Tortura veşnică nu cred că o merită cineva şi nu-i văd rostul (e stupid să se dea o pedeapsă fără posibilitate de corectare).
Numai cineva foarte bolnav la cap, sadic, psihopat ar putea să condamne pe cineva la tortură pentru eternitate.
Şi, chipurile, ne iubeşte...
Ai sustinut ca ai facut parte dintr-o biserica neoprotestanta si inca destui ani, cum poti pune o intrebare asa de IDIOATA? Faci circ sau esti "copie" a intrebari? Care este religia neoprotestanta care si-a "insusit" Iadul in credinta? Una e sa te "afisezi" ca "baiat cult" si alta e sa bati campii. Orice crestin stie ca Iadul si Purgatoriul sunt INVENTI catolice si nu au nici o legatura cu religia lui Isus Hristos. Si acum intrebarea BONUS, mai bati mult campii cu aiurelile ce-ti trec prin cap si ne "chinui" cu acestea sau incerci ceva mai "evoluat"?
Danut, intrebarea e de moralitate, nu e de a arata ca ateismul e moral sau crestinismul nu e. Nu e despre nici un cult.
In fapt, am folosit o interpretare larga si n-am folosit cuvantul Iad in ea, nu-i asa? Am folosit: "o forma de tortura fizica sau psihica pentru eternitate". Daca asta e Iadul pentru tine, e ok. Daca nu e, este la fel de ok.
Nu trebuie sa te chinuie intrebarile, poti oricand sa treci la urmatoarea! Lasa copii mari sa discute daca nu crezi ca e la inaltimea culturii tale!
Si atunci cum explici vorbele lui Iisus din Marcu, 9:43-44?
43 Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decât să ai două mâini, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,
Deut 13.6; Mat 5.29; Mat 18.8;
44 unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.
Explicatia era foarte simpla pentru cei ai vremii dar si pentru cei care studiaza la ora actuala. Mai greu de inteles pentru cei care "incearca' sa dea sens unor cuvinte dupa dorintele si intelegerile lor. Pentru a fi siguri de ceea ce au inteles ucenicii lui Isus Hristos putem apela la scrierile unuia dintre acestia dar mai intai sa explicam subiectul. In viitor va avea loc Judecata Finala unde se vor plati si pacatele lumii. Cei care vor fi judecati vor avea de ispasit pentru pacatele lor, viata (viermele) nu v-a disparea chiar daca o parte din trup va fi distrus iar focul nu se va stinge decat dupa ce pedeapsa va fi aplicata, TOTUSI pedeapsa nu va fi vesnica ci limitata in timp.
De unde stim asta, pai din cele spuse de Isus ucenicilor care le-au SCRIS pentru noi asa cum au inteles ei.
2 PETRU 3, 7. Iar cerurile si pãmântul de acum sunt pãzite si pãstrate prin acelasi Cuvânt, pentru focul din ziua de judecatã si de pieire a oamenilor nelegiuiti.
10. Ziua Domnului însã va veni ca un hot. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile ceresti se vor topi de mare cãldurã, si pãmântul, cu tot ce este pe el, va arde.
11. Deci, fiindcã toate aceste lucruri au sã se strice, ce fel de oameni ar trebui sã fiti voi, printr-o purtare sfântã si evlavioasã,
12. asteptând si grãbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, si trupurile ceresti se vor topi de cãldura focului?
13. Dar noi, dupã fãgãduinta Lui, asteptãm ceruri noi si un pãmânt nou, în care va locui neprihãnirea.
Asta este si motivul pentru care tot mai multi crestini incep sa spuna ca iadul nu exista, desi e clar impotriva religiei lor.
Interesanta intrebare...Cred ca nici un om,orice ar fi facut,nu merita o tortura eterna.Cel care l-ar condamna la asa ceva, trebuie sa aiba drepturi asupra omului respectiv, sa fie creeatorul lui-Dumnezeu- sau pedagogul lui-societatea. Daca omul la care te referi face o fapta atat cat sa merite tortura eterna, inseamna ca cei care i-o atribuie, au gresit undeva ei insisi.
