Problema mea consta in faptul ca nu ma simt crestin,am inceput sa citesc biblia,cu noul testament,si ma regasesc in multe lucruri spuse acolo.

Simt doar ca am o alta viziunea asupra religiei,simt doar ca Dumnezeu este karma,Dumnezeu sunt toate energiile negative si pozitive din univers,karma,daca fac rau,voi primi inapoi rau inzecit,daca fac bine voi primi inapoi bine inzecit.

Consider ca orice fiinta de pe acest pamant are dreptul la viata,consider ca elementele naturii:apa,aer,foc,pamant trebuie apreciate ele fiind o parte a ciclului natural exact ca orice fiinta.

Ma gandesc ca sunt crestin,dar niciodata nu simt o siguranta cand spun asta,simt ca am o alta viziune asupra lui Dumnezeu eu vad totul prin fortele universului,nu o entitate care ne priveste si ne pedepseste daca facem bine sau facem rau.

Consider ca trebuie sa fiu un om bun pentru ca asa simt eu ca trebuie sa fiu,nu doar ca sa nu ajung in iad.

De asemenea simt ca nu cred in rai si iad,eu cred in energie negative si pozitive si in functie de felul de energie acumulta pe parcursul vietii voi deveni o parte a energiei negative sau pozitive in univers.

Vreau sa cred ca sunt crestin,dar toata gandirea mea este in contradictie cu anumite versete in biblie si cu crestinitatea in general.

Imi este greu sa cred intr-o entitate care ne priveste si are grija de noi,consider ca entitatea este energie pozitive si daca cred in ea,ea va avea grija de mine,pentru ca energie pozitiva este Dumnezeu,cu cat am o aura mai pozitiva de energie cu atat ea ma va proteja mai mult,si cum am precizat nu cred in rai si iad,eu compar raiul si iadu cu energie pozitiva sau negativa.

Dupa cum vedeti ideeile mele se contrazic cu ideile crestine.

Nu merit sa ma consider crestin?
Mi se potriveste o alta religie?
Pur si simplu ma consider crestin dar nu ma simt bine sufleteste,am inceput sa ma rog in fiecare seara dar fara sens,sufleteste ma simt nelinistit simt ca traiesc intr-o minciuna cand ma gandesc ca ma consider crestin avand in vedere viziunile mele,am inceput sa ma rog noaptea dar ma simt nelinistit,intr-adevar cred in Iisus si il apreciez pentru ce a facut pentru noi, dar nu ma simt crestin .

Ce pot sa fac in privinta asta?
Sunt destinat unei alte religii?

Sunt pierdut

Dau funda la cel mai bun raspuns!

Dar de ce să vrei să crezi că eşti creştin, când este destul de evident că în sinea ta nu eşti? De ce să ţii cu dinţii de o etichetă, care oricum a devenit mai mult o jignire pentru specia umană?

Aruncă o privire la budism şi panteism. Ai parcă câte ceva din amândouă. Deşi mai degrabă-mi pari confuz, imaginativ, în căutare...

Oricum, eu una, nu văd de ce ai avea nevoie de vreo religie. Poţi să ai ce credinţe iraţionale ai chef şi fără să te alipeşti de vreo doctrină religioasă (care să-ţi dicteze ce să crezi, ce să simţi, ce să faci... câţi bani să dai şi cui...).

Fii OM inainte de orice altceva. Legat de religie/crez, cel mai bine e sa il pastrezi pentru tine. Ce-i al tau e al tau si cu asta basta, pacat ca nu se comporta si altii cu discretie cind e vorba de credinta.

Nu este nimic rau in a fi diferit, mai ales diferit de gloata. Adopta orice filozofie/ religie/ stil de viata doresti atata timp cat de implineste pe tine.

Dumnezeul ala cu karma e o pacaleala. El nu iarta. Toate, bune, rele, se acumuleaza in karma si tu vei plati. In Ortodoxie, Dumnezeu iarta. Iarta tot daca te pocaiesti. Devii nou-nascut. E mai mare iubirea lui Dumnezeu fata de om decat cel mai mare pacat al omului. In Ortodoxie nu esti singur. In religiile orientale esti doar tu si karma ta.
Parintele Savatie Bastovoi are o carticica care se numeste "A iubi inseamna a ierta". Cauza este iubirea, efectul este iertarea. Daca zici ca iubesti dar nu ierti, iubirea aia este o iubire mincinoasa.

