Nu, trebuie sa ma accepte asa cum sunt.
Daca vreau sa renunt la ceva, o fac pentru mine.
Aş fi dispus să renunţ, nu cred că sunt lucruri aşa importante încât pot spune că le-am pierdut.Şi aş renunţa la ele pentru mine dacă e, nu pentru o altă persoană.
Daca persoana respectiva mi-ar fi draga, daca m-ar iubi si as iubi-o, as fi in stare sa renunt la orice avand in vedere cat de greu reusesti sa faci pe cineva sa te iubeasca. iar pentru parinti cu atat mai mult, in semn de multumire as renunta la aproape orice.
Sincer nu cred ca pierzi nimic. Ce poti pierde o ora de distractie cu "prieteni", o ora de stat pe mess.Dar cred ca ai forte mult de castigat, o dragoste, un sarut dulce de la persoana iubita, ori o binecuvantare de la parinti.O iubire de parinte ce nu se va opri niciodat momente frumoase petrecute cu ei, care vor ramane vesnic amintiri frumoase, nu o sticla de bere cu prieteni. O gluma buna cu familia sau persona iubita, e mult mai frumoasa ca o gluma cu "injuraturi" alaturi de prieteni.Cred ca FAMILIA, fratii, surorile si cei care ti-au dat viata merita orice sacrificiu.
anonim_4396 întreabă: