In meditatie trebuie sa iti golesti mintea cu totul de orice gind, in crestinism insa e vorba tot de o golire, insa nu a mintii, ci a a sufletului, in sensul de a renunta la tot ce ai, dar mintea in acest caz lucreaza febril, meditatia e stabilirea si aplicarea principiilor crestinismului la propria viata personala, si nu e un lucru tocmai usor, (mie mi-a luat ani de zile pina sa imi pun lucrurile in ordine la nivelul mintii incit sa am un sistem de credinta logic si rational, care sa reziste in fata oricarui test al vietii). Ambele meditatii te ajuta sa strapungi lumea materiala pentru a intra in lumea spirituala, insa daca in cazul meditatiei crestine te "deschizi" fata de Isus Hristos, El devenind parte din fiinta ta, in cazul meditatiei ce tine de yoga (yoga e "religia", meditatia e una din practicile ei), nu se intimpla altceva decit se ia legatura cu demoni, care dau toate starile traite (care aparent sunt frumoase, insa sunt inselatorii ale diavolului) de cei ce experimeteaza meditatia yoghina. Deci meditatia depinde in ce forma o iei, cea transcedentala e total opusa crestinismului, deci si ortodoxiei. Insa nici fara meditatie, in adevaratul sens al cuvintului, nu poti fi un bun crestin.
Pai nu stiu, ai spus si tu ca sunt mai multe tipuri de meditatii, eu prin meditatie intelegeam asta: REAL meditation is not a technique. Real meditation is just relaxing, sitting silently, letting it happen, whatsoever it is. Allowing the whole anxiety to come up, to surface. And watching it, watching it. And doing nothing to change it. Witnessing it is real meditation, am luat de la Osho citatul asta..acum nu stiu daca am facut bine, dar eu de exemplu nu mi-am mai reprimat frica/anxietatea, m am acceptat asa cum sunt, fara sa mai vad frica, ca un lucru rau, si am observat ca a disparut...Dar si parintele Arsenie Papacioc spunea ca sigur orice fel de intristare e numai de la diavol, ca el tot cauta sa ne amagasca, si ca Dumnezeu nu vrea decat sa fim fericiti si ca armele noastre impotriva demonului sunt postul, rugaciunea, starea de veselie care inseamna o rugaciune permanenta, si chiar si parintele zice ca n-aveam alt ideal decat de a ne da Dumnezeu fericirea, si sa ne aparam scanteia de adevar pe care o avem in noi. si nu e tot acelasi lucru? cel putin din perspectiva in care l am abordat eu...adica vreau sa fiu de acum fericita cu ce am, cu ce sunt si cand mai am cate un gand negativ imi zic ca oricum e ireal, sau e o iluzie, si ca n-ar trebui sa ma impiedice sa fiu fericita..ca nu e nici un motiv real de intristare..si mai zicea un psiholog ca e bine sa traiesti ca si cum nimic nu exista, pentru ca in viata asta doar moartea e singurul lucru cert, si trebuie sa ne depasim frica de moarte ca sa ne eliberam, si zicea ca daca iei totul ca pe o iluzie poti fi fericit si intr-un castel si intr o gura de canal. totul depinde de modul in care privesti tu lucrurile.
Dar am gasit dupa aia la Osho, (si psihologul ala Dragos Argesanu spunea asta) ca meditatia poate fi periculoasa daca e facuta fara un indrumator, ca incep sa ti se para tot felul de lucruri, si de aia m-am speriat mai mult, si am zis ca in ce ma bag si am zis ca nu mai citesc din Osho, plus ca dupa aia am gasit undeva pe net ca meditatia e impotriva ortodoxiei...si am zis ca mai bine raman la ce spun preotii astia batrani...dar nu stiu, eu ce am facut pana acum parca m-a ajutat, am incercat sa ma accept asa cum sunt, si sa nu ma intristez de la nimic, chiar am privit orice intristare ca pe o iluzie, si nu am vazut in ea un motiv real de ingrijorare, am gresit cu ceva? ce am facut eu inseamna meditatie? nu cred, mai ales ca abia acu cateva zile am descoperit asta, nu sunt eu in stare sa o fac cum trebuie ca inca nu stiu, si dupa aia am mai citit ca e periculoasa si oricum am zis ca nu mai citesc din Osho..si asa sunt influentabila si sperioasa de fel. dar oricum, nu cred ca am gresit cu ceva nu? deci nu am scopul de ma inlumina sau mai stiu eu ce vreau in general sa fiu mai curajoasa, mai detasata, sa nu ma mai las afectata atat de mult de tot felul de nimicuri, sa fiu mai sigura pe mine, mai relaxata si sa ma pot bucura de viata.
