Bună tuturor!
Mă gândeam să fac o colecţie de istorioare despre anumite teme. Dacă cineva poate povesti din propria experienţă ceva, l-aş ruga să scrie aici sau mie în privat.

1) Există Dumnezeu? Cu ce experienţă personală puteţi argumenta?

2) E importantă Sfânta Liturghie? Din nou, prin istorioare.

Vă rog mult, răspundeţi doar prin a povesti întâmplări. Dacă credeţi că Dumnezeu nu există şi că Sfânta Liturghie nu e importantă, vă rog să scrieţi şi voi câte o istorioară.

Mulţumesc anticipat tuturor!

1. Existența este relație. Cum nu poate fi legat, relaționat cu nimeni și nimic, problema existenței lui nu poate fi rezolvată. O problemă care nu poate fi rezolvată, nu merită atenție.
2. Findcă mama era foarte religioasă am avut un privilegiu. Am fost acceptat în altarul bisericii ortodoxe. Acolo mă ocupam cu tăierea prescurei în bucățele, care să fie apoi servite credincioșilor la terminarea slujbei. Într-o firidă în perete era o mic șemineu cu o ieșire de coș exterior. În ea se pregăteau cărbuni încinși, care se puneau apoi în cădelniță, cu care ieșea preotul apoi să cădelnițeze pe credincioși. Mă ocupam și de asta. Cu un băț găurit la interior suflam peste cărbuni, ca să se încingă, să ardă, să se transforme în tăciunii peste care se va depune tămâie, ca să miroase frumos. În acest timp, de dincolo de altar din lateral, observam liturghia din aceeași poziție din care nu o putea vedea alt credincios din biserică, din miezul ei a litughiei. Aveam în parohie un preot foarte, foarte credincios, tot așa de credincios cum cred eu azi în știința fizicii, credință fanatică. L-am observat când oficia sfânta liturghie. Pentru el era foarte importantă. Credea sută la sută că el comunică astfel cu Dumnezeu. Nu ma era om în acele momente. Era o altă ființă. Astfel depinde de unde te uiți. Dacă ești credincios de dincolo de iconostasul care desparte altarul de nava bisericii, este important să crezi că cel ce oficiază acolo slujba, crede și el 100% și nu trișează. Dacă ești preot pe bune, crezi și tu și îți iei rolul în serios și execuți ritualul de magie albă de transformare a pâinii și vinului în trupul și săngele lui Christos. Este astfel o zonă a lumii, a celor ce cred, pentru care Sfânta Liturghie este foarte importantă. A fost foarte important și pentru mine să particip astfel ca spectator la 10 ani la acest ritual. Am învățat astfel că, pentru ca să realizezi ceva în viață trebuie să crezi fanatic, să devii fanatic în credința ta. Astfel am devenit fizician fanatic. Și ateu. Nu se putea altfel.
Totul se întâmplă așa cum trebuie. Este lege divină. Dar va veni o vreme și un loc în care un preot ca el și un fizician ca mine, vom sta la acelaș altar, unde vom sluji unui Dumnezeu care ne aceeptă pe amândoi.

Când te va lua Dumnezeu nu-i va păsa de credința altora ci de credința ta.
El vrea ca prin propria rațiune să-L descoperi. Succes studii!