Dar el ce drept a avut de să zicem, i-a scos inima şi a tăiat-o bucăţele pentru a o mânca? Nu o să înţeleg niciodată, de ce accentul cade pe făptaş şi nu pe victimă. Bun să zicem că pe el îl iertăm cândva, dar cu victima ce facem? ei cui îi mai da viaţa înapoi, sau normalitatea? - vorbind de cazuri extreme, în care nicio perioadă de timp n-ar fi de ajuns pentru o refacere completă -
Tocmai asta spuneam-un om normal nu ar putea comite asemenea fapte.Trebuie condamnat, prin izolare sau chiar suprimare definitiva, dar o tortura eterna nu e necesara si de multe ori, cel care condamna se autodegradeaza el insusi.
Probabil ca Danut ii dau dreptate sub un aspect: bun, cineva a taiat inima si a mancat-o. De ce ar fi facut-o? Sa zicem ca afli ca el voia sa suferi si de aia a facut aceste lucruru. Apoi il intrebi: de ce ai vrut sa ma faci sa sufar? El iti va spune: "Pentru ca nu imi place fata ta!"
Trebuie sa intelegi ca desi el n-are empatie, partea cheie ce o vad eu, e ca dupa ce ti-ar fi omorat copilul, ca a mancat inima sau nu, nu a crescut suferinta copilului tau. Chiar daca ar fi facut-o intr-un fel in care chiar ar fi suferit, trebuie sa mai pui o alta problema (subliniez, premiza e ca el chiar este fara empatie): ce inseamna o infinitate. Ti-am zis inainte, e greu sa iti imaginezi cu mintea 300 de ani. Acum 300 de ani nu ne imaginam ca femeia sa aleaga sotul si sotul sa se roage de ea ca ea sa zica Da. Acum 300 de ani sub 50% stiau sa citeasca, sa mearga cu trenul sau sa foloseasca un ceas!
Si la final, desi actiunile lor cer razbunare (sau asa simti) probabil ca lipsa de empatie este legata de o multime de factori, intre care: societatea (ca a fost crescut sa fie atat de brutal), faptul ca valorile sub care a fost expus i-au distrus empatia, faptul ca poate are o tumoare pe creier, etc.
Iti recomand Sam Harris:
https://www.youtube.com/watch?v=_FanhvXO9Pk
(ce arata ca liberul arbitru este o iluzie, de exemplu la minutul 25 arata un experiment simplu ca noi suntem cateodata predictibili in decizia noastra)
Desigur că nu vorbim de oameni normali, ci de cazuri ce sfidează orice prag al umanului atât de mult încât să nu poţi considera acea persoană umană. Atunci vin cu întrebarea, e drept să aplici o pedeapsă umană unui individ care e om doar cu adn-ul? E suficient? Cel care condamnă, cum am zis, după mine aplică dorinţa victimei, iar dorinţa victimei în coroborare cu justiţia omenească ar trebui să fie la fel de severă precum fapta acelui individ, moartea e eternă deci tortura trebuie să fie eternă, traumele sunt iremediabile deci tortura trebuie să fie permanentă. Eu aşa zic, dar specific că vorbesc doar de cazuri aparte în care faptele sunt de o gravitate extremă, când faptaşului nu îi mai poate fi atribuit niciun element uman.
Nu e necesar să ne putem imagina eternitatea, ne interesează că acea persoană "nu va scăpa vreodata", cât anume durează acea unitate de timp, nu ma afectează cu nimic, durează la fel de mult cât durează moartea victimei, si e suficient.
Da, dacă moare suferinţa nu poate creşte pentru copil, dar nici nu poti exprima de aşa natură încât sa zici cu alte cuvinte că "i-a făcut un bine", că asta se poate înţelege. Nu, i-a făcut răul suprem, i-a suprimat viaţa, şi nu dintr-o greşeală, nu dintr-o prostie, nu în revoluţie, nu. ci i-a suprimat viaţa pentru a-şi satisface o plăcere sadică. El râmâne în viaţă, ea moare. Tu ai vrea să argumentezi faptul că, i-ai cauza mai multă suferinţă făptaşului decât i-a cauzat el victimei, prin condamnarea la eternitate în suferinţă în comparaţie cu sistarea suferinţei victimei, şi punându-le în balanţă, cine suferă mai mult într-un final ar reieşi câ făptaşul. Cred totuşi, că trebuie să existe un prag, care o dată trecut, să nu mai fie cale de scăpare, sunt de-acord cu compensaţia, cu a nu condamna pe cineva mai mult decât merită, cu individualizarea pedepsei, toate sunt principii corecte şi juste, dar toate principiile au şi excepţii, iar excepţia ar trebui să fie tocmai acest prag, în care persoana comite o faptă atât de inumană încât să îi aplici o suferinţă mai mare decât cea aplicată de el victimei.
(Nu mai am timp să dezbat azi problema, poate mai pe seara, mi-a făcut plăcere, o zi faină)
Numai cine este superficial poate crede ca exista fapte omenesti care merita pedeapsa eterna. In asemenea caz... a analiza doar fapta/faptele inseamna superficialitate. Daca se analizeaza cum si-a obtinut faptasul caracterul, vina lui se diminueaza considerabil, ea se imparte si la alte persoane, la multe persoane. Nimeni nu alege deliberat sa devina psihopat sau altfel de infractor, ei sunt produsul unei educatii, unui mod de viata, sunt marcati de unele situatii. Nimeni nu-si alege educatia si modul de trai, parintii lui i-o dau. Nimeni nu alege sau doreste situatiile care il marcheaza daunator. Insa omul, desi e constient de niste chestii, nu poate pedepsi decat fapta concreta.
Presupunand acel "judecator suprem", in mod normal, "el" ar trebui sa vada ca faptele omului(individual) nu sunt intocmai meritele lui. "Omniscientul" ar fi nevoit sa analizeze situatia unei persoane chiar si cu o mie de generatii in urma. Ne influentam reciproc, afirmatiile unei persoane ma pot influenta pe mine sa iau hotarari sau sa "comit" unele fapte. Faptul ca "eu" nu inteleg unele lucruri, sau inteleg altceva decat vrea omul sa-mi indice, nu este neaparat vina mea, acesta problema imi este data de trecutul meu(de educatia si viata mea din trecut). Societatea il formeaza pe om, el se naste "zero", apoi se "trezeste" la 18 ani, cand este inca naiv si ignorant, ca este bolnav mintal, sau ca are un caracter cu semnul intrebarii. Cum ar putea sa merite el pedeapsa eterna? Nu. Pedeapsa eterna este posibila doar in mintile bolnave sau foarte superficiale.
Un fel de întrebare socratică "Să omori este rău, criminalul trebuie pedepsit, dar să îndrepţi răul cu răul, e bine? Personal aş apăsa respectivul buton, pentru persoanele care distrug vieţile celor fără de apărare. Un individ care prin violenţă abuzează sexual de un copil, eventual copilul mai şi moare, nu cred că poate fi iertat. Era un documentar despre "Generalii canibali din Liberia" e pe youtube, unde unul recunoaşte cu seninătate că în timpul "războaielor" de acolo, pentru a le da putere în luptă, sacrificau un copil! scoţându-i inima şi tăind-o în bucăţele, ce le mâncau. Ulterior, respectivul "general" a devenit pastor/preot creştin, şi a găsit Calea. Personal n-aş putea să iert aşa ceva. Acum ce atribute aş avea eu? nu ştiu, dar dacă aş avea respectiva putere presupun că aş fi balanţa dreptăţii.
Nu crezi ca dupa sa zicem 300 de ani de tortura te-ai opri?
Gandeste-te ar fi 300 de ani, hai fie 3000 de ani. Dar o eternitate? Ai considera ca cineva drept ar putea pedepsi pentru o vesnicie o crima (sau mai multe) oricat de brutale ce au fost facute doar intr-o viata?(deci in timp limitat)
"Acum ce atribute aş avea eu?"
Nu stiu. Tu le alegi!
Mi mi se pare cel putin cu gandirea mea de acum ca daca ai alege o tortura "infinita" e gresit. Indiferent de ce lucru a facut acel om!
