După moarte va fi negreșit o înviere -atat a celor drepți, cât și a celor nedrepți.
În timpul morții nu există nimic: nu există viață, nu există cunoștință, nu există bucurie și nici suferință. La moarte suflarea de viață (adică viața în sine) se întoarce înapoi la Dumnezeu, iar trupul se întoarce în țărână.
Moartea este ca un somn.
Daca cateodata mortii se intorc si comunica cu cei dragi si mai stii si cazuri, te-ai intrebat vreo clipa de cd nu toti mortii fac asta daca se poate?
Cred că încearcă dar nu ii percepem noi, nu oricine poate sa perceapa mesajele de dincolo
Mortii sunt morti. nu mai exista decat in amintirea celor inca vii
Daca ar fi adevarat asta am trai degeaba practic...
Dacă există cazuri în care morții comunică cu vii, atunci acești "morți" sunt de fapt spiritele rele, îngerii răi care pot lua înfățișarea celor dragi decedați, pot imita la perfectie vocea, și pot spune cu exactitate istoricul vieții lor. Și se întâmplă asta pentru ca cei vii să fie duși în eroare, și să nu fie mântuiți.
Tocmai de aceea Dumnezeu a interzis ca cei vii să practice ocultismul și alte lucruri asemănătoare cu acestea, și să nu i-a parte deloc la lucrările neroditoare ale întunericului.
Cine se duce pe tărâmul celui rău va fi luat în sttapnirea lui, și cu greu va mai putea scăpa.
Domnul Hristos a numit pe diavolul "tatăl minciunii", și că el de la început a fost un mincinos. Într-adevăr, diavolul caută să înșele chiar și pe aceia care cunosc adevărul. Fără Isus Hristos în inimile noastre vom cădea cu ușurință în capcana arhivrajmașului.
Am mai auzit și ideea asta și nu mi se pare ok. Comunicarea cu cei dragi trecuți dincolo nu e ceva rău, dimpotrivă, ne ajuta sa ne mai liniștim, multi am avea nevoie de așa ceva după ce pierdem pe cineva drag. Se pare că și biserica întreține frica de lumea de dincolo prin idei din astea, sperie oamenii și nu mi se pare ok.
"Daca chiar crezi ca mortii nu mai stiu nimic..."
Nu este vorba despre ce crede un om sau un altul. Scriptura spune așa, și noi toți trebuie să o credem. Pentru că ea este Cuvântul lui Dumnezeu și trebuie să ne încredem în El și să ne sprijinim pe El cu toată puterea noastră.
Cunoscând pe Dumnezeu vom putea să ne încredem în El. Pot fi oare părerile noastre mai presus de Cuvântul Său? Nicidecum!
Dumnezeu care ne-a creat este mai mare decât noi decât ființele create. Este adevărat că El ne-a creat ca să trăim veșnic; dar chiar înainte de existența păcatului în lume, Adam și Eva trăiau veșnic doar în ascultare de Dumnezeu. Ei trebuiau să mănânce din rodul pomului vieții care se afla in mijlocul grădinii Eden. Când a apărut ispititorul, acel înger înalt, a trebuit ca lângă pomul vieții să apară și pomul cunoștinței binelui și răului ca test de ascultare. După cădere, primii noștri părinți au fost alungați din grădina Eden ca binecuvântare, pentru ca nu cumva în starea de păcat omul să trăiască veșnic mâncând din rodul pomului vieții.
Când Dumnezeu le-a spus ca să nu mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului că în ziua în care vor mânca din el vor muri, noi trebuie să înțelegem că traducerea corectă a expresiei lui Dumnezeu este: "murind, tu vei muri." Moartea lui Adam și a Evei nu a fost instant. Dar în ziua când a mâncat din rodul interzis au început să moară. În ființa lor și în mediul înconjurător s-a instalat o altă natură: natura păcătoasă, natura morții reci.
