Religia a fost si este folosite pentru interesul propriu, ca unealta de manipulare politica.
Nu este pacat sa ucizi oameni nevinovati si sa stragi cat de multa avere poti? Este, dar totusi biserica a folosit cruciadele sa faca exact acest lucru.
Ideea de religie presupune sa crezi prosteste in niste ideologi si in niste oameni care transmit si reprezinta acele ideologi. Cand adaugi lipsa educatiei, ei bine, ajungi in situatii de genul.
Omul e o viețuitoare, ceea ce înseamnă că e un roboțel creat și programat de natură să execute programul de viețuitoare: adaptare la mediu, supraviețuire, strângere de resurse și înmulțire.
O viețuitoare face tot ce poate să facă ca să execute programul de viețuitoare. Așa cum un virus nu întreabă omul dacă vrea să se îmbolnăvească, așa cum un lup sau un om nu întreabă o oaie dacă vrea să fie mâncată, tot așa și omul mincinos, nesimțit, nerușinat și necinstit nu întreabă pe nimeni dacă vrea să fie mințit, înșelat sau folosit. De aceea am avut sclavagism, religie, războaie și așa mai departe. Deci răspunsul e pentru că au putut să aibă și nu i-a împiedicat nimeni. Cine are putere are dreptate. Cine nu are putere nu are dreptate.
Voința omului și a oricărei viețuitoare e rezultatul selecției naturale, e rezultatul logicii generate de proprietățile materiei.
Viața are importanță numai pentru viețuitoarea în cauză și e rezultatul selecției naturale. O viețuitoare care nu apreciază viața, nu strânge resurse, nu se adaptează la mediu, nu supraviețuiește și nu se înmulțește și atunci dispare acel cod genetic ce nu conține dorința de viață. Majoritatea viețuitoarelor vor avea dorința de viață înscrisă în codul genetic. Asta e caracteristica viețuitoarelor. Pentru altcineva în afară de viețuitoare, viața nu are nici o valoare, iar pentru viețuitoare viața are valoare pentru că e înscris lucrul acesta în programul de funcționare.
Cine zice că viața e un dar de la Dumnezeu și că de aceea trebuie prețuită sau că Dumnezeu dă sens vieții spune niște lucruri false și fără nici o logică.
În primul rând Dumnezeu nu există și atunci ce valoare mai dă vieții un personaj imaginar de poveste primitivă, puerilă, misogină, fantezistă și absurdă?
Și dacă ar exista Dumnezeu, viața tot nu ar avea sens pentru viețuitoare legat de acel Dumnezeu.
Dacă presupun că Dumnezeu a creat viața, atunci cine are nevoie de viață, eu sau Dumnezeu? Dumnezeu, pentru că el a creat-o. Eu nu i-am cerut zeului nimic, deci zeul și-a făcut ce a avut el nevoie, deci și-a făcut nevoile și e problema lui, nu a mea. Se mai zice că zeul a făcut tot ce există, deci a făcut purici și păduchi. Dacă zeului îi place "viața" și e atotputernic și inteligent, atunci e liber să facă în continuare purici și păduchi, cu condiția să nu folosim insecticide
Zeul nu e altceva decât o sperietoare Bau-Bau folosită pentru prostirea naivilor și pentru a justifica dorințele și acțiunile oamenilor mincinoși, neserioși, nesimțiți și necinstiți. Zeul nu e sursă de bine, de dreptate, de morală sau de adevăr.
Dacă exista un zeu real, care să nu fie minciună și care să ajute omul, atunci era de apreciat.
Aveau regim privilegiat. Erau simpli angajați. Contextul social era de așa natură.
Religia e insasi robia propiei inteligente. Care ar fi diferenta? In trecut cei robi erau considerati pacatosii care trebuiau pedepsitii si pentru a isi spala pacatele si pentru a fi ierati erau folositi sa muncesca in folosul manastirii. De obicei erau chiar puscariasi, criminali sau chiar victime ale cruciadelor sau inchizitiei, bine care nu erau macelarit si erau inca in viata.
Fiindcă atunci robii nu erau considerați oameni ca mine și ca tine. Biblia e plină de robi.