Care este sensul vieții?

Când vei muri, rudele tale vor face ce este necesar în funcție de potențialul lor.
Te vor dezbrăca.
Te vor spăla.
Te vor îmbrăca.
Te vor duce pe "ultimul drum".
Mulți vor veni la înmormântarea ta pentru a-și lua rămas bun. Unii își vor anula angajamentele pentru a te insoți pe ultimul drum.
Altii vor invoca diverse motive ...si ce? Nu te mai afecteaza!
Obiectele tale, vor fi vândute, date sau arse.
Oamenii se vor opri din plâns pentru tine.
La munca ta, vei fi înlocuit. Cineva cu aceleași abilități sau mai bune îți va lua locul.
Prietenii tăi sinceri vor plânge câteva ore sau câteva zile, dar apoi se vor întoarce râzând.
Animalele tale se vor obișnui cu noul proprietar.
Fotografiile tale vor rămâne pe perete pentru o vreme sau vor continua pe niște mobilă, dar apoi vor fi păstrate în fundul unui sertar.
Altcineva va sta pe canapeaua ta și va mânca la masa ta.
Durerea profundă din casa ta va dura o săptămână, două, o lună, două, un an, doi... Apoi vei adăuga amintiri și apoi povestea ta se termină.
Iar corpul tau va fi mâncat de viermi, iar tu vei înceta să exiști și va fi de parca n-ai existat vreodată, cândva, undeva.

Sensul vietij e sa ajungem sa il cunoastem pe Creatorul nostru si sa traim si dupa moarte in prezenta Lui iubitoare.

Acesta este sensul morții. La asta te referi. Nu le încurca.

Tu ai intrebat care e sensul vietii, apoi ai explicat ce se intampla (nu pentru toti) dupa ce corpul tau fizic moare.
Si nici macar nu prea ai explicat ce se intampla cu tine, ci mai mult ceea ce se intampla in jurul tau.
Corpul tau fizic moare, la fel cum se intampla cu orice vietate la un moment dat, dar constiinta ramane. Constiinta nu este ceva ce este produs de creier, de corpul tau, constiinta e ceva ce poate exista si in afara unei lumi fizice. Constiinta e un fel de emergie, o energie care este capabila de a exista dincolo de lumea fizica si materiala pe care corpul nostru fizic limitat o poate percepe.

Viața nu are nici un sens. Viața există pentru că poate să existe. Viața e rezultatul proprietăților materiei și evoluției în timp. Viața e importantă doar pentru viețuitoare pentru că dorința de viață e înscrisă în codul genetic. Viețuitoarea e un fel de roboțel natural care execută programul de viețuitoare: supraviețuire, adaptare la mediu, strângere de resurse și înmulțire. Poveștile religioase, primitive, puerile, fanteziste și absurde cu zei nu explică și nu justifică în nici un fel apariția sau importanța vieții. Asemenea povești justifică doar dorințele și acțiunile omului viclean, mincinos, neștiutor, necinstit, nerușinat și neserios.

Scopul vieții este îndumnezeirea. Sufletul omului se va face prin har ceea ce Dumnezeu este prin ființă, iar dupa ce vremurile s-au împlinit sufletul se va reuni cu trupul și vor fi împreună asemenea lui Dumnezeu în eternitate.

Citeste cărțile Proverbe și Eclesiastul din Biblie și vei afla singur răspunsul.

Viata nu se încheie după moarte. După ce un om moare, trece în viata veșnică, in rai sau în iad. Acesta e sensul vieții, pe pământul asta ne decidem soarta singuri. Dacă vrem sa ajungem în rai, vom trai toată viata cu Dumnezeu, dacă nu ne pasa, trăim cum vrem și asta e

Nu-i chiar așa da se va plânge dar pentru banii pierduți pe înmormântare chiar și cu o moștenire mare, lumea va crede că-l plâng pe răposatul, apoi vine mita la preot ca să se roage să ajungă răposatul în rai, și poate pe la oase de sfinți.

Noi, cei care îl cautam pe Hristos, nădăjduim ca prin darul Și sacrificiul Lui suprem, sa biruim moartea.
"Fara Dumnezeu, omul devine un animal superior, capapil de raționament, care vine de nicăieri și se îndreaptă către nicăieri", ceva de genul a spus Petre Țuțea.