După moarte, omul nu mai trăiește într-o altă natură. Ci la moarte suflarea de viață se întoarce înapoi la Dumnezeu, iar trupul se întoarce înapoi în țărână. Astfel omul încetează să mai existe ca ființă. Omul cât este viu este un suflet viu. Când a murit, omul încetează să mai existe complet. El "doarme" până în ziua când Dumnezeu va învia pe toți oamenii (în învieri diferite) fie pentru judecată, fie pentru viață veșnică.
Scriindu-ți de pe telefon, îmi este greu să îți trimit versete biblice care susțin că moartea este ca un somn, că omul nu mai este conștient când este mort. Dacă este necesar, voi trece la pc și voi aduce o multitudine de astfel de versete.
Noi trebuie să credem Biblia, pentru că în ea ni se vorbește despre viață și despre moarte. Repet: spre binele nostru Dumnezeu nu a îngăduit viața veșnică în acest trup și atmosferă de păcat. Ar fi fost o teribilă suferință ca omul să trăiască veșnic atâta timp cât există păcatul. Dar Dumnezeu a hotărât un timp și o vreme pentru existența păcatului. El va eradica păcatul din univers, și atunci toți cei care doresc vor fi înviați printre cei care vor dobândi viața veșnică.
Va trebui să existe acea judecată, pentru ca existența veșnică a celor mântuiți să nu fie umbrită de amărăciune că de ce și unii din cei dragi ai lor nu sunt și ei mântuiți împreună cu ei. Atunci Dumnezeu le va arăta ocaziile când aceștia au respins chemarea lui Dumnezeu la mântuire în tot timpul vieții lor. Dumnezeu va fi găsit drept și nimic nu va umbri bucuria sfinților de-a lungul veșniciilor nesfârșite.
Interesanta ideea asta cu orice contrazice propaganda oficială a bisericii e de la diavolul... poate ar fi mai bine să recunoaștem adevărul că nu știm ce e după moarte, nimeni nu știe, totuși ceva este, sunt dovezi, vezi de exemplu experientele oamenilor care au avut o moarte clinica
Te contrazic pentru că știu sigur de la o persoana care a murit și s-a întors că există conștientă după moarte pentru că și-a părăsit corpul și a văzut tot ce s-a întâmplat în jurul ei cât era inconștienta, lucruri reale care s-au confirmat apoi. Vb de un caz real, nu din cărți. Deci ar fi mai bine să căutăm adevărul în loc să luăm de bun orice zice biserica doar că așa zice biserica. PS religia e politica doar
Poate că am omis să vorbesc despre experiența morții clinice.
Aceasta nu este o moarte reală care să îl bage pe om în mormânt; saucel puțin așa îmi vine să cred. Dacă știința, adică medicina, adică dacă există o lege în legătură cu moartea clinică care ar interzice înhumarea și înmormântarea imediată a aceluia care i s-au oprit toate organele vitale, atunci sunt de acord cu o astfel de lege. Moartea clinică nu este de fapt o moarte sigură. Medicul legist trebuie să fie profesionist și să știe să facă diferența dintre o moarte clinică și una în care omul este mort în totalitate.
Este adevărat că trupul îmbătrânește cât are viață în el. Dar una este îmbătrânirea, alta este lipsa completă a vieții din el. Și una este moartea clinică, și alta este moartea completă.
Și apoi, că omul are vreo experiență sau nu în timpul morții clinice, asta nu dovedește că există viață după moarte așa cum ne-a obișnuit tradiția. Va exista viață după moarte doar când omul va fi înviat. Dar dacă este moarte clinică, atunci omul nu este mort de tot, chiar și dacă nu mai apar semnele vitale.
Pentru că lipsa semnelor vitale există și la acei oameni care sunt luați în viziune de Dumnezeu. Și unii și alții chiar dacă plămânii nu mai respiră și nici inima nu le mai bate. Știința nu prea s-a ocupat de domeniul morții clinice și nu i-a dat o prea mare importanță (nici nu știu dacă este bine sau rău lipsa unui asemenea studiu). Cu cât mai mult nu poate explica lipsa semnelor vitale ale celui luat în viziune de Dumnezeu.
Ba da, dovedeste. moarte clinica inseamna ca omul a murit si s-a intors. unii vad lumea de dincolo, se intalnesc cu cei dragi care sunt deja decedati etc si spun ca experientele au fost foarte reale, nu pot fi doar halucinatii. iar cea mai buna dovada e ca unii vad lucruri reale care s-au intamplat in jurul lor desi erau inconstienti nu ar fi avut cum sa le vada in mod normal. asta e dovada clara ca si-au parasit corpul. asta se intampla cand mori sufletul paraseste corpul. ce se intampla mai departe nu cred ca stie nimeni, dar faptul ca atunci cand murim sufletul paraseste corpul e deja dovedit de experientele unor oameni care au avut o moarte clinica.
Dacă un om mort clinic ajunge să se întâlnească cu cei dragi ai lui care și ei sunt morți, atunci o astfel de experiență nu este de la Dumnezeu. Aceasta este cu siguranță o înșelătorie: fie este o minciună, fie o înșelătorie a celui rău. Pentru că cel rău poate să inducă astfel de experiențe.
Tu spui că alții au avut astfel de experiențe. Dar tu nu ai avut așa experiență. Dar chiar și dacă ai avea, noi oamenii suntem în siguranță (și tu și noi ceilalți) doar dacă ne bazăm pe ce spune Biblia. Pentru că dacă nu avem o astfel de temelie solidă vom fi duși în rătăcire cu ușurință de tot felul de învățături vedenii și minuni.
Să nu uităm că Satana este un înger; și îngerii -chiar răi fiind- au puteri dincolo de ființele umane. Ei pot fi nevăzuți, sau pot lua chipul și înfățișarea și vocile celor dragi, se pot transforma chiar și în îngeri sfinți. Ei pot duce oamenii în eroare inimaginabilă. Și fără Sfânta Scriptură -repet- noi oamenii putem să fim duși în rătăcire extrem de ușor.
Noi oamenii trebuie sa avem o bază solidă în care să ne încredem. Și Dumnezeu ne-a oferit-o. În ciuda puterilor întunericului, Dumnezeu nu ne lasă fără ajutor. Dar dacă dăm la o parte ajutorul Lui, ce ne mai rămâne? Nimic. Nu doar că riscăm să fim duși în rătăcire, ci chiar se va întâmpla acest lucru. Dumnezeu ne-a oferit și soluția, dar în același timp și libertatea. Această libertate are mai multe aspecte: că dacă refuzăm să ne încredem în Dumnezeu, o altă credință își va face loc în mintea noastră. Și dacă nu este de la Dumnezeu, atunci ceea ce credem este de la cel rău. Libertatea ori o oferim lui Dumnezeu, ori celui rău. Nu poate exista teren neutru. Ori ne bazăm pe Biblie, pe Cuvântul lui Dumnezeu, ori pe învățături înșelătoare, chiar dacă acestea sunt reale.
Părerile noastre n-au nicio greutate. Greutatea o dau Scripturile. Pentru că chiar și dacă vom vedea minuni făcute în fața ochilor noștri, noi nu trebuie să credem că tot ce este supranatural este și de la Dumnezeu; căci poate să fie și de la cel rău. Și cum testăm ce este de la Dumnezeu și ce este de la cel rău dacă nu cu Scripturile?
Satana poate să facă și el minuni; chiar vindecări miraculoase. Câți nu se folosesc de magie neagră/albă ca să le fie bine în viață? Sunt destui. Și cel rău are momeli pentru fiecare om în parte; dacă pe unii nu-i poate depărta de Dumnezeu prin știință, atunci o face pe cale religioasă (unii sunt atei; iar alții sunt spirituali, dar spiritualitatea lor nu are legătură cu Dumnezeu -cum sunt religiile asiatice).
Biblia însă rămâne o piatră de temelie; o stâncă în care putem să clădim o credință puternică, stabilă în Dumnezeu. Pentru că ce nu este zidit pe Biblie, orice învățătură nu va rezista. (Mai sunt unii care chiar pe Biblie zidesc lemn, fân și paie, lucrări care nici acestea nu vor rezista. Dar acesta este un alt subiect de discuție).