Nu cred că e greşit, pentru că aşa cum îi explicam şi lui "cerveau", în primul rând accentul trebuie să fie pe victimă şi abia apoi pe făptaş. Şi pentru ca vorbim de lucruri de gravitate maximă, in care fapta s-ar solda cu moartea victimei, eu vreau să ştiu, de ce e drept ca victima să nu mai existe iar făptasul să fie iertat după o perioadă de timp. Ce anume e greşit/imoral să aplici măcar voinţa victimei. Dacă vrei pune o altă întrebare, aşa cum am formulat-o mai jos, "Dacă ai fi torturat si toată familia ţi-ar fi torturată, ai accepta ca cel are ţi-a provocat tortura şi ulterior moartea, să fie iertat după o anumită perioadă?" Dacă majoritatea răspunsurilor sunt DA, aş accepta, atunci fie, înseamnă că gândirea mea e extremă. Ai putea să-mi zici, că chiar dacă toată planeta ar spune că "Da" tot n-ar însemna că e just, parţial ai avea dreptate, dar nu pentru raţiunea asta, ci pentru altele, dreptul victimei nu are legătură cu existenţa divinului, e un drept ce stă la baza evoluţiei societăţii, fără de care nimic din civilizaţia actuală nu putea exista, iar când vorbim de fapte EXTREME atunci aplicăm măsuri EXTREME. Nu sancţiuni dure pentru fapte extreme, dure ar însemna o perioadă de timp. Pentru că şi moartea e la fel de eternă, el condamnă pe cineva la moarte, deci îi aplică o pedeapsă extremă, tu ce drept ai să aplici ceva mai puţin decât a aplicat el, astfel făcându-i un deserviciu victimei? Dar mă repet, dacă majoritatea ar răspunde cu "Da, chiar dacă m-ar tortura şi mi-ar tortura şi ucide familia şi pe mine, l-aş ierta eventual, sau aş dori să nu sufere o eternitate", atunci, accept că gândirea mea nu e potrivită pentru societate.
Gei_Adrian_1983: ai dreptate pentru premiza ta: pentru fapte extreme vrei masuri extreme.
Totodata (desi nu era clar) e legat de moralitatea crestino-islamica ce presupune ca unii oameni (ce in absolut orice fel nu fac lucruri atat de extreme) daca nu majoritatea vor fi torturati o infinitate. Si cel putin pentru mine, exact la intrebarea ta: cred ca cineva ar trebui sa fie pedepsit "extrem" pentru orice actiune extrema? In practica nu si ambele sunt legate de doua probleme din filosofie:
- argumente circulare si regres infinit.
Prima problema e ca: daca aplicam ochi pentru ochi, am ramane toti orbi.
A doua e ca: daca cineva are o atitudine gresita fata de familia mea, banuiesc ca motivele sunt ca are probleme de a rationa sau de a avea empatie. A arata ca n-am empatie va promova problema si va duce ca fiul celui ce eu l-am torturat (pentru o "eternitate") sa vina si el sa isi justifice torturarea tatalui sau ca un motiv sa ma tortureze pentru eternitate, si copilul meu va tortura pe fiul torturatorului si tot asa.
Nu esti in nici un caz brutal, barbar si imi pare bine ca alegi aceasta decizie bazat ca pui in consecinta anumite consecinte (de genul: ca moartea e definitiva).
Ca o extensie: crezi ca un zeu ce ar face astea pentru majoritatea omenirii ar avea nevoie de o solutie atat de extrema pentru fapte ce clar nu intra in standardul tau de extrem?
Dacă ar fi să aplicăm talionul, da, am rămâne toţi fără ochi, dar vezi ca om aş putea înţelege, raţiona că cineva mi-ar omorî copilul dintr-o greşeală neintenţionată, cum sunt destule cazuri în practica judiciară, deşi la nivel de sentiment nu l-aş putea ierta totuşi n-ăs dori moartea lui sau a copilului lui, sau nici nu l-aş condamna pentru o eternitate. Pentru că toţi greşim, viaţa e complexă şi dinamică, la bază stă esenţa. La fel, dacă aş avea un copil, care ar ajunge un diliu, şi ar tortura şi viola o fetiţă provocându-i moartea, deşi tot copilul meu ar fi, nu m-aş împotrivi unei sancţiuni la fel de extreme împotriva lui, şi n-aş acţiona impotriva celor ce îi aplica pedeapsa, pentru că aş întelege la nivel raţional. Astfel, "ochi pentru ochi" nu se aplică tot timpul, şi nu ar fi un argument circular. La fel, pentru testare, poţi sa întrebi lumea exact ce am scris mai sus " Dacă copilul tău ar etc. ai accepta etc? ai dori pedepsirea celor care?", pentru a testa daca argumentul este circular sau nu, eu zic că nu, pentru că oamenii sunt capabili de a întelege lucruri primare, ce nu ţin de filosofii complicate de viaţă.
Moralitatea /raţiunea zeilor de top(a tuturor), lasă de dorit, nu e just să obligi violata să se căsătorească cu violatorul, nu e just să să să să să, sigur nu trebuie să-ti dau ţie exemple pentru că sunt conştient că eşti mai doxat in materie biblică decât mine. Un zeu, ce e atotputernic ar trebui să aibă alte opţiuni pentru astfel de cazuri, că de aia e atotputernic, cum am mai zis de-aş avea un buton să reabilitez şi victima şi făptaşul, aş face-o. Iar pentru fapte mai puţin extreme, ce sunt "răsplătite" cu sancţiuni extreme, evident că nu e demn de un zeu.
Tu, personal ai face asta, insa tu nu esti Dumnezeu. Daca acel om si-ar fi cerut iertare, din iubire pentru oameni Dumnezeu l-ar fi iertat. Nu trebuie sa ne razbunam! Nu trebuie sa fim ca cei care fac raul! Ai fost lovit intr-un obraz? Intoarce-l pe celalalt! De sufletul bietului copil a avut grija Dumnezeu, cine stie, poate acum e inger, tot ce putem stii este ca el e fericit.
Pentru ca sa fie torturat o eternitate, omul acela trebuie sa fi facut fie o fapta de infinita gravitate, fie sa fi adus o ofensa oarecare cuiva de infinita maiestate. Ceea ce se reduce la acelasi lucru.
Atributul pe care il are cel ce trimite pe cineva intr-o astfel de tortura se numeste "justitie".
"Faptă de infinitate gravă" pot înţelege, căci moartea atât cât cunoaştem este infinită - fâcând abstracţie de orice notiuni spiritule - însă, ofensă infinită? asta nu-mi pot imagina.
Exista doua variante, fie te contrazici singur fie efectiv aberezi.
Acum cateva raspunsuri spuneai ca 99% din oameni ajung in iad, ceea ce este echivalent cu a spune ca 99% din oameni vor fi torturati vesnic.
Astazi spui, ca pentru a ajunge in iad, adica pentru a fi torturat vesnic trebuie sa comiti o fata de o infinita gravitate.
Fie te contrazici, fie practic afirmi ca 99% din oameni comit asemeena fapte de o infinita gravitate, ceea ce e strigator la cer si sfideaza orice urma de bun simt.
Daca exista persoane care vor avea parte de fericire vesnica in mod logic exista persoane care vor avea parte de tortura vesnica.Sa presupunem ca nu exista iad si toti oamenii dupa ce mor merg in rai.Cei care nu au avut o viata sfanta vor fi chinuiti in rai o vesnicie de sfintenia lui Dumnezeu.Vor urla atat de tare ca ti se v-a rupe sufletul.Prin urmare, pentru acesti oameni raiul ar fi un loc mai rau decat iadul.Trebuie sa te gandesti ca unii din familia ta vor merge in rai si unii vor merge in iad.Depinde de fiecare unde vrea sa isi petreaca vesnicia.SIR THOMAS SCOTT, a fost preşedinte al Parlamentului britanic: "Până în clipa de faţă n-am crezut că există nici Dumnezeu, nici iad. Acum ştiu şi simt că există amândouă, şi eu sunt dat pradă pieirii prin judecata dreaptă a Celui Atotputernic."
Sa zic cum zicea cineva pe aici: "daca..."
Iti rezolv dilema cu iadul ca trebuie sa existe un raspuns simplu: Dumnezeu pur si simplu ii poate anihila pe cei ce ar trebui sa mearga in Iad. A, asa cred si evreii!
Deci nu trebuie gasite solutii imaginative ce justifica suferinta inutila. Mai ales ca gandeste-te la copii ce n-au avut de ales si au murit avortati ce teoretic ajung in Iad cred dupa teologia ta, nu? Ca sa pastram spiritul intrebarii, ce vad ca nu l-ai raspuns: ce ar fi facut acesti copii avortati ca sa merite sa fie torturati fizic sau psihic pentru eternitate?
Copii avortati ajung in rai ca ei nu au constiinta pacatului si sunt considerati neprihaniti. Unii au parte de fericirea vesnica altii de chin vesnic.Este corect?
DA, pentru ca omul este pacatos si nu vrea sa se pocaiasca.Este o chestiune de alegere. Daca nu il alegi pe Dumnezeu automat il alegei pe Diavol.Nu exista cale de mijloc. Este folosit in ambele cazuri acelasi cuvant: "vesnic".
"Copii avorati ajung in rai ca ei nu au constiinta pacatului si sunt considerati neprihaniti." poate am auzit altfel, dar bine, e o corectie buna.
"Unii au parte de fericirea vesnica altii de chin vesnic.Este corect?" - asta iti si zicema ca nu, exista solutii ce Dumnezeu le poate alege. Ti-am spus una chiar in mesajul anterior.
Mai mult, iti dai seama ca cei ce "nu au constiinta pacatului" intra oricine nu a auzit de mesajul crestin. Daca ii trimiti in Iad, sa inteleg ca raspunsul tau la intrebare e: "daca cineva n-a auzit sau n-a putut sa creada pe Isus (sau ramura ta de crestinatate, ca poate crezi ca altii nu se mantuiesc) "... "merita sa fie torturati (fizic sau psihic) pentru eternitate". Corect?
Cei care au cunoscut legea vor fi judecati dupa lege.Cei care nu au cunoscut legea vor fi judecati fara lege.Omul nu are nicio scuza in fata maniei viitoare.Tu cand ai luat botezul stiai foarte bine lucrurile acestea.Cand te-ai dus la catiheza fratele pastor a vorbit cu tine despre lucrurile importante din viata ta.Acum ce faci:negi lucrurile cu care candva erai de acord? Cand te-ai botezat nu erai stabil psihic sau a fost o decizie luata in graba? Ai promis ca legamantul incheiat cu Dumnzeu va fi pentru toata viata.Acum ce faci?
"Acum ce faci:negi lucrurile cu care candva erai de acord? Cand te-ai botezat nu erai stabil psihic sau a fost o decizie luata in graba? Ai promis ca legamantul incheiat cu Dumnzeu va fi pentru toata viata.Acum ce faci? "
Acum vad pur si simplu ca o astfel de pozitie nu ma reprezinta. Nu o pot justifica. Daca cineva pune in Iad pentru eternitate cineva (ce poate e incapatanat) si nu numai ca il lasa acolo, dar cica il arde, bunul simt cel putin ma face sa stramb din nas.
Asta ca sa nu discutam celelalte probleme: Biblia cu probleme, genocidul comandat de Iahve, etc.
Daca ai un copil incapatanat, ai dori sa fie ars pentru eternitate? Ai fi de partea acestui personaj ce accepta asa ceva? Doar ideea imi umple mintea de tristete!
Dragoste cu forta nu se poate. Daca asta e alegerea lui eu nu pot sa fac nimic altceva decat sa i-o respect. Daca asta vrea de asta o sa aiba parte. Oricum, iadul nu este destinatia finala a omului.
De ce gandesti ca Dumnezeu vrea ca sufletul omului sa fie trimis in iad dupa moarte? El nu vrea asta, el ar vrea ca toti sa fie in Rai cu El, dar, El, din iubire pentru oameni, ne-a dat dreptul de a fi liberi. El in clipa asta ar putea distruge iadul si sa ia toate sufletele in Rai, dar asta ar insemna sa ne oblige, sa nu lase pe cei care vor sa omoare pe cineva sa-l omoare. In Biblie ni s-a spus totul, tot ce este considerat pacat, tot ce te poate conduce in iad. Daca tu ti-ai pus in gand Doamne fereste sa omori pe cineva, si tu stii ca este pacat si ca nu e bine, dar vrei sa o faci, Dumnezeu nu te opreste, ci doar te atentioneaza, incearca sa te faca sa te indrepti tu. Vezi ca daca faci asa poti pati asa, nu ti-e mila de el, iarta-l si vei fi mai fericit etc. etc. ganduri de genul. Avem ca si exemplu pe Iuda, care a fost atentionat sa nu faca ceea ce avea in plan sa faca, deoarece implicarea lui nu era necesara, Mantuitorul oricum ar fi fost rastignit si fara implicarea lui. Chiar si in ultimul moment, cand spune :,, printr-o sarutare vinzi tu pe Fiul Omului" ii arata ca nu e bine ceea ce face. Desi el stie de la bun inceput daca noi vom face sau nu acel lucru, el tot incearca sa te faca sa te indrepti. Si apropo, chiar daca am primit aceste porunci, si poate le incalcam, ni s-a oferit si un mod de scapare de aceste pacate. Sa zicem ca am facut pacate grave, Dumnezeu ne asteapta sa ne cerem iertare, si asteapta si asteapta pana suntem pe patul de moarte. Si si daca ne cerem iertare atunci, Dumnezeu iarta. La fel cum a facut cu Iuda, daca Iuda ar fi venit la Domnul Iisus chiar si in timp ce era rastignit si si-ar fi cerut iertare, ar fi fost iertat, insa el s-a sinucis. Cred ca ti-am raspuns ca Dumnezeu nu apasa pe buton si te trimite in iad, si ca el nu vrea ca sufletul tau sa se chinuie, ci totul depinde de noi. El nu face ceva gen, pai da, culoarea parului tau e roz, ia treci tu in iad o eternitate.
