Caracterizați personajele din noul testament cele mai importante din punct de vedere psihologic? Sa vedem cine are habar de Biblie
Primul care mi-a venit in minte cand am citit intrebarea este dreptul Iov.
Ne putem gandi la el ca la un stoic hardcore dinainte sa se vorbeasca de stoicism.
Pe scurt, e vorba de un om foarte credincios care avea multe bogatii, turme de oi, multi slujitori, fii si fiice, caruia ii este incercata credinta. Pierde tot ce are, i se imbolnavesc animalele, ii mor copiii, i se intampla multe nenorociri. Cu toate astea el inca se ruga la Dumnezeu si ii multumea pentru viata ce i-a dat-o, desi sotia ii spunea ca e prost daca ii multumeste lui Dumnezeu dupa cate a patit si sa nu se mai roage ca nu exista niciun Dumnezeu, sau ce fel de Dumnezeu e acela care le da asemenea suferinte? Insa el isi pastreaza credinta si valorile, avand o atitudine foarte umila, spunand ca asa cum a primit toate lucrurile bune in viata, asa trebuie sa le primeasca si pe cele rele. Dupa ce sta 7 zile intr-o pasa extrem de proasta, nu se misca din loc, nici sa manance, nici sa bea apa, doar se roaga, isi reia viata de la zero. Dupa un timp ajunge sa isi construiasca o avere si mai mare decat cea initiala si i se nasc mai multi fii si fiice si duce o viata linistita mai departe.
Morala: Niciodata sa nu te plangi, oricat de greu iti merge. Poti sa fii orice in viata asta, dar sa nu fii nemultumit. Atata timp cat esti sanatos, ai puterea sa faci multe lucruri si daca nu cedezi in momentele grele, exista o lumina la capatul tunelului, chiar daca tu nu o vezi, trebuie sa crezi ca exista.
Sunt multe persoane de acest gen, oameni care sunt testati de divinitate si trec cu bine testul, cum este Avraam care e pus la test, i se spune sa isi sacrifice fiul pe altarul pe care aducea jertfa animale in mod normal, iar cand este gata sa o faca, este oprit de un inger(arhanghel) si astfel isi supune credinta lui Dumnezeu complet, pentru ca era gata sa renunte la tot ce iubeste pentru Dumnezeu.
Ar mai fi regele David, regele Solomon, Isus, fiul lui Sirah, Moise, desigur, dar, de departe cele mai bogate si de folos invataturi sunt cele ale lui IIsus Hristos, mai ales cand sunt atatea dovezi, relatari, mai ales scrise, care s-au pastrat, in atatia ani si atatea indicii ca el chiar a existat si chiar a trait ce predica, o viata sfanta, spre deosebire de farisei si de cei ce folosesc credinta oamenilor, bunatatea si mila lor ca pe o unealta sa isi atinga scopurile meschine.
RăspundeBravo asa, singurul răspuns corect
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Pana nu demult cu corector TPU, tot mai strecurai 3 greseli gramaticale grave si 4 minore in fiecare propozitie scrisa pe site-ul asta.
Despre Biblie oricine stie si intelege mai multe decat tine.
daca ai fii stiut ai fii raspuns si nu ti ai judeca aproapele,voi crestini va iubiti aproapele parca, daca un ateu ma judeca il inteleg, dar voi crestini, voi plini de iubire, moralitate
Răspunde
Sa incepem cu pavel, ce stii despre el
Nu știu man, ce ai cu mine?
La capitolul religie nu știu decât ce m-a învățat bunica când eram copil.
Tu trebuie să știi mai multe. Că tu ești ateu.
Ca să fi ateu, trebuie să știi către ce anume e îndreptată negarea ta. 
Nu e negare, eu nu neg ca exista, eu nu cred, eu nu neg ca nu exista mos craciun
Dar esti grec mann, Grecia este foarte importanta ca cultura, as vrea sa traiesc acolo mult timp sa vizitez totul sa invat filozofie
Te rog. Te-am invitat de nenumărate ori.
Poți să pornești pe urmele lui Aristotel și poți vizita ce vrei tu.
Cei mai importanti sunt cei care au avut "atitudinea propozitionala" a credintei, nu ca necredinciosul de Toma (Ioan 20:24-29). Cei care au fost de nota 10 in Teoria Cunoasterii, Gneseologie si Epistemologie, verbele cognitive, mentale, etc. Si nu au interpus indoiala, lenevia, scepticismul, nihilismul, relativismul, ignorarea ca cei de la Cercul de la Viena (astia amputeaza credinta si spun ca nu face parte din teoria cunoasterii desi acest verb se afla inauntrul nostru, noi doar trebuie sa ne descoperim fortele). Toma cand i-a vazut mainile lui Iisus (cunoastere) nu spune ca a ajuns stiintific, intelept sau tehnic, ci ca a crezut (era un termen uzual si practic). Vedem ca ei foloseau acest termen diferit decat ne invata modernistii. Deci cei mai importanti sunt cei care au avut "virtutea credintei".
Aceasta credinta tine de partea de validare. Cunoasterii stiintifice daca nu i se da greutate nu are efect. Doar oamenii care pun corpul si folosesc sau aplica acel rationament trag foloase. Noua ni se arata teoria dupa care ni se spune ca totul este relativ si sa stam paralizati si sa fim increduli. Insa ei pun in aplicare si trag foloase, sunt mai credinciosi decat noi.
Dupa un studiu stiintific ar trebui sa ni se arate si fata aceea cand se aproba concluzia sau idea. Toate mecanismele, cum se imbratiseaza acea teorie, cum se pupa, ce se intampla la nivel cerebral, etc. Este important sa vedem oameni care chiar cred in teoria aceea. Oameni cu credinta ci nu nihilisti. In Teoria Cunoasterii trebuie sa ni se explice si partea cu asentimentul, acceptarea, aderarea si supunerea pentru ca si ea face parte din ea. Sunt multi oameni care chiar pun inima, trebuie surprinsa si partea asta.
Pana nu demult cu corector TPU, tot mai strecurai 3 greseli gramaticale grave si 4 minore in fiecare propozitie scrisa pe site-ul asta.
Despre Biblie oricine stie si intelege mai multe decat tine.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