Așadar, noi nu trebuie să ne luăm după experiențele altora dacă aceste experiențe nu sunt conforme Bibliei. Chiar daca aceste experiențe au lăsat o impresie adâncă asupra celor care le-au avut, ele trebuiesc trecute prin filtrul Bibliei. Când ajungem să cunoaștem pe Dumnezeu vom cunoaște că Biblia este Cuvântul Său.
Satana nu poate să vindece; el nu poate să ofere nici viață și nici sănătate -dar el le poate imita. Și face asta doar ca să-i ducă pe oameni departe de Dumnezeu și să-i țină acolo până când timpul lor de har va fi trecut și ei nu vor mai putea fi mântuiți.
Mântuitorul le spunea mai marilor învățători din vremea aceea:
"Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii." (Ioan.8:44)
Vrăjmașul caută să ne atragă de partea lui și să alegem greșit. Așa a făcut și cu Eva, și așa va face până la sfârșit. Și când alegem greșit rezultatul este necazul, suferința, boala și în final moartea. Și natura vrăjmașului ne face ca tot pe Dumnezeu să dăm vina propriilor noastre alegeri greșite. Ura și adversitatea față de Dumnezeu sunt deja instalate în noi încă de la naștere pentru că în natura aceasta păcătoasă ne-am născut. Fără o educație spirituală bună din partea părinților, ne dezvoltam și mai mult atributele negative ale firii noastre pământești. Ca un simplu exemplu este încrederea în Biblie. Nefamiliarizați cu ea de mici, este imposibil ca ajunși la maturitate să nu ne îndoim de ea. La maturitate spunem că am descoperit știința ca fiind mai mare decât Biblia. Este normal acest lucru pentru că educația ne-am luat-o dintr-o singură parte. Dar dacă am fi studiat Biblia (sau și Biblia) nu doar că am fi dobândit caractere mai bune unde ne-am fi bucurat să trăim în mijlocul unei frumoase societăți, dar am fi dobândit și cunoaștere de Dumnezeu care întrece orice știință și orice învățătură.
Dar astăzi dacă nu găsim scuze și îndoieli în Biblie unde și diavolul se crucește când le aude. Nici el nu-și putea imagina cât de ușor poate să-i facă pe oameni să se îndepărteze de Dumnezeu și să-i țină departe de sursa lor de fericire.
"Dar Biblia de cine a fost scrisă, nu de oameni?" "A fost scrisă de oameni ca să manipuleze pe alții -ori ca să tragă foloase de la ei, ori să-i țină în frâu."
"Biblia este o carte învechită, demodată și nu se mai potrivește vremurilor noastre moderne; mai ales că se vorbește în ea de jertfe de animale, unde astăzi oamenii sunt mai buni decât Dumnezeu pentru că ei au dat legi de protecție pentru animale, pe când Dumnezeu dădea legi să fie sacrificate."
"Biblia este o carte greu de înțeles." "Dacă ajungi să cunoști ce scrie în ea, și dacă nu faci ce scrie în ea mai mare pedeapsă îți vei lua; de aceea nu vreau să cunosc ce scrie în ea." "Dar unde este cartea lui Enoh?" "Dar Isus nu S-a cuplat cu Măria Magdalena?"
Cam așa expresii motivaționale de a nu citi Biblia găsești de la publicul larg. Pe când aceștia poate că nu au pus mâna pe ea vreodată și nici titlul nu i l-au citit.
Dar ei nu știu ca Biblia este puterea lui Dumnezeu de a schimba viețile oamenilor; nu doar de a ne face mai buni pentru lumea aceasta, ci de a ne face vrednici pentru viața veșnică.
Dintotdeauna oamenii s-au încrezut în ea; Isus Hristos S-a încrezut în ea atunci când a fost ispitit. Pentru că în ea Cuvântul lui Dumnezeu este putere.