Si religiile orientale zic ca exista un creator. Acel creator ar trebui sa fie superior omului (creaturii). Dar, un parinte, de ex., isi iarta copilul cand greseste, pentru ca il iubeste cu adevarat. Rezulta ca acest parinte are calitati morale superioare creatorului. Absurd, si rezulta ca acel creator nu este Creatorul-Dumnezeu.

Nimeni nu e pierdut. Primul care a ajuns in Rai a fost talharul de pe cruce.
Iti recomand de asemenea si viata lui Serafim de Rose care a avut si el experiente orientale.
Dar mai ales, mergi la un duhovnic ortodox(daca nu ai unul deja), pentru ca doar de pe internet nu-ti vei rezolva problemele.
Daca esti sincer in ceea ce spui, te va calauzi Dumnezeu.Bafta!

Inca o chestie, tu spui asa:
"Sunt destinat unei alte religii?"
Ma pregatesc sa mi-o iau in cap de la atei si nu numai, dar cu totii suntem "destinati" sa fim...ortodocsi.Si nu o spun eu, o spune parintele Rafail Noica(http://www.cuvantul-ortodox.ro/......e-criza/).

"Si nu o spun eu, o spune parintele Rafail Noica"

Si ce naiba era sa spuna un popa ortodox, ca sunteti destinati sa fiti musulmani?

Trebuiau sa vina si aruncatorii cu noroi, ca doar ce ne-am face fara ei? Nu ma chinui sa intru in polemici cu tine, probabil te simti mai eliberat acum ca "mi-ai dat clasa".

"Nu ma chinui sa intru in polemici cu tine"

Nu ai ce polemica sa ai cu mine, e evident ca popa ala isi pune bomboane pe coliva lui, ca doar n-o fi fraier sa puna pe a altora...

Daca nu ii dai tu funda lui NOname, i-o dau eu. Da, credinta ta pare inspirata de Buddhism. Daca asa simti, fara a fi fost influentat din exterior, iti recomand sa citesti despre asta. De ce sa nu le aprofundezi pe toate? Daca mai tarziu vei vrea sa devii membru al unei religii macar o vei face in cunostinta de cauza.
Lucru pe care nu pot sa il spun despre majoritatea populatiei.
In concluzie, traieste, experimenteaza, viseaza, calatoreste, cauta-ti inspiratia. Poti trai si fara religie daca doresti. Nu e un capat de tara.
Poti fii confucianist, chiar rastafari, gnostic, siit sau mai stie eu ce. Nu conteaza ce cred altii. Mai ales ignorantii crestini.
Fa ceea ce crezi ca te face sa te simti bine!

Esti credincios New Age. New Age-ul amesteca liber diverse religii.

Pune bazele unei noi religii Devii un fel de guru si ai parte de 100 de virgine ) zilnic

Si eu am o alta viziune asupra religiei. Crestinismul are unele probleme, sunt niste chestii pe care nu le explica, sau ofera explicatii neconvingatoare (cel putin asta-i parerea mea). Eu am citit si despre alte religii, iar asta m-a facut sa apreciez si sa ma deschid si catre alte culturi. Imi place in special budismul, care nu-i doar o religie, ci si filozofie. Cu toate astea ma consider crestina, deoarece religia nu inseamna doar a crede in x sau y, ci inseamna si ideea de apartenenta (a apartine unei anumite comunitati). Inseamna mai apoi, si un anumit stil de viata si chiar un anumit tip de gandire. Si cata vreme traiesti in Romania sau alta tara europeana, n-ai cum sa devii un budist autentic. Ca sa fii un budist autentic, trebuie sa traiesti ani de zile in Tibet, eventual in vreo manastire de pe-acolo. Altfel, ajungi si tu ca patachinele alea, cantarete sau fotomodele, care-au citit si ele doua carti si gata, vor sa devina Buddha In felul asta nu faci decat sa-ti creezi un talmes- balmes in cap si sa nu mai stii nici tu ce-i cu tine. E important sa incerci sa privesti dincolo de cuvinte. Dupa cum vezi, n-am venit cu citate din Biblie si nici cu chestii dogmatice, care mie personal nu-mi plac. Cred ca omul trebuie sa fie liber, sa-si aleaga singur calea... Totul e sa o faci cu intelepciune si sa nu te grabesti sa pleci urechea la ce-ti spune nu stiu cine, sau sa te iei dupa ce citesti pe internet. Internetul ascunde o capcana, fiindca iti ofera tot felul de informatii, dintr-o multitudine de domenii, in care omul intra ca intr-un labirint din care nu mai stie cum sa iasa. Trebuie sa fii circumspect si sa incerci sa te informezi si din carti, sau sa afli mai multe puncte de vedere. Daca te arunci sa inghiti tot soiul de informatii, fara sa le ordonezi cumva, e posibil, cum am spus, sa se creeze in mintea ta o zapaceala.

Probabil vei spune ca subiectul este deja incheiat, si ce caut sa mai ofer raspuns.(Daca am primit funda, acesta este pe deplin meritul lui Dumnezeu).
Am citit ceea ce ai scris. Chestiunile discutate aici sunt vitale, deoarece ele vorbesc despre viata si moarte. Tu spui: "Cred ca omul trebuie sa fie liber, sa-si aleaga singur calea..." Este bun lucrul acesta, dar numai dupa ce in prealabil omul a facut niste cercetari; iar ca sa cercetezi toate lucrurile(religiile), nu ar ajunge o viata intreaga -astfel ne trezim ca nici la sfarsitul zilelor nu am gasit pacea care am cautat-o in tot timpul acesta. Ce-i de facut atunci? Ba inca internetul si cartile sunt acelasi lucru. Si pentru ca vorbesc in cunostinta de cauza -ca unul care din copilarie a cautat o viata mai buna decat aceasta si am gasit-o-, vreau sa spun ca mantuirea noastra nu o aduce nici Budha, nici Confucius, nici macar Allah. Exista un singur Adevar, si o singura Cale spre mantuire, si aceasta este Iisus Hristos. Fiecare om nascut pe pamant poarta amprenta divinitatii, pe care nu o poate nega; chiar si salbaticii din tinuturile acelea indepartate -chiar daca la ei nu a ajuns inca Cuvantul ca sa inteleaga lucrurile.
Dumnezeu doreste sa-L punem la incercare. Aceasta a facut si proorocul Ilie: "Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul si a zis: "Pana cand vreti sa schiopatati de amandoua picioarele? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa El; iar daca este Baal, mergeti dupa Baal!" Poporul nu i-a raspuns nimic." (1Regi.18:21)
Deci daca Domnul este Dumnezeu, atunci sa mergem dupa El; daca este altcineva, atunci sa mergem dupa acel 'altcineva'. Imi place Biblia, pentru ea ofera adevarul. Ea schimbat viata mea si prin ea Dumnezeu poate schimba vietile tuturor. Tocmai acesta este si motivul pentru care oamenii cauta orice altceva dar nu Biblia -pentru ca ea schimba vietile oamenilor, iar oamenii nu doresc sa-si schimbe vietile. E mai usoara calugaria -ba chiar biciuirea si penintentele care se practicau doar in trecut (sper) decat sa renuntam la firea pamanteasca. Sunt mai usoare chiar si faptele bune care multi le fac crezand ca prin ele vor primi aprobare din partea cerului -dar se inseala, caci "toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita." (Isaia.64:6) (Faptele bune nu rezolva problema pacatului. Faptele bune trebuiesc facute, dar prioritatea este alta). Este firesc sa nu dorim schimbarea, dar este divin sa devenim asemanatori in caracter cu Domnul Hristos, cu Dumnezeu. Noi nu putem prin puterile noatre sa facem lucrul acesta, dar aceasta este tot ceea ce avem nevoie. Nu este nici usor de rastignit eul in fiecare zi, dar repet: aceasta este ceea ce avem nevoie. De aceea noi trebuie sa venim la Dumnezeu asa cum suntem, si sa nu aseptam sa devenim mai buni -caci niciodata nu se va intampla lucrul acesta.
"Iata Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine." (Apocalipsa.3:20) Hristos nu doreste sa fie doar un musafir pentru o perioada de timp, ci doreste sa fie chiar Stapan peste vietile noastre. Sa-I deschidem usa inimii noastre si sa-L lasam pe El sa faca curat in vietile noastre; sa aduca lumina, pace si bucurie, dupa cum este scris: "O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un rau, si fericirea ta, ca valurile marii." (Isaia.48:18) Pacea sa fie continua ca un rau, si fericirea ca valurile. Si cum vin valurile? Unul dupa altul, unul dupa altul fara incetare... Unul singur a murit pentru ca noi sa avem viata -si nu oricum, ci sa o avem din belsug.

Sentimentele nu definesc daca esti crestin sau nu