Într-adevăr religia nu se "baga cu forta". Nici Mântuitorul nu a început să bată pe la casele oamenilor, ci pur şi simplu vorbea în locuri publice (aşa cum sunt şi bisericile în centrul oraşului) sau chiar în locuri izolate de aşezările umane (cum sunt manastirile).
Cert este că toată lumea ştie unde poate afla mai multe despre Dumnezeu, dacă VREA ăntr-adevăr să cunoască mai multe despre Dumnezeu...
Activitatea de misionarism este cunoscuta fiecarei biserici, inclusiv bisericii ortodoxe, singura diferenta este modul in care se desfasoara, si publicitatea care i se acorda.
Exemplu, la Martorii lui Iehova, "agata" trecatorii pe strada, sau merg din casa in casa cu "vestea cea buna" pe care o stim toti, la penticostali merg in tari din Africa, in India (unde sunt si pastori omorati din cauza asta), bisericile ortodoxe si catolice deschid schituri sau manastiri in tinuturi pagane, si scoli sau biblioteci, orfelinate, pe terenuri cumparate de ele, sau luate cu forta armata - ca in perioada colonizarii americilor.
Sunt diferente si asemanari intre toate bisericile.
Cui îi pasă dacă merg sau nu?
Crezi că o să cred mai mult în Dumnezeu pentru că îmi bat la ușă niște străini? Chiar deloc.
Pentru ca aia au deja un numar mare asa ca nu au nevoie de alti in scimb pocaiti au nevoie de cotizatia de 10 la suta, sa fim seriosi toate religiile sunt adevarate bancii
(Faptele 5:42) Şi în fiecare zi, în templu şi din casă în casă, nu încetau să predea şi să anunţe vestea bună despre Cristos, Isus.
(Luca 8:1) La scurt timp după aceea, el mergea din oraş în oraş şi din sat în sat, predicând şi anunţând vestea bună despre regatul lui Dumnezeu. Cu el erau cei doisprezece
(Matei 24:14) Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul.
Şi într-adevăr, un anumit cult a modificat Scriptura pentru a i se potrivi mai bine doctrinelor lui!
Apostolul Luca nu spune "din casă în casă" ci spune cu totul altceva: "în templu şi prin case", ceea ce înseamnă că atunci când într-o localitate nu aveau la dispoziţie templul, foloseau atunci casa unuia dintre apostoli sau credincioşi.
"Şi toată ziua, în templu şi prin case, nu încetau să înveţe şi să binevestească pe Hristos Iisus." (Fapte 5, 42).
"Case" la plural pentru că nu foloseau doar o singură casă, casa unei singure persoane săptămâni sau luni la rand, ci Mântuitorul urma să mai şi schimbe locul de predicare…
(Matei 10:11–15) În orice oraş sau sat intraţi, cercetaţi cine este merituos în locul acela şi rămâneţi acolo până veţi pleca. 12 Când intraţi în casă, salutaţi-i pe cei din ea 13 şi, dacă această casă merită, pacea pe care i-o doriţi să vină peste ea, dar, dacă nu merită, pacea voastră să se întoarcă la voi. 14 Acolo unde cineva nu vă va primi sau nu va asculta cuvintele voastre, să vă scuturaţi praful de pe picioare când veţi ieşi din casa aceea sau din oraşul acela. 15 Adevărat vă spun că va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei în Ziua Judecăţii decât pentru oraşul acela.
Unele versete ale Scripturii se referă la situaţia excepţională în care oamenii nu erau încreştinaţi şi aveau atunci nevoie să li se facă cunonoscut cuvântul lui Dumnezeu.
Acum însă când Dumnezeu este cunoscut, oamenilor au libertatea de a urma sau de a refuza ceea ce se face cunoscut prin Biserică.
Din momentul întemeierii ei, misiunea răspândirii Bisericii, a botezului, a transmiterii harului, a conducerii ei, aceste responsabilităţi au revenit unor slujitori speciali purtătorii de har în Biserică, cei cărora li s-a transmis harul mai departe: episcopi, preoţi şi diaconi…
Din cele patru Evanghelii aflăm că în momentul înălţării Mântuitorului Hristos la cer (moment prezentat şi în Fapte 1, 1-11), Apostolii au fost singurii martori! În momentul trimiterii în lume pentru predicarea Evangheliei, erau prezenţi alături de Mântuitorul Hristos doar cei mandataţi cu o chemare specială, slujitorii de atunci ai Bisericii, toţi fiind purtători de har.
Nici Mântuitorul nu a început să bată pe la casele oamenilor, ci pur şi simplu vorbea în locuri publice (aşa cum sunt şi bisericile în centrul oraşului) sau chiar în locuri izolate de aşezările umane (cum sunt manastirile).
Cert este că toată lumea ştie unde poate afla mai multe despre Dumnezeu, dacă VREA într-adevăr să cunoască mai multe despre Dumnezeu...
Cuvântul lui Dumnezeu toată lumea îl ştie. Mai important este însă să lăsăm să vorbească faptele noastre, să facem ca faptele noastre să fie exemplu, model şi lumină pentru cei aflaţi în derută. Pentru aceştia cea mai bună predică nu este cuvântul ci puterea exemplului.
Asta lipseşte şi aici trebuie lucrat, cred eu...
Într-adevăr religia nu se "baga cu forta". Nici Mântuitorul nu a început să bată pe la casele oamenilor, ci pur şi simplu vorbea în locuri publice (aşa cum sunt şi bisericile în centrul oraşului) sau chiar în locuri izolate de aşezările umane (cum sunt manastirile).
Cert este că toată lumea ştie unde poate afla mai multe despre Dumnezeu, dacă VREA ăntr-adevăr să cunoască mai multe despre Dumnezeu...
- O religie nu trebuie 'băgată' cu forța în noi, trebuie să credem. Cine vrea să citească Biblia, să citească, cine vrea să meargă la Biserică, să meargă. Nimic nu trebuie făcut cu forța, trebuie să simți aceste lucruri, altfel nu ești decât amăgit, mințit cu tot felul de "revelații".
Numai bine.
Vezi Isus când a spus "Duceţi-vă" nu a spus dacă vreţi dau dacă puteţi sau dacă aveţi timp. e o poruncă!
care ar trebui respectată!
Şi apostolii le-au vorbit celorlalţi despre Dumnezeu!
De ce? Crede-ma merg si ei, dar aparent pocaitii penticostalii si baptistii sunt mai putini si deci vor sa isi imprastie doctrina.
Buna intrebarea! aa si apropo, pentru ortodoxi, cand a zis "cei care vb despre Domnul " se refera la " a vesti evanghelia " sau misionari= cei care vestesc evanghelia Sper ca m-am facut inteleasa
Asiral23 întreabă: