Cultele vechilor zei inca exista. cit de mult s-au schimbat fata de acum 2000 ani e o alta problema, dar poti sa gasesti inca si cultul Dianei si al lui Apollo si al celorlalti zei.
Azi majoritatea religilor au imprumutat obiceiuri de la zeitati romane sau grecesti.De exemplu, CRĂCIUNUL: UN NUME NOU PENTRU CULTUL SOARELUI
Nicăieri în Biblie nu se spune că ziua de naştere a lui Isus ar fi fost sărbătorită vreodată. De fapt, data exactă a naşterii sale nici nu se cunoaşte. Însă putem fi siguri că nu este 25 decembrie, când şi în regiunea în care s-a născut el era iarnă şi frig. O dovadă în acest sens găsim în relatarea lui Luca, unde se arată că, la naşterea lui Isus, păstorii „trăiau sub cerul liber" şi aveau grijă de turme (Luca 2:8–11). Dacă ei ar fi ‘trăit sub cerul liber’ tot anul, acest detaliu n-ar fi avut nicio importanţă. Însă, întrucât la Betleem iarna cad ploi reci şi ninsori, turmele erau ţinute la adăpost, iar păstorii nu „trăiau sub cerul liber". În plus, Iosif şi Maria au mers la Betleem pentru că Cezar August poruncise să se facă un recensământ (Luca 2:1–7). Este puţin probabil ca împăratul să-i fi poruncit unui popor ostil guvernării romane să călătorească în toiul iernii până în oraşele strămoşilor lor.
Crăciunul nu îşi are originea în Scripturi, ci în unele sărbători antice păgâne, cum ar fi Saturnaliile, sărbătoare pe care romanii i-o dedicaseră lui Saturn, zeul agriculturii. Cei ce se închinau la zeul Mithra sărbătoreau tot la 25 decembrie, potrivit calculelor lor, „naşterea soarelui invincibil", se spune în New Catholic Encyclopedia. „Crăciunul a apărut într-un timp când cultul soarelui se bucura de o mare popularitate la Roma", adică după aproximativ trei secole de la moartea lui Cristos.
În timpul sărbătorilor, păgânii făceau schimb de daruri şi organizau mese festive, obiceiuri ţinute şi azi cu ocazia Crăciunului. Dar, aşa cum se întâmplă şi în prezent, majoritatea darurilor din acea perioadă de sărbători nu erau oferite în spiritul versetului din 2 Corinteni 9:7, unde se spune: „Fiecare să facă aşa cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău, nici din constrângere, fiindcă Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce dă cu bucurie". Adevăraţii creştini dăruiesc din iubire; ei nu fac acest lucru numai la o anumită dată şi nici nu aşteaptă să primească daruri în schimb (Luca 14:12–14; Faptele 20:35).
Poate in africa sunt unele culturi de persoane care cred in diversi zeii, romanii au imprumutat de la grecii zeii destui practic le-a schimbat numele dar si crestinismul a facut exact la fel sfinti sunt de fapt zeii mitologici isi recomand un documentar da sa-l vezi tot http://www.trilulilu.ro/video-film/originea-sarbatorilor-romanesti
Tradiţii păgâne în Biserica lui Hristos nu există!
Nimic relevant nu s-a mai adăugat Bisericii după primul secol creştin!
Creştinismul de abia a reuşit să scape de moştenirea tradiţiilor iudaice, cum oare avea să îmbrăţişeze alte tradiţii, de data aceasta păgâne chiar?
Unele aspecte care ţineau de cultura păgână, precum vechi sărbători păgâne din anumite momente ale anului (ex. data solstiţiului) au fost doar acoperite de evenimente cu semnificaţie creştină!
Deci atenţie, nu "s-au împrumutat" nici semnificaţii, nici alte elemente, ci doar s-au acoperit cele deja existente (pentru a fi eliminate)!
Era singurul mod de a dispărea anumite forme de păgânism din conştiinţa acelor popoare care au îmbrăţişat creştinismul. Altfel, ar fi supravieţuit şi coabitat până astăzi.
Poate ca sunt cateva cazuri izolate. Cativa oameni care aleg sa creada in zeii astia. Dar cultura sau religie nu mai exista.
)
Romani, nu români! Manelistule...
anonim_4396 întreabă: