Asta cu prima si a doua inviere e scornita de Pavel sau cine a zis despre ea. Mare aberatie.
In primul rand a spus-o Dumnezeu Fiul, apoi o mai gasesti si in Apocalipsa (Ioan) chiar si Pavel a scris dar si Petru aminteste ceva, te sfatuiesc sa CITESTI Biblia.
Nimic special in cazul ateilor ci doar o amestecare a trupului cu pamantul. La fel si cu credinciosii insa acestia pot spera sa fie readusi la viata ( a doua viata ) de Dumnezeu.
Omul Ii poate multumi Lui Dumnezeu ca il lasa, din dragoste si respect, sa cunoasca si moartea sau cum e sa moara si sa dobandeasca astfel mai multa STIINTA. Dumnezeu il lasa pe omul bogat sa cunoasca cum e marea cadere si sa lase totul cand moare. Cu cat omul devine mai bogat cu atat caderea lui va fi mai mare si mai zgomotoasa cand va muri.
De dragul STIINTEI omul alege sa cunoasca moartea, senzatiile tari, viteza mare, cum e sa se arunce de pe o stanca, cum e sa-si dea drumul dintr-un avion, cum e sa moara in spatiul cosmic, cum e sa moara pe o planeta pustie precum Marte, cum e sa faca calcule matematice complexe si istovitoare pana moare, cum e sa bage in formule matematice saracia si moartea, cum e sa programeze roboti morti si calculatoare moarte.
Cand vezi raspunsuri ca ale lui Steregoi iti dai seama ca divinitatea oricare ar fi ea nu are ce face cu asemenea specimene.
Le trimite pe cea mai indepartata planeta sa scape de ele.
Unii spun ca moartea e ca un somn pana invierea mortilor, altii ca sfiintii se ridica la cer.
Ce este cu adevarat important e ce facem cat traim, dupa ce murim nu mai putem schimba nimc, trebuie sa ducem o viata curata si sa ne lepadam de pacat.
Noi trebuie să știm ce se întâmplă după ce murim.
1 Tesaloniceni 4:13 spune: Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde."
Și în altă parte: "Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!" (1Corinteni.15:19)
Domnul Hristos nu a murit pentru noi ca să avem parte doar de viața aceasta; ci pentru ca să ne ofere speranță și nădejde și pentru cea veșnică. Lucrul acesta se capătă prin credință în mod natural atunci când vom cunoaște pe Dumnezeu. Așadar, nu este doar dorința lui Dumnezeu de a-L cunoaște, ci este și nevoia noastră.
Atunci când Dumnezeu ne oferă ocazii de a-L cunoaște, vine cel rău cu diferite gânduri: de necredință, de amânare.
Lupta aceasta interioara, dacă nu se ia decizia cea bună, va duce la depresie. Și cu toate dovezile pe care cerul ni le-a dat ca să credem, nu puțini sunt oameni deznădăjduiți care nu pot vedea dincolo de porțile mormântului.
Noi nu trebuie să rămânem fără nădejde.
Și măcar ca am vorbi prin absurd că Dumnezeu nu ar exista: dacă știința nu-mi oferă nădejde, nu este normal să-mi îndrept privirile spre ceea ce îmi oferă nădejde -chiar și dacă este o închipuire?
Dar după cum spune Biblia, "măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea". (Evrei 6:9)
Nu știu cât de serioasă este întrebarea ta. Totuși, îmi place să vorbesc despre aceste lucruri pentru că ele sunt o binecuvântare pentru toți oamenii.
După înviere, Domnul Hristos a mâncat; palmele și coasta Lui au fost pipăite de Toma. Deci El a avut trup ca și mai înainte, și așa vom avea și noi. Noi nu vom fi duhuri. Ci vom avea trupuri, și ne vom bucura de rodul pomilor, de ceea ce Dumnezeu a lăsat ca hrană de la început.
Dar trupurile cu care vom învia vor fi perfecte. Nu va mai exista pe ele amprenta degradării, a bolii și a morții. Fizionomia feței va fi păstrată. Iar dacă acum sunt mulți dintre noi care spun că "nu sunt fotogenici", adică nu le plac cum arată, acolo vom fi toți frumoși. Nimic urât, nimic neuniform nu va mai exista.
Acolo ne vom bucura să mâncăm din pomul vieții, pom din care mâncau Adam și Eva pentru ca ei să trăiască veșnic, dar care le-a fost luat ca o binecuvântare atunci când au căzut în neascultare.
Trupurile noastre vor fi de slavă, îmbrăcate în slavă așa cum erau Adam și Eva la început. Nu știm cum este aceasta. Dar știm că numai după ce au păcătuit slava lui Dumnezeu care îi acoperea au rămas/"văzut" că sunt goi.
Așa a fost creațiunea, și acestea sunt rezultatele păcatului: păcatul nu i-a lăsat goi doar pe dinafară, ci și pe dinăuntru, spiritual, moral, emoțional...
Dar când păcatul nu va mai fi, vom fi perfecți cum nici nu ne putem imagina. Mai mult, nici nu va mai exista nici gând și nici dorință de a mai păcătui. Toți mântuiții vor vedea urmările neascultării de Dumnezeu și vor vedea păcatul la fel cum îl vede Dumnezeu acum. Cu toate că noi vom fi perfecți, doar semnele răstignirii Domnului Hristos -al cuielor și al spinilor- vor rămâne totdeauna în palmele, în coasta și pe fruntea Aceluia care ne-a răscumpărat cu prețul vieții Sale. Aceasta va face ca toată veșnicia să fie insuficienta pentru a-I aduce recunoștință. Nici îngerii sfinți care Îl adorau nu au înțeles planul de mântuire. Ei au forțat într-un fel în grădina Ghetsimani ca Domnul Hristos să nu fie prins de gloata aceea de oameni. Îngerii au vrut să intervină, de aceea la un moment dat gloata aceea s-a dat înapoi. "Când le-a zis Isus: „Eu sunt", ei s-au dat înapoi şi au căzut jos la pământ." (Ioan.18:16)
Noul Pământ va fi mult mai frumos decât a fost la început. Dumnezeu Însuși va locui pe pământ în mijlocul nostru, al oamenilor. Ce favoare va fi aceasta!
Vom putea zbura spre alte planete, planete care sunt locuite de oameni care nu au căzut în neascultare, și au rezistat ispititorului. Ei au auzit de noi, de suferința noastră. Ei au fost înștiințați de planul de mântuire, de jertfa Domnului Hristos. Reprezentanții tuturor planetelor veneau înaintea lui Dumnezeu. Și Adam ca reprezentant al pământului era împreună cu ei. Ei sunt fii lui Dumnezeu de care găsim scris în cartea lui Iov. Dar după căderea lui Adam, ca uzurpator a fost înlocuit de Satana, după cum găsim scris în cartea lui Iov: "Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor." (Iov.1:6; 2:1) Vrăjmașul s-a declarat stăpân peste tot pământul: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie." (Matei.4:9)
Acum ne este împiedicat să ajungem la aceste planete, pentru că împreună cu noi vom duce și păcatul. Și nici nu vom putea suporta să vedem slava acelor ființe sfinte, necăzute în păcat. Ne vom da înapoi la fel ca și gloata din grădina Ghetsimani.
Totul va fi organizat, tot așa cum este și Dumnezeu. Va fi o atmosferă plină de dragoste.
La aceasta trebuie să ne gândim pentru că acest lucru este benefic pentru minte, pentru viața spirituală, pentru starea de bine. Venirea Domnului Hristos va fi văzută de orice margine a pământului; va fi vizibila de pretutindeni. Ea va fi formată dintr-un alai foarte mare de îngeri și traseul va fi pe Calea Lactee. Timp de 7 zile vom merge spre cer. Da, lucrul acesta ar fi putut să fie făcut într-o clipă; dar Dumnezeu dorește ca primirea noastră în cerul locuit de El, să fie una glorioasă. Cine își poate imagina cum va fi? Știm că totul va fi slavă și bucurie.
Scuze - ce ai scris tu este o inchipuire a cuiva care nu are nimic bun de facut. Nu exista informatii cu privire la ce spui. Apropo, "slava " inseamna preamarie, faima, lauda, si nu imbracamintea sufletului, asa cum este acum partea materiala (corpul).
Noi aici discutam despre religii, unele au o invatatura, altele alta si noi cautam sa vedem, la modul serios, care este adevarul. Deci pe noi ne intereseaza ADEVARUL nu abureala din diverse brosuri facuta pentru a duce de nas enoriasii spre ce vor mai marii unui anume cult. Nu treaba cu Adam ne intereseaza pe noi, ci mantuirea! Mantuirea ar trebui sa fie subiectul central al discutiilor
Nu se intampla nimic cel mai probabil, functiile vitale inceteaza sa mai functioneze.
Mergi pe un norisor sa-i canti vesnic lui yahwe, apoi te sinucizi cu instrumentul.
Moartea e opusul vieții. Încetează toate funcțiile pe care le are un om viu. Te descompui în pământ. Și rămâi acolo în completă inconștiență până la înviere. Dacă înviezi la prima înviere vei fi între cei mântuiți - locuitori ai Noului Pământ, dacă înviezi la a doua înviere va fi ca să-ți primești răsplata (nimicirea veșnică) pentru relele de care nu te-ai pocăit în timpul vieții.
Viața e singurul timp în care poți să-ți dezvolți un caracter. După moarte dosarul tău e închis. Deci „Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știinta, nici înțelepciune!" (Eclesiastul 9:10)