Ca să ne placă Biblia și Dumnezeu este o educație. Ea trebuia să vină din pruncie, dar părinții noștri au neglijat acest lucru și își vor lua pedeapsa. La fel vom neglija și noi astăzi. Și acest lucru se vede în copii și tinerii de astăzi plăcerea lor de lucrurile întunericului. Aceasta sunt multe: filmele de groază, jocuri și filme cu oameni pe jumătate morți (pe jumătate cadavre -că am uitat cum le spune acestora); sunt atrași de supranatural și paranormal; cercei prin toate locurile de pe corp. Ne mirăm că ei sunt needucați, că devin corupți, că nu le place nici cartea și nici munca. Unii ajung la depresie mai înainte de vreme și suicidul este sigura lor scăpare din starea în care se găsesc. Alții se droghează sau găsesc plăcere în jocuri de noroc sau la PC. Iar cei care sunt avantajați de o stare materială mai bună a părinților, ajunși în funcții, ei ajung corupți.
Societatea modernă este ateistă. Asta pentru că diavolul a înființat biserici denumite creștine, dar în care închinarea oamenilor la Dumnezeu a transferat-o către el prin închinarea la icoane, sfinți vii sau morți, îngeri și oameni laolaltă; o amestecătură plăcută diavolului și îngerilor lui, o închinare care liniștește conștiința oamenilor, dar care n-are nicio legătură cu Dumnezeu și cu viața Lui.
Tu spui că scriu mult; dar cum altfel vei putea vedea realitatea lucrurilor înconjurătoare? Noi vedem realitatea doar din punct de vedere politic, economic. Dar realitatea este că diavolul ține ascuns adevărul lui Dumnezeu până când oamenii nu vor mai putea fi mântuiți.
Nu spun că nu ar exista moarte clinică. De asemenea Biblia vorbește despre învierea lui Lazăr și a multor altora.
Oamenii pot fi înviați mai înainte de evenimentul judecății la care am făcut referire mai înainte.
Sunt rare cazuri atât de moarte clinică cât și de înviere. Nu la acestea m-am referit. Acestea sunt cazuri deosebite, rare.
Când mă refer la moarte, mă refer la acea moarte de care au parte toți oamenii. Ei sunt morți și nu mai au conștiență de sine. Pentru că nu mai există niciun trup și niciun duh în ei.
Nu există om (adult) pe pământ care să nu-i fi murit cineva drag. Dar el nu a fost vizitat în niciun fel de către defunct. Iar dacă s-a întâmplat asta, atunci aceste cazuri sunt rare; și nu mă refer la moarte clinică și nici la învieri miraculoase de care citim în Biblie. Ci există cazuri în care spiritismul (ocultismul sau altele de felul acesta) a existat în acea familie. Vorbim deci aici de spiritele rele care vor să contrazică învățăturile Bibliei și să ducă pe oameni în rătăcire, să-i țină departe de Dumnezeu. Când diavolul este invitat, chemat prin astfel de ședințe, el nu refuză ocaziile de înșelătorie.
Dar în principiu când omul moare el este mort. El încetează să mai existe. La moarte se duce toată puterea lui; forțele vitale îl părăsesc cu desăvârșire. Acest lucru se întâmplă și cu omul credincios și cu cel necredincios, fără excepție. Excepție o va face ziua când Dumnezeu va învia și pe unul și pe celălalt în ziua stabilită de El. Cei credincioși vor învia în trupuri proslăvite, nemuritoare; în ei nu vor mai simți amprenta păcatului, a suferinței și nici a morții. Așa cum au fost Adam și Eva creați la început mai înainte ca ei să cunoască păcatul.
Iar cei necredincioși vor învia în aceleași trupuri care le-au avut până atunci -fie că au fost îngropați și trupurile lor au fost putrezite, fie că trupurile lor au fost arse. Ei vor primi trupuri muritoare și viața lor, duhul lor se va întoarce înapoi în ei pentru ca să fie judecați și apoi osândiți la moartea veșnică.
