Omul este o fiinta formata din trei parti:omul din afara(partea care se vede sau trupul), a doua parte-omul din afara, sufletul, si a treia parte-spiritul(sau duhul numit si omul launtric). Sufletul este format din intelectul, sentimentele si vointa noastra.Biblia numeste pe omul care traieste condus de sufletul lui, un om firesc.Omul duhovnicesc, sau spiritual este condus de Duhul Lui Dumnezeu.
Nu scrie nicidecum în Biblie că "omul s-a facut un suflet viu" ci că "s-a făcut omul fiinţă vie."
"Atunci, luând Domnul Dumnezeu ŢĂRÂNĂ din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT ÎN FAŢA LUI SUFLARE DE VIAŢĂ şi s-a făcut omul fiinţă vie." - Geneza 2, 7;
Geneza 2, 7 se referă la 2 naturi ale fiinţei umane: "ŢĂRÂNA"- biologicul, trupul, şi "SUFLETUL"- "suflarea de viaţă".
"SUFLAREA DE VIAŢĂ" este altceva decât "ŢĂRÂNA" iar SUFLETUL este altceva decât TRUPUL!
Explicația provine din faptul că unele învăţături ale "martorilor" nu au putut fi deduse din Biblie oricât de mult au fost răstălmăcite versiunile King James şi American Standard (traduceri ale Bibliei). Aceasta i-a determinat pe lideri, prin anii 1950, să recurgă la modificarea a sute de versete din Biblie. Aşa a apărut "Noua Traducere Mondială a Sfintelor Scripturi" (New World Translation - NWT), versiune modificată periodic (!), pentru a face faţă noilor învăţături (!) ale organizaţiei.
Una din cele mai mari modificări ale Bibliei a fost făcută prin introducerea de 237 ori, în mod forţat şi total nejustificat a
numelui Iehova în Noul Testament. Inserarea acestui nume nu are nici un suport în originalul grecesc.
Cuvântul "suflet"
Cuvântul "suflet" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane, alteori la PERSOANA însăşi şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI.
Iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei:,, Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);
"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind,, martorii", ce mai poate fi aruncat în gheenă?
În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă,, martorii" ar avea dreptate, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă la Domnul?
Apocalipsa 6, 9-11 vorbeşte despre "sufletele celor înjunghiaţi" care cer lui Dumnezeu răzbunarea sângelui lor. Este adăugat că "fiecăruia din ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei". Deşi aceste suflete fuseseră ucise, ele sunt descrise ca fiind în prezenţa lui Dumnezeu şi având o conversaţie cu El!
Geneza 2:7 - "Şi Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul a devenit un suflet viu."
Omul este un suflet viu. De asemenea Biblia foloseşte acest cuvânt când se referă la viaţa noastră sau a animalelor.
Deile care fundamenteaza invatatura crestina despre suflet pornesc de la invatatura Vechiului Testament. Ele primesc, insa, nuantari mai precise in lumina noii invataturi propovaduite de Domnul nostru Iisus Hristos si de Apostolii Sai.
Termenul psyhi denota subiectul starilor psihice (Marcu XIV, 34). Sf. Apostol Pavel foloseste acest termen de foarte putine ori si pentru a descrie mai mult partea emotiva a constiintei (I Tes. V, 23). In general Sf. Apostol Pavel considera notiunea de psyhi ca fiind principiul animator al trupului si baza existentei emotive. Pentru Sf. Apostol Petru, psyhi reprezinta intreaga personalitate (I Petru I, 22; II, 1).
Pnevma reprezinta suflarea, respiratia, viata animala, dar si principiul ei, principiul intelepciunii si al inteligentei (Exod XXVIII, 3; Isaia XXIX, 24). Termenul este folosit si pentru a denota Duhul lui Dumnezeu (Numeri XXVII, 18, Deuteronom XXXIV, 9; Isaia XI, 2), cel care da oamenilor intelepciune, cunoasterea lucrurilor tainice.
O alta expresie neotestamentara, folosita mai ales de catre Sf. Apostol Pavel, este nous cugetarea, ratiunea, mintea, inteligenta. Nous reprezinta acea dimensiune a omului, care il ajuta sa ajunga la cunoasterea vointei Dumnezeu si sa o urmeze (Rom. I, 20 si VII, 25).
Dupa cum se poate observa, conceptia neotestamentara despre suflet este o continuare a celei vechitestamentare, cu exceptia ca Noul Testament accentueaza asupra caracterului dihotomic al omului si, ce este foarte important, intareste credinta ca entitatea fiintiala, ce poate fi numita psyhi sau pnevma, supravietuieste dupa moarte.
Sf. Ioan Damaschin afirma despre suflet ca este o substanta vie, simpla, necorporala, prin natura sa invizibila ochilor trupesti, nemuritoare, rationala, spirituala, fara de forma.
Sufletul este creat, prin aceasta se exclude consubstantialitatea si coeternitatea acestuia cu Dumnezeu. Viata este nota fundamentala ce caracterizeaza sufletul. Disparitia lui ar insemna disparitia vietii; slabirea lui inseamna compromiterea facultatilor si functiilor spirituale ale
omului. Omul este unirea fiintiala dintre trup si suflet. El nu poate fi numai trup sau numai suflet.
Foarte frumoase toate raspunsrile(unele amuzante mai mult)! Va multumesc! Nu o sa dau funda ca sa nu va suparati!
anonim_4396 întreabă: