Am citit recent o teorie interesanta. Iisus a trebuit sa se simta abandonat de Tatal pentru a putea fi intrupat cu adevarat, in sensul ca trebuia sa faca fata suferintei in lipsa constientizarii ca El este fiul lui Dumnezeu. Fara a se confrunta cu sentimentul acesta, nu ar fi fost cu adevarat complet om.
Iisus știa totul de la bun început apoi regreta predestinarea făcută tot de el, se mai și roagă lui însăți
Crezi total gresit! Dumnezeu Tatal nu L-a parasit nici macar pentru o clipa!
Inainte de a incepe patimile, Isus se ruga pe muntele maslinilor: Tata, daca este cu putinta, treaca de la mine paharul acesta, dar fie dupa voia ta nu a mea... tradus: adica sa-L scape de rastignire dar Tatal nu L-a ascultat deoarece a iubit mai mult lumea decat insusi pe fiul sau! De aceea a strigat Isus, Tata de ce mai parasit!
Isus inainte sa se nasca stia pentru ce se naste... Apoi Dumnezeu Tatal nu i-a comunicat nimic lui Isus cum ca ar trebui sa faca minuni, pur si simplu Isus le-a facut ca asa a vrut EL! Pentru ca EL este egal cu Tatal. Apoi unele minuni le-a mai facut sa vada lumea puterea lui Dumnezu si sa creada in EL, si asa a fost! Pe vremea lui chiar si cel mai mare pacatos talhar sau orice cand auzea de cuvintele lui Isus devenea credincios!
Apoi El nu din cauza minunilor a fost rastignit ci din cauza intelepciunii lui... Chiar inainte sa faca vreo minune Isus nu era bine vazut de marii preoti si carturari! Il invidiau pentru ca el cand vorbea, oricine se oprea din drum sa-l ascule iar asta nu le-a placut marilor preoti.