Sa stai in genunchi dimineata, pranz si seara, sa fii un sclav care ii face pe plac domnului, din iubire, fiti atenti.Aceeasi iubire pe care a avut-o domnul pentru noi cand ne-a blestemat pe toti pentru ca Adam si Eva si-au descoperit natura carnala, aceeasi iubire prin care Dumnezeu omoara toti intaii nascuti faraonului in cea de-a 10-a plaga,aceeasi iubire pe care Dumnezeu o acorda femeilor,discriminandu-le si punandu-le ca sclave in fata barbatilor lor,aceeasi iubire prin care Dumnezeu ne trimite in "focul vesnic si in scrasnirea dintilor",aceeasi iubire prin care domnul nostru Isus Hristos binecuvanteaza omenirea cu cancer,holocausturi,suferinta si sinucideri.
Prin urmare,scopul nostru pe acest Pamant este sa ducem o viata de rob/sclav,pentru o entitate care, pe langa ca e inexistenta, ne-a blestemat de atatea ori, a omorat de-atatea ori iar in numele acestei entitati, s-au infaptuit masacre.
Dar ne iubeste!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Se consideră viața de aici este un antrenament pentru viața de apoi. Dar întrebarea e, de ce se pune accent pe viața de apoi? Răspunsul e simplu, în preistorie oamenii murea pe capete evident nu existau maladile de azi, sistemul imunitar era mai puternic deoarece omul primitiv față de omul modern era mai antrenat pentru condițiile aspre, dar speranța de viața în aceea perioadă tot era mică. Religia e la fel de veche ca umanitatea, deoarece religia era prima știință ca să mă exprim așa, era prima explicație pentru tot ce se întâmplă, deci antropologic vorbind oamenii au explicat faptul că speranța de viața mai mică făcea ca viața aceasta să fie neimportantă în sine, dar importantă în raport cu viața de apoi. E foarte de înțeles că toate culturi lumii primitive, mai apoi antice au avut o viziune despre o lume utopică, și toate mai mult sau mai puțin au conceptul de decadență primodială, deci prin prisma aceste viziuni s-a faptul că scopul vieții este reîntoarcerea la starea ideală.
Răspunde
Răspunde
Răspsunsul e simplu, e o alegere, ca și a ta să nu crezi. Eu nu pot dovedi că există Dumnezeu, dar nici tu nu poți dovedi reversul, în fapt ceea ce poartă numele de știință este suma capacitățiilor umane de-a opține cunoaștere.
Chiar și așa nu există cunoaștere supremă, omul încă n-a ajuns să definească realitatea în toată complexitatea ei, și eu consider o dovadă de mândrie prostiască să admitem că noi vom ajunge să cunoaștem absolut totul, suntem ființe biologice, avem și noi limite. Eu admit că dincolo de aceste limite există ceva, și am numit acel ceva, Dumnezeu.
Viața nu e mereu rațională, de fapt rațiunea și logica sunt concepte create de noi oamenii, ca să putem mâna mai bine instrumentele cunoașteri, de-asta eu nu cred într-un raționalism pur, nu există așa ceva. Omul are și părți iraționale, dar tocmai aceste părți iraționale ne fac oamenii. Uite o categorie aparte de caracteristică umană irațională este intuiția, care e o formă de instinct, dar spunem de câte ori nu ți-a fost folositoare această caracteristică, ciuda unor raționamente opuse ei?
Eu tocmai de-asta cred în Dumnezeu, nu pred că cunosc realitate suprem, dar cred că ea există.
Fiecare are dreptul sa gandeasca cum doreste, dar eu cred ca esti deist
E imposibil asa ceva, de ce esti asa incapatanat sa te numesti ortodox?
Pentru că încă mă regăsesc parțial în religia respectivă.
Scopul acestei vieti este sa iti formezi adevaratul caracter, unii au tendinta spre bine, altii spre rau.
Acea personaliate pe care ne-o formam ne califica sau nu pentru o viata eterna.
Tu care zici ca e scopul vietii? Moartea? Nu prea are sens
Eu spun ca cunoasterea, iubirea,experientele traite, insati viata este scopul vieti, tot ce traiesti inseamna mici scopuri care face viata ca un puzzele, bucuria de a te bucura de viata, suferinta de a simti suferinta etc toate fac parte din viata, moartea are sens, moartea ne arata cat de frumoasa e viata si ca trebuie sa ne bucuram de ea nu sa speram la viata de apoi
E adevarat ca viata iti mai ofera si bucurii, dar pentru unii e numai suferinta. Cand ne gandim la sensul vietii, ar trebui sa fie ceva absolut, nu relativ. Moartea ne arata ca nu castigam nimic material in aceasta viata
Ba da am castigat bucuria de a trai aceasta viata,multi nu s-au nascut si nu au cunoscut viata sau au murit la nastere sau sunt bonavi,suferinta e si ia o parte a vieti noastre, fara suferinta viata ar fi plictisoare, daca am avea tot ce ne dorim neam sinucide drept dovada tariile cu risc de sinucidere mare sunt culmea tariile unde se traieste bine in alea sarace rar, pentru ca omul are nevoie de suferinta, durere pentru a putea sa aiba speranta pentru a lupta, cei ce nu lupta si nu infrunta suferinta le numim morti vii
Voi crestini credeti si in viata de apoi pentru ca a justica faptul ca exista dreptate pe lumea asta, iadul este justificarea perfecta, cei rai vor arde in iad daca pe pamant nu platesc vor plati in viata de apoi, e si asta o speranta da repet viata fara suferinta ar fi sinucidere curata, cum sa traiesc vesnic fara suferinta, durere, chinuri, bucurie sa fim seriosi, visul cu raiul daca ar fi real toti ar fugi din el
E destul ca ai spus dar ne iubeste ca am inteles totul, ma bucur ca gandesti rational
Mersi ca ai acceptat cererea de prietenie.
Ma chinui din 2011 cu cererea asta, sa stii.
De vreo 6-7 ani incoace, asa.
Si de pe alt cont pe care-l aveam.
Apoi m-am uitat la numarul tau de prieteni si am tras concluzia ca nu prea accepti cereri de preietenie.
Nu vad logica sa accept pe cineva cu care nu am conversat vreodata, si da resping cereri multe daca sunt de la anonimi
Nu e nici o viata de apoi. Cine traeste sa se pegateasca pentru viata de apoi e o persoana pierduta. Societatea nu va castiga nimic de pe urma lui. Nu trebuie sa fii credincios sa ajuti si sa faci bine oamenilor si sa fii parte pozitiva intr-o societate.
Gandeste-te ca daca pierzi timpul si te gandesti doar la viata de apoi nu o sa mai ai sansa sa ajuti pe nimeni in lumea reala deci ai trait degeaba oricum.
Un ciudat sentiment de neliniste a pus stapanire pe mine.Viata mea nu mai poate fi la fel.Moartea trebuia sa fie sfarsitul a tot.Acum,inteleg ca ea, moartea, este de fapt doar inceputul.Paradoxul este ca atunci cand incepusem sa-mi accept moartea, nu mai mor.
Voi incerca sa-mi accept nemurirea.
Ce sens are mantuirea sufletului in viata asta?
Este scopul vieții, dacă îl îndeplinești mergi în rai, dacă nu, mergi în iad(după moarte).
Un fel de test sa inteleg, dumnezeu a creat universul pentru a testa niste biete finte daca fac ce vrea el ajunge in rai daca nu vor arde vesnic in iad, a creat 400 de miliarde de stele doar ca noi sa le privim, milioane de finte doar pentru a testa oamenii atat, apropo scopul animalelor care este?
Oamenii au primit libertatea de a alege dacă vor să fie în rai cu Dumnezeu sau nu, nu știu care este scopul animalele.
Nu,nu oamenii nu au primit liberul arbitru,de ce nu m-a intrebat dumnezeu vrei sa joci un joc daca faci ce spun eu o sa traiesti vesnic in rai daca nu faci cum vreau o sa arzi vesnic in iad,nu ai liberatea de a alege, ai obligatia de a il alege pe dumnezeu, din moment ce ai fost obligat sa joci acest joc fara voia ta, plus de ce nu exista neutralitate, nu vreau sa joc jocul asta, pur simplu ma retrag de ce nu am alegerea asta fara ca sa merg in iad pe veci
Ori vrei să trăiești alături de Dumnezeu ori vrei să trăiești departe de Dumnezeu (nu poți fi și cu Dumnezeu și fără Dumnezeu în același timp) ce cale neutră vrei?
Fara zeii si basme inventate de om si sa acceptam realitatea asa cum este ea
Și totuși... Cum explici fenomenele paranormale /fantomele?
Ce fenomene, tu ai discutat cu un om schizofrenic vreodata?
Hai lasă-mă... Știința doar atât îți poate spune :Ești nebun...
Nu te inseli stiinta ajuta omul sa duca o viata cat se poate de normala nu sa-i spuna ca e pacatos si are demonii in el
Un credincios ti-ar spune ca rostul acestei vieti este pregatirea sufletului pentru viata ce urmează.
Da,dar ce sens rational are sa existi daca scopul e dincolo de viata asta?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
