Care diferenta dintre biserica catolica si cea ortodoxa? Arhitectural vorbind.

Dacă până în secolul al IV-lea nu se stabilise un stil arhitectonic de construcţie, bisericile putând avea forme diferite, de acum înainte se definesc moduri de construcţie sau stiluri arhitectonice proprii Răsăritului şi Apusului creştin. În Răsărit s-a folosit stilul bazilical din secolul al IV-lea, apoi stilul bizantin, care a rămas până astăzi stilul oficial al bisencilor ortodoxe, adaptat la formele naţionale sau locale. Conform acestui stil, lăcaşul sfânt este construit în formă de cruce, orientat cu altarul spre răsărit. Biserica este împărţită transversal în trei părţi principale: altar, naos şi pronaos. Pe naos se înalţă cupola. Zidurile interioare ale bisericii sunt împodobite cu picturi, executate de preferinţă în tehnicile mozaic şi frescă. Monumentul reprezentativ al stilului bizantin este Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, zidita de Iustinian, transformată de turci în moschee, după 1453, şi păstrată apoi ca monument istoric.

În Apus s-au folosit următoarele stiluri arhitectonice: bazilical, romanic, gotic, renaştere, baroc, rococo şi neoclasicist.

Bisericile construite pe teritoriul patriei noastre, din secolul al IV-1ea până astăzi, reprezintă aproape toate stilurile arhitectonice, începând cu cel bazilical şi terminând cu diverse forme ale celui bizantin adaptat la specificul nostru. Cele mai importante stiluri folosite în arhitectura românească sunt cel brâncovenesc şi cel moldovenesc, supremă formă de realizare a spiritului românesc în arta construcţiei bisericeşti. Stilul brâncovenesc s-a dezvoltat sub domniile lui Şerban Cantacuzino şi, mai ales, Constantin Brâncoveanu şi se caracterizează prin armonia şi eleganţa proporţiilor precum şi printr-o bogată podoabă sculpturală. Cele mai de seamă monumente realizate în acest stil sunt bisericile Colţea, Filipeştii de Pădure şi Fundenii Doamnei, zidite sub Cantacuzini, biserica Palatului Domnesc de la Mogoşoaia, Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, mânăstirea Hurez, biserica mânăstirii Govora, mânăstirea Antim, Stavropoleos şi altele.

Stilul moldovenesc a înflorit sub domniile lui Stefan cel Mare şi Petru Rareş. Între acestea mentionăm: Putna, Voroneţ, Sf. Gheorghe din Hârlău, biserica principală a mânăstirii Neamţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa ş.a.