Ce atribute as considera ca are cel ce trimite pe cineva intr-o astfel de tortura?
NU UITA, CA PANA LA SOSIREA MANTUITORULUI TOATE SUFLETELE SE DUCEAU IN IAD, DEOARECE PORTILE RAIULUI NU ERAU DESCHISE. IUBIREA REIESE CA SI ATRIBUT, PENTRU CA SI-A TRIMIS FIUL LA MOARTE, IAR CAND IISUS A AJUNG IN IAD, CAND CINEVA FARA DE PACAT A AJUNS IN IAD, INTREAGA STRUCTURA, LEGILE TOTUL S-AU NARUIT. IN ACEL MOMENT TOTI OAMENII DIN IAD AU AJUNS IN RAI, INCLUSIV ADAM SI EVA.
As vorbi si despre Judecata cu tine, dar nu pot pentru ca nu sunt in masura.
Sper ca ti-am raspuns si ai inteles. Daca mai ai nelamuriri, te rog, apeleaza la mine.
"De ce gandesti ca Dumnezeu vrea ca sufletul omului sa fie trimis in iad dupa moarte? "
Am zis ca el vrea asta?
Am zis pur si simplu daca o pedeapsa infinita s-ar potrivi cu orice actiune a oricarei fapturi. Ma bucur ca ai dat "mesajul salvarii" pentru un ex-crestin sau pentru crestini si necrestinii de pe TPU (a vinde rosii la gradinari).
Ca o paranteza, povestea lui Iuda cred ca este inca o problema pentru teisti ca tine. Iuda s-a sinucis ca i-a parut rau, chiar presupunand ca a facut ceva oribil (oricum cineva trebuia sa asigure ca Isus chiar moare, atlfel Isus nu se putea jertfi, nu!?) sinuciderea lui a fost facuta cu remuscari.
Chiar si cineva coplesit de durere merita sa arda vesnic in Iad!?
Tortura de orice forma este imorla indiferent de fapta comisa de un om, dar o tortura eterna este iratioanala si dezgustatoare pentru cel care o aplica.
Ar trebui sa ne uitam la cauzele ce au condus un om sa actioneze intr-un mod imoral si nu la fapta finala si sa incepem sa acuzam si sa pedepsim ca prostii fara a cunoaste istoricul acelei persoane, astfel distrugand acel om si mai mult. Uite aici un exemplu http://social.city-star.org/penal_concepts site-ul nu este este foarte conventional apartinand unui om virgin la 33 de ani din motive cel putin ciudate mie, dar este un om interesant.
Daca ne uitam la nea' Gei de mai sus, care desi este ateu, este la fel de barbar ca orice crestin care sustine pedeapsa eterna. Teoretic o pedeapsa are ca scop reabilitarea unui om, o pedeapsa eterna are ca scop unic suferinta gratuita.
Dacă, puterea mea consta în mai mult decât "a condamna", adică aş fi avut nu un buton ci două butoane, unul pentru tortură altul pentru reabilitare instantă atunci l-aş fi apăsat pe cel cu reabilitare instantă, astfel să vindece orice ar fi fost în neregulă cu el de l-a determinat să comită acele fapte. Însă, pentru ca nu am decât o forţă, acea de a condamna pentru eternitate, aleg să o folosesc pe aia. La fel, dacă aş avea pe lânga forţa de a reabilita, forţa de a şterge memoria si readuce în starea iniţială pe victimă, aş apăsa şi butonul ăla, şi dacă aş avea două butoane unul cu învierea/aducerea victimei în starea initială şi altul cu reabilitarea făptaşului, l-aş apăsa pe cel ce vindecă victima. Tu poţi să tragi ce concluzii doreşti despre găndirea mea barbară, însa nu eu sunt cel care a cauzat actul de barbarism, raţiunea mea e de justiţie pentru victimă. Deşi sunt de acord cu ideea de "reabilitarea făptaşului", dar pentru fapte ce nu sunt de o gravitate extremă. Nu cred că poţi reabilita o astfel de persoană şi chiar dacă ai face-o, dacă ai putea să întrebi victima " Ai dori ca acel om să fie iertat după o perioadă de timp? ", dacă persoana aia ţi-ar răspunde că da, atunci să treci peste voinţa victimei, ar fi imoral, însa în mod sincer crezi că o astfel de victimă ar putea ierta vreodata o asemenea atrocitate comisă împotriva ei? Tu până la urmă, nu faci cu puterea pe care o ai să îndeplineşti voinţa victimei. Dacă pe tine, cineva, te-ar prinde, te-ar tortura in cele mai inimaginabile moduri posibile, dacă alături de tine ţi-ar tortura şi familia şi orice consideri tu drag pe lumea asta, crezi că exista vreo perioadă de timp în care l-ai putea ierta?
De ce să punem accentul pe " DREPTUL INFRACTORULUI ", şi nu pe " DREPTUL VICTIMEI "? şi mă refer aici la cazurile cum ziceam, extreme. Victima ce drept are? care-i reparaţia ei?
"Dacă, puterea mea consta în mai mult decât "a condamna", adică aş fi avut nu un buton ci două butoane, unul pentru tortură altul pentru reabilitare instantă atunci l-aş fi apăsat pe cel cu reabilitare instantă, astfel să vindece orice ar fi fost în neregulă cu el de l-a determinat să comită acele fapte."
In cazul de fata sa presupunem ca esti un Zeu atotputernic, intrebarea face aluzie la Dumnezeul biblic care poate sa faca orice, de exemplu nu trebuie sa-l reabiliteze pe om, trebuie doar sa-i opreasca existenta, este infinit mai moral decat sa-l torturezi pentru o eternitate.
"Însă, pentru ca nu am decât o forţă, acea de a condamna pentru eternitate, aleg să o folosesc pe aia."
Daca ai avea o asemenea forta, cel mai bun lucru pe care il poti face este sa nu o folosesti niciodata.
" raţiunea mea e de justiţie pentru victimă"
Sa inteleg ca victima se va simti mai bine cand stie ca cel care i-a cazuat o nedreptate este torturat pentru o eternitate? Pot sa fiu agresat in cele mai brutale moduri cu putinta, daca cineva vine la mine si imi spune ca o sa-mi faca dreptate torturand pentru o eternitate sau chiar pentru o perioada scurta de timp pe agresorul meu, i-as sugera urgent un control psihiatric. Practic tu vrei sa inversezi rolurile, victima sa devina agresorul, iar agresorul sa devina victima si asta in numele "dreptatii".
"Deşi sunt de acord cu ideea de "reabilitarea făptaşului", dar pentru fapte ce nu sunt de o gravitate extremă."
Crestinismul are un plus aici tocmai datorita faptului ca ofera iertare oricui, daca alternativa nu ar fi fost atat de primitiva, as fi fost un simpatizant crestin. Exista oameni care nu mai pot fi reabilitati datorita unor conditii psihice speciale, dar asta nu ar fi un motiv sa nu ii tratam cu demnitate. Le putem oferi posibilitatea si sa devina membri utili ai societatii intr-un mediu sigur.
"Dacă pe tine, cineva, te-ar prinde, te-ar tortura in cele mai inimaginabile moduri posibile, dacă alături de tine ţi-ar tortura şi familia şi orice consideri tu drag pe lumea asta, crezi că exista vreo perioadă de timp în care l-ai putea ierta? "
Faci apel la sentimentalisme, iar in judecata unui om nu au ce cauta, daca exista un om care mi-ar face asa ceva, cea mai mare bucurie a mea ar fi sa-l vad pe acel om un membru util al societatii si nu un animal in suferinta, inchis intr-o celula pana moare s-au batut si omorat.
"De ce să punem accentul pe " DREPTUL INFRACTORULUI ", şi nu pe " DREPTUL VICTIMEI "?"
Infractorul in marea majoritate a cazurilor este o victima la randul sau, o vitctima a circumstantelor care l-au creat.
Uitat-te la tine din victima cu usurinta te poti transforma intr-un infractor(tortura gratuita pentru cei care au gresit), daca esti constrans suficient de mult de catre diferite conditii sociale. In cazul de fata daca ar fi sa merg pe principiul primitiv ochi pentru ochi si dinte pentru dinte, atunci si tu ai merita o tortura eterna in cazul in care ai actiona intr-un asemenea mod.
Poti vedea cat de avansata este o societate dupa modul in care isi trateaza prizonierii.