Această poruncă specifică că nu trebuie să îți dorești lucrurile aproapelui tău, inclusiv casa, soția, sclavii, animalele sau alte bunuri care îi aparțin. Aceasta ne îndrumă să trăim în conformitate cu o justiție superioară, conștienți că Dumnezeu poate vedea inimile noastre.
Prin această poruncă, poporul lui Dumnezeu era încurajat să evite materialismul și lăcomia. De asemenea, aceasta îi ferea de tentația de a fura. Faptul de a dori în mod egoist un anumit lucru poate duce la invidie și nefericire, așadar, respectarea acestei porunci ne ajută să ne păzim de gândurile negative și să trăim în pace și respect față de ceilalți.
Cred ca se refera la faptul ca nu trebuie sa îți doresti ceea ce are altul, și asta din motive foarte simple. Spre ex, dacă un prieten de al tău ar avea ceva ce îți dorești foarte mult și ii poftești lucrul ala, în tine o sa apară o dorință de a l fura sau o sa începi sa il invidiezi, ceea ce, din nou, e păcat.
N-ai tu treabă de capra vecinului. Ăsta e un proverb folosit încă dinainte de iudaism.Bine cine era ințelept îl folosea cine nu dă-i cu bîta.
Adica daca vecinul tau are o roaba, sa nu poftesti la ea, te duci frumos la DEdeman si iti iei si tu una.