Ai dreptate când spui că Dumnezeu nu provoacă suferinţă.(Iov 34:10) El doar o permite, iar între a cauza şi a permite există o deosebire mare.
Un verset pe care i l-am dat si lui: Isaia 45:7 (arata ca minti).
Nu ar exista dezvoltare personala fara suferinta.
Toti aleg sa-si schimbe viata in bine atunci cand sunt ''cu cutitul la os''
"Eu cred ca viata ar fi plictisitoare daca nu ar fi suferinta si iubire si nu cred ca Dumnezeu o provoaca si noi oamenii ca nu stim cum sa ne manifestam!"
Du-te şi spune asta unui nou-născut cu malformaţii sau chinuit de cancer sau oamenilor care au rămas fără familii şi fără case în urma dezastrelor naturale.
Hotărâţi-vă: ori "totul este voia lui Dumnezeu", ori doar ceea ce dă bine la imagine!
Dar ai incercat sa vezi in ce context apar aceste cuvinte?
Eu am citit Biblia din scoarta-n scoarta, asa ca nu am ignorat contextul.
Foarte bine. Atunci cui îi erau adresate acele cuvinte?
Ce conteaza cui sunt adresate? In context nu se specifica ca Dumnezeu ar face asta numai in cazul respectiv si nu in general.
Contează deoarece lucrurile scoase din context pot fi interpretate după placul oricui.
Nu te opreste nimeni sa citesti intreg capitolul, dar concluzia ramane aceeasi, deoarece nu contine nimic care sa stirbeasca aceasta concluzie. Pe urma citarea cate unui verset din Biblie e o metoda consacrata, nu mai te uita la ea ca vitelul la poarta noua, e practicata de teologi de mii de ani. Pana si Isus o practica, conform evangheliilor.
Intr-adevar nu Dumnezeu provoaca suferinta, ci din cauza imperfectiunii mostenite de la Adam, din cauza evenimentelor neprevazute si din cauza ca Satan e conducatorul lumii.Romani5:12,Eclesiastul9:11,1Ioan5:19
Ok, sa fim intelesi, "gizaz" nu provoaca durere, noi insine noua o provocam, insa, de ce "gizaz" lasa acest lucru sa se intample? pentru ca ne da "free will"? zi-mi unde e "free will"-ul cand un copil de 2 ani moare ars cand ia foc ceva. unde e atunci cand un altul se naste bolnav de cancer? cand se naste cu diferse anomalii ale inimii? de ce el alege pentru noi? de ce alege sa ne nastem intr-un fel sau altul? daca e intr-adevar omiscient[stie tot], adica stie si viitorul, de ce ne-a mai creeat? cand a stiut clar inca de la inceput ca "usuk" va ajunge in iadu'? el ne-a ales de la inceput si viata unora dintre noi nu mai are niciun sens; e atat de nedrept!
Daca i spui unui copil ca jucaria lui nu exista el va cauta scuze mereu, argumente, argumentul tau e copilaresc il scuzi pe dumnezeu dar nici macar nu ai dovedit ca exista, vb de ceva imaginar da desi da noi ne provocam singuri rau
Vorbesti de farmecul "experimentului" libertatii noastre, in care traim o "simulare foarte reala" a incercarii de a reveni parteneri veritabili de "DIALOG" cu Dumnezeu.
Veritabili prin asumarea colaborarii interumane, prin asumare de responsabilitati, de empatie si de combatere a demonismului din noi concretizat prin vicii, orgoliu, egoism...
Da sigur, d-zeu nu provoaca suferinta niciodata, doar iubirea. Daca zici ca doar oamenii provoaca suferinta, de ce nu zici si ca tot oamenii sunt singurii responsabili si pentru iubire si lucrurile bune? Si atunci d-zeu nu mai are niciun rol.
Uite cum sta treaba, iti respect credinta, nu am nimic impotriva convingerilor oamenilor(cu exceptia unor actiuni rasfranse din acestea, care pot dauna) insa am ceva cu afirmatiile acestora.
De exemplu rationamentul tau l-am mai auzit/citit.
De obicei cand vine vorba de chestiunea in cauza, Dumnezeu este sustras de la blamare cand vine vorba de suferinta, aceasta fiind rodul/culpa oamenilor, dar cand vorbim de fericire Dumnezeu deodata devine "declansatorul".
Vad ca te enumri "suferinta si iubirea" dar il justifici pe Dumnezeu cand vine vorba de existenta suferintei (din ce ai scris asta se intelege) si te intreb, iubirea tot noi o provocam sau tot El?
Adam si Eva au mancat poame din cauza ca nu cunosteau consecintele(nu stiau nici macar ce-s alea).
Tot noi sincer daca nu noi atunci cine de exemplu daca ne indragostim nu tot noi suferim pentru ca noi facem acest lucru cum pacatuim cu gura asa facem si asta sua daca ne lovim de ceva si ne doare rau nu tot noi suferim ba da deci de aici porneste totul dar trebuie sa gandim logic si nu psihologic(anapoda)! sper ca mai inteles
Deci nici un raspuns bun mai are cineva ceva sau stie ceva sa imi spuna poate ma convinge de fundita!
Dumnezeu nu provoaca absolut niciodata SUFERINTA. Omul este singurul responsabil de ceea ce i se intampla. Dumnezeu ne-a dat tot ce avem nevoie pentru a fi fericiti. Ne-a dat pe noi insine. Noi suntem "fii" Lui. Deci suntem parte din El. Insa omul are in el si o parte de care nu poate fi mandrii (si prin asta nu ma refer la diavoli, draci, spirite rele si alte inventii puierile ale oamenilor ). Ma refer la acea gena animalica pe care omul o mosteneste inca de la inceput. Este dovedit de medicina. Acea gena este specifica unui comportament grotesc si animalic. Nu este vina noastra. asa am fost conceputi, dar este responsabilitatea noastra de oameni morali si avansati intelectual (fata de acum 2000 de ani) sa diminuam si sa estompam acele impulsuri si instincte, deoarece avem capacitate. To ce i se intampla rau omului pe pamant este datorat faptului ca nu si-a depasit conditia de om al pesterilor si inca dispune de Egou, Orgoliu, Dominare, Invidie, Ura etc. In concluzie este vina omului.
De ce sa credem in Dumnezeu si nu in alti zei? Pentru ca Dumnezeu imi raspunde rugaciunilor, in timp ce nici un zeu nu poate face asta, pentru ca nu exista de fapt. Iar suferinta, eu cred ca vine in urma neascultarii oamenilor. Era o vorba. Dumnezeu pe cine iubeste si loveste. Ca un parinte, de fapt, nu? Uneori trebuie sa ne pedepsim copiii pentru ca data viitoare sa ne asculte.