Aha, inteleg ceea ce experimentezi. Pentru inceput, nu cred ca e rau, asa cum nu era rau cind faceam antrenamente de forta la volei (am facut volei de performanta). Aveam niste exercitii dure, 10 serii de cite 15 sarituri cu genunchii la piept, insa chestia cea mai dura era ca exact la un minut de cind incepeai o serie, trebuia sa incepi seria urmatoare. Pauza era minima, ceva mai mult de jumatate de minut, si in acele pauze aveam sa ma concentrez asupra fiecarei secunde de pauza ca sa ma odihnesc, am invatat sa ma linistesc total si sa ma odihnesc cit mai bine in timp cit mai scurt. Nu cred ca era ceva gresit, ca si in cazul tau, mai ales ca chestia aceea mi-a folosit in viata cind aveam de tras, iar timpul de odihna era putin. Deci daca te rezumi doar la ceea ce ai zis ca faci, nu e nimic rau. Traim intr-o lume agitata, si tu doar te opresti de la agitatia din jur, si asta e un lucru bun, pentru ca agitatia lumii din jur e responsabila pentru mai toate anxietatile pe care le au oamenii. Insa ar fi bine sa te opresti aici, pentru ca, asa cujm ai auzit, meditatia, atunci cind o practici, isi are pericolele ei. Ideea e urmatoarea: fara rugaciune, daca insisti in ea, poate deveni periculoasa. Doar cu rugaciune poti merge pe calea cea dreapta, pentru ca prin rugaciune, vine Isus Hristos la tine si te ajuta asa te linistesti. Si linistea pe care El o da e incomparabil mai buna decit cea pe care o poti obtine tu sau ti-o pot da altii. Dar in cazul tau, nu cred ca e o problema. Oricum, ai grija la sufletelul tau, la tot ce se intimpla cind meditezi, si daca observi ceva ciudat, fie in sens bun, fie in sens rau, opreste-te!
Aa.da' nu am facut meditatie din aia in care stai cu ochii inchisi si in nu stiu ce pozitie etc..si nici nu cred ca ma mai apuc, nu stiu...ideea e sa ramai ancorat in societate, sa ai o centrare..de aia zicea si Argesanu ala, ca ma mai uitam la clipurile lui pe youtube, si zicea ca uneori si calugarii sau preotii batrani sunt cam aspri, si ca e bine sa mergi la un preot casatorit ca el stie ce si cum, pentru ca traieste in societate..sincer nici nu mai stii pe cine sa asculti Osho ala zicea ca preotii folosesc notiunea de pacat ca o strategie, sa te poata exploata, sa te faca sa te simti vinovat ca ai gresit, si sa te spovedesti, ca altfel, daca toata lumea ar fi fericita, cine ar mai veni la biserica? sunt fel si fel de ipoteze..mai zicea si ca singura religie din lume ramane fericirea ta, si singurul pacat nefericirea. oricum, eu de la el am luat ce se potrivea si cu religia mea, dar dupa aia am citit mai multe, si am gasit si chestii in contradictie, nu mai stiu ce sa mai cred..sunt atatea ipoteze, te dezorienteaza... oricum ortodoxia ramane floarea tuturor religiilor.
Majoritatea crestinilor refuza sa practice anumite meditatii spirituale, Biblia este limita lor astfel refuza sa practice asa ceva.
Eu practic meditatia in pozitia lottus zilnic, dupa care urmeaza pregatirea calatoriei astrale.
Meditatia este o ''parte'' din yoga insa scopul e acelasi :
''urmărește adâncirea cunoașterii eului în scopul eliberării lui de viața materială și al contopirii cu spiritul universal''
O practic singur, totul a aparut de la o simpla curiozitate...am cautat putin pe net si am inceput, interesul meu a crescut, dupa ce am citit cateva articole/carti Buddiste si Hinduiste a inceput sa fie un lucru serios, practicat zilnic (30 min) dupa care ma puneam sa dorm
''Somnul este cea mai buna meditatie'' (Dalai Lama)
Cand ma trezeam, eram eu cel adevarat.
Yoga îşi trage originile din practicile religioase ale Hinduismului şi apoi a fost preluată şi în Budism, Jainism si chiar Sufismul din Islam o practică în anumite forme.
Chiar dacă cei mai mulţi oameni sunt pasionaţi de exerciţiile fizice din Yoga, este mare pericolul să alunece pe panta meditaţiei transcendentale care in esenţă este o închinare la idoli. Hinduşii chiar îşi manifestă credinţa în mii de zeităţi distincte iar o parte din mantrele rostite în timpul exerciţiilor Yoga sunt „rugăciuni" sau invocări ale acelor spirite fictive sau demoni reali!
E impotriva religie ortodoxe....crezi ca lui Dumnezeu ii pasa de religia noastra? suflet drag.
mai bine intreaba: e Dumnezeu impotriva acestor lucruri?
Da, e impotriva.
annnnna13 întreabă: