În Biblie scrie despre zeii altor popoare.Nu crezi ca ei au putere pentru ca au fost făcuți de oameni, dar asta nu înseamnă că negam ca unii oameni s-au închinat lor.În Biblie, doar Dumnezeul atotputernic este real, restul nu aveau nici o putere pentru ca erau invenția oamenilor.
"pentru ca erau invenția oamenilor"... si conform altor religii, zeul tau este inventia oamneilor iar zeii lor sunt reali.
Data viitoare lasa si tu afirmatii care nu sunt bazate pe favoritism si ignoranta.
Imi poti spune si mie cateva profetii care s-au indeplinit?
Uite cateva care au dat gres in mod spectaculos ca sa nu mai minti ca profetiile Biblice s-au indeplinit in totalitate.
Ezechiel 26:7-14. Aici spune ca Tirul va fi distrus de Nebucadneţar si nu va mai fi construit la loc. Orasul ala inca exista.
Ezechiel 30:10-11. Egiptul nu a fost distrus de Nebucadneţar.
Pot sa scriu la nesfarsit.
Ezechiel a profeţit că Tirul avea să fie devastat, iar lucrul acesta s-a împlinit parţial când Nebucadneţar a cucerit oraşul după un asediu de 13 ani (Ezec. 26:2–21). Acest conflict n-a însemnat sfârşitul definitiv al Tirului, totuşi, potrivit judecăţii lui Iehova, oraşul trebuia distrus complet. Prin intermediul lui Ezechiel, Iehova a prezis: „Eu voi răzui ţărâna de pe el şi voi face din el o stâncă golaşă şi lucioasă. . . Îţi vor arunca în mijlocul apei pietrele, lemnele şi ţărâna" (26:4, 12). Toate acestea s-au împlinit după mai bine de 250 de ani, când Alexandru cel Mare a atacat Tirul insular. Soldaţii lui Alexandru ‘au răzuit’ toate dărâmăturile oraşului continental, care zăcea în ruină, şi le-au aruncat în mare, făcând un dig de 800 de metri până la oraşul insular. Apoi, în 332 î.e.n., cu ajutorul unor lucrări de asediu complexe, au escaladat zidurile înalte de 46 de metri şi au cucerit oraşul. Mii de oameni au fost ucişi şi mult mai mulţi au fost vânduţi ca sclavi. Aşa cum a profeţit Ezechiel în continuare, Tirul a devenit ‘o stâncă golaşă şi lucioasă, un loc de uscat năvoadele’ Ezechiel26:14.
În 625 î.e.n. s-a dat o bătălie decisivă între babilonieni şi egipteni la Carchemiş, localitate aflată în apropiere de râul Eufrat, la aproximativ 600 de kilometri nord de Ierusalim. Regele Nebucadneţar a învins armatele faraonului Neco, punând astfel capăt dominaţiei egiptene în regiune (Ier. 46:2).
Tot ce s-a profetit, s-a implinit in cele mai mici detalii.De exemplu, cu privire la eliberarea evreilor dupa 70 de ani, din captivitatea babilonica.
Când se vor împlini cei şaptezeci de ani în Babilon, [eu, Iehova] îmi voi aduce aminte de voi [exilaţii evrei] şi voi împlini cuvântul meu bun pentru voi, aducându-vă înapoi în locul acesta [ţara lui Iuda]" (Ieremia 29:10).
Împlinire: După 70 de ani de exil (607–537 î.e.n.), evreii captivi au fost eliberaţi de regele Cirus al Persiei, care le-a permis să se întoarcă în patria lor pentru a reconstrui templul din Ierusalim (Ezra 1:2–4).
Ce dezvăluie istoria:
● Au fost într-adevăr israeliţii 70 de ani captivi în Babilon, aşa cum prezisese Biblia? Iată ce precizează Ephraim Stern, un renumit arheolog israelian: „Din perioada 604–538 î.e.n. nu ne parvine nicio dovadă care să ateste că ţara ar fi fost locuită la acea vreme. În tot acel timp, niciunul dintre oraşele distruse de babilonieni nu a fost repopulat". Această perioadă, în care teritoriul cucerit nu a fost locuit şi nici repopulat, corespunde îndeaproape cu perioada exilului israeliţilor în Babilon, şi anume 607–537 î.e.n (2 Cronici 36:20, 21).
● Popoarele antice din Mesopotamia obişnuiau să-şi consemneze scrierile pe tăbliţe de argilă. O astfel de tăbliţă este cunoscută sub numele de Cilindrul lui Cirus. Aceasta datează din jurul anului 539 î.e.n., an în care regele Cirus al Persiei a înfrânt Babilonul. Pe cilindru se poate citi: „Eu sunt Cyrus, domn al Babilonului". Textul oferă şi alte detalii: „Tuturor acelor cetăţi sacre [menţionate deja] situate pe cealaltă parte a râului Tigru, ale căror temple căzuseră în ruină de multă vreme, le-am redat chipurile zeilor aflate acolo. De asemenea, eu adunat-am pe toţi locuitorii lor de mai înainte şi le-am dat înapoi sălaşurile".
