Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Nimic nu prea are sens pe lumea asta. Budha se credea si el intelept si a intemeiat o religie, ca si Isus de altfel. Dar mai multa suferinta au produs religiile astea.
Buddha nu a creat o Religie, ci doar un mod de convietuire. Oamenii de dupa au interpretat-o drept "Religie", pentru ca oamenii mereu au cautat o Religie gen "fusta mamei" care sa ii ajute. Da, Dumnezeul sau Dumnezeii dintr-o Religie te ajuta, dar de asemenea, nu putem crede ca Dumnezeu e sclavul nostru si noi suntem stapanii. Dumnezeu da, Dumnezeu ia, omul cu gandire transforma ce i se da, pentru a fructifica. Trebuie invatat sa fie cerut Lui Dumnezeu doar "bazele" sau "punctul principal", nu direct "fructul" sau "radacina". Ca si o samanta care abia apoi face radacini, fructe.
Răspunde 
Suferința nu are vreun sens anume, este consecința unor decizii și fapte.
https://www.jw.org/ro/cautare/?q=suferința
Crestinii nu sunt de acord cu ce sustine Buddha. Suferinta nu este ceva pozitiv cum incearca altii sa spuna. Suferinta vine in urma nerespectarii poruncilor lui Dumnezeu.
Daca Dumnezeu spune "sa nu minti", iar diavolul spune "sa minti", iar tu nu minti, nu vei avea nici o suferinta pentru ca rasplata lui Dumnezeu este ceva BUN, dar daca minti, adica faci ce spune diavolul, atunci rasplata o primesti de la diavol (deoarece i-ai slujit lui) iar rasplata este suferinta sau un alt rau deoarece de la diavol nu vine NIMIC BUN
Si atunci ma intreb si eu - care-i sensul suferintei?
Nu este așa dacă ai citi Biblia ai vedea că suferința este ceva pozitiv, toate lucrurile lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu (Români 8:28), iar în Români 5:3-5 zice: "Ba mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat."
Suferinta nu poate fi niciodata ceva pozitiv. Dumnezeu nu ne-a lasat pe pamant ca sa suferim, si ne-a lasa sa invatam cum sa traim cel mai bine cu putinta. Bucuria este o virtute :
Galateni 5:22 Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
Ioan 15:11 V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină.
Ioan 16:24 Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi, şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
Un om care sufera mai poate fi bucuros?
In exemplul dat de tine este vorba de o incercare a rabdarii. Se stie ca virtutile vor fi incercate ca prin foc (adica la modul foarte serios)
Iacov 1:2 Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,
1 Petru 4:12 Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi;
Dar incercarile sunt rare. Restul suferintelor sunt rezultatul greselilor
/religie e doar pentru creștinism. N-are rost să încerci să discuți despre alte religii, că tot creștinismul e mai bun.
Parerea mea este ca suferinta ajuta la maturizarea persoanei, dar mai sunt si cazuri in care persoana in cauza ajunge o fiinta slaba plina de frustrari si altele. Poate e totusi adevarat ceea ce zicea Buddha, viata chiar inseamna suferinta, numai prin suferinta omul poate cunoaste adevarata natura a lucrurilor inconjuratoare, asta incluzand desigur si propria persoana.
Deci ar trebui sa fii violat ca sa poti sa te maturizezi de-a dreptul.
Tot asa, ar trebui sa ti se ia mancarea de la gura pentru 10 zile cu acelasi scop.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