Aceste învieri vor fi separate una de cealaltă. Prima înviere va fi cea a sfinților. Ei vor fi luați la cer, și la înviere ei nu vor mai atinge pământul, ci vor întâlni pe Domnul în văzduh, în aer, împreună cu ceilalți credincioși care nu au gustat moartea; ei vor locui în cer o mie de ani cu Hristos, și în compania îngerilor sfinți! Ce lucru măreț! Numai la acest lucru aș vrea să mă gândesc, și să nu mai vorbesc despre altceva. Să mergi în Împărăția lui Dumnezeu, să locuiești acolo unde locuiește El, și împreună cu Dumnezeu! Ce atmosferă poate să fie aceea?! Este inimaginabil de frumos gândul acesta, chiar și dacă nu știm și nu am văzut până acum așa ceva! Să poți să vizitezi în acea natură și trup nemuritor și alte planete necăzute în păcat; cu locuitori care au fost și ei ispitiți dar care au refuzat să cedeze ispititorului. Ei n-au cunoscut păcatul; au auzit de suferința noastră, de căderea noastră în păcat; dar Dumnezeu nu a îngăduit spre binele nostru și al lor ca să ne cunoaștem având naturi diferite, opuse. Da, există și alte planete necăzute în păcat la care Dumnezeu ne interzice accesul cât timp purtăm în noi amprenta păcatului, a bolii și a morții, chiar și dacă suntem credincioși.
A doua înviere va fi cea a celor necredincioși, la o mie de ani după cea a sfinților.
Și eu mă întreb unde vor avea loc toți, chiar și dacă vorbim doar despre învierea celor necredincioși. Nu știu nici cum vor fi înviați, darămite să știu și cum vor avea loc toți. Dumnezeu a făcut pământul, și El poate să facă loc la toți.
Noi nu putem explica viața de care ne bucurăm zilnic, de pământul și cerul infinit, de lumină, de hrană și alte lucruri cu care ne-am obișnuit. La Dumnezeu totul este posibil, și la El nimic nu este cu neputință. Nu este nimic de mirat din partea Lui.
Dacă trebuie să mă repet, o fac cu plăcere oridecâte ori este nevoie: trebuie ca mai întâi să cunoaștem personal pe Dumnezeu. Numai și numai după aceea Îl vom crede pe cuvânt. Numai după aceea ne vom putea încrede în El. Numai după aceea vom înțelege Scripturile și ne și vom armoniza cu ele, pentru că atunci când cunoaștem pe Dumnezeu o vom putea face prin Duhul Său Sfânt. Duhul Sfânt ne va conduce la această cunoaștere. Și experiența aceasta nu vine de la noi, ci este de la Dumnezeu. Ca să avem parte de această experiență trebuie doar să ne lăsăm atrași de Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu atrage zilnic la El pe toți oamenii prin diferite ocazii, prin Duhul Sfânt.
Viața aparține lui Dumnezeu în totul. El nu ne este dușman, chiar dacă noi avem resentimente față de El din pricina că lucrurile din viața noastră și din jurul nostru nu sunt așa cum ne dorim noi să fie. Aici este adevărat că nu putem schimba lumea. Ceea ce putem face este să ne schimbăm pe noi înșine căutând și acceptând pe Dumnezeu în viața noastră. Odată împărtășind această experiență, bucuria aceasta ne va duce la a spune și altora ce bun este Domnul!
Mântuitorul a spus în Ioan 17:3:
"Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu."
Altfel spus noi ne putem bucura de viața veșnică chiar înainte de a o avea și în trup. Când Îl avem pe Dumnezeu Tatăl și pe Isus Hristos în noi, atunci ne bucurăm de mântuirea lui Dumnezeu, de viața veșnică. Ea este garantată de Dumnezeu și de aceea garanția aceasta este extrem de puternică, că nici moartea noastră nu o va putea zgudui.
Fie că trăim, și fie că murim, să o facem spre slava lui Dumnezeu, bucuroși de mântuirea Sa!
Iti dai seama ca indiferent ce cred unii sau altii nimic nu se schimba.Fiecare crede ce poate si cat poate in functie de ce are in cap. Exemplu Ray -nimic.
Depinde de tine, in ce stadiu de evolutie esti, depinde cat de aproape de desavarsirea spirituala esti. Dupa moarte o sa te renasti din nou adica Dumnezeu iti da o noua sansa sa evoluiezi si sa te desavarsesti spiritual. O noua sansa sa te trezesti spiritual si sa iti cauti Sinele- Sufletul.
Madara21 întreabă: