zile sa le spui ceea ce iti spune sufletul apoi sa iei o decizie in baza sfaturilor tale. Iar paeintii tai ar trebui sa invete sa nunai fie egoisti si sa te lase sa iti urmezi sufletul. Succes.
Asa ca, numai sta pe ganduri du-te la duhovnicul tau sau la un alt preot cu har si vorbeste despre ce ai pe suflet. De e voia bunului dumnezeu sa mergi vei merge.
Ma bucur pentru tine si chemarea ta in dumnezeu. Felicitari.
Multumesc mult :*
Pentru ca asa doresc. Nu ma obliga nimeni sau alte lucruri. Pur si simplu imi place biserica. Si stiu ca ai spune " Dar du-te mai des daca iti place" Problema e ca nu pot. Problema mea sunt parintii dupa cum am spus. Si nu cred ca as face o greseala daca m-as calugarii.
Desi sunt ateu, nu iti zic ca nu mergi, dar iti zic sa iei la cunostinta la ce renunti? Esti constienta la lucrurile la care renunti luan aceasta decizie?