Informaţiile din această sursă laică sunt în armonie cu profeţia biblică potrivit căreia exilaţii evrei aveau să fie repatriaţi, profeţie consemnată cu 200 de ani înainte de împlinire.
Psalmul 86:8 [4] reia și el ideea: „Nimeni nu e ca tine între dumnezei, Doamne".
El judecă în mijlocul dumnezeilor.") sau „alți dumnezei se închină Lui" (Psalm 97:7 - 9) [6].
Aceeași idee a „zeului nostru printre alți zei" este reluată și-n Exod (18:11) [7] unde Ietro, socrul lui Moise, declară: „Cunosc acum că Domnul este mai mare decât toți dumnezeii;"
Nu e absolut deloc gresit sa ai indoieli despre ceva, orice ar fi. Religiile incearca sa ne sperie spunandu-ne ca e pacat sa ne indoim de existenta anumitor zei, tocmai ca sa nu o facem, si sa ramanem prinsi in acele credinte oarbe. E in avantajul religiilor sa faca asta.
Indiferent ce nume am folosi pentru "Dumnezeu", el tot un zeu ca orice alt zeu ar ramane. Un zeu inventat de evrei acum cateva milenii, si in care noi ar trebui sa avem niciun motiv sa credem. Ce treaba avem noi cu zeii altor popoare? De ce nu credem in zeii indienilor, africanilor sau aborigenilor? Poate pentru ca evreii au fost mai aproape de noi din punct de vedere geografic. Daca ei vor sa creada in zeul lor, s-o faca, nu ma deranjeaza, desi as sti cat de mult se inseala, pentru ca toti zeii inventati vreodata de om nu au cum sa existe. Gandeste-te ca daca tu te nasteai in China sau in Thailanda, acum nu mai credeai in zeul asta, ci in altii, sau poate in niciunul. Apartenenta noastra la o anumita religie tine mai ales de geografie, adica de locul in care ne nimerim sa existam. Daca te nasteai in Turcia erai musulmana, daca te nasteai in India erai hindusa, daca te nasteai in Bhutan erai budista, si asa mai departe. Totul tine de intamplare.
Crestinismul este o religie care a imprumutat multe elemente din paganism.
Craciunul si Pastele sunt sarbatori pagane crestinizate.
Au copiat pana si formula de adresare catre zeul respectiv.
"În limba română termenul (NA- Dumnezeu) este un împrumut de la păgânism, el provenind din latinescul „Domine Deus", mai exact din forma sa populară fără „i" („Domne Deus"), „veche invocaţie păgână adoptată şi de creştini pentru unicul lor Dumnezeu."
(Istoria Bisericii Ortodoxe, de pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului biblic şi de Misiune a B.O.R., Buc. 1993, p. 73.)
"e gresit sa am indoieli"... nu-i gresit.
"daca nu credem in zei de ce in cuvintul Dumnezeu este si cuvintul zeu"... nu vad legatura intre a crede sau a nu crede in zei si faptul ca in numele zeului crestin exista cuvantul "zeu".
Si in Zeus exista zeu. Un user a zis mai sus despre zeu in cimpanzeu. Altul a zis despre un cuvant "nebun" care are in el "bun".
Care-i legatura?
Pai e si cuvantul idol,si patima,si demoni,si inaltimi,astartee ori alte denumiri ale unor entitati,ce nu sant bune. Energii negative,care actioneaza spre distrugerea a ce este sfant si duhovnicesc in om,aducandu-l la starea animalica,de; papica, beutura, nani, sex, violenta, si altele.adica decadere.
Pentru ca Dumnezeu nu e un nume propriu, e un fel de "titlu". Noi purtam nume ca sa ne deosebim unii de altii, dar pe Dumnezeu n-ai cu cine sa-l confunzi, caci e doar unul.
Dumnezeu vine din latina de la "Domine Deus" (=zeul dominant, suprem).
Fiecare limba spune Dumnezeu in felul ei : greaca - Theos, engleza si alte limbi germanice - God, maghiara- Istenem, ebraica - Elohim, etc., fiindca Dumnezeu nu are un nume concret.
De ce cauti acolo unde nu ai sa gasesti?
http://www.ortodoxia.md/2009/11/este-qiehovaq-numele-lui-dumnezeu/
http://www.crestinortodox.ro/religie/numele-dumnezeu-122326.html.
Nu exista zei dar sigur exista Dumnezeu.
kaynmaincallme întreabă: