Ura este un sentiment care amaraste sufletul omului. Nu ai ce face cu ura, pastreaz-o pentru tine, incearca sa vezi din toate partile situatia care te-a facut sa urasti acea persoana. Nu o exterioriza, vrand sa ii faci acelei persoane rau iti poti face tie sau cel mai rau unor persoane dragi tie sau altor persoane care nu au nici-o legatura cu ceea ce simti tu. Incearca sa vorbesti cu un prieten de-al tau, cu cel mai bun prieten de-al tau, descarca-te insa nu in sensul rau. Ai grija de tine!
"Ce faci cu cel pe care-l urasti?"
Nimic, incerc sa-l evit, dupa ce ma iau de el de cateva ori.
Sunt blanda doar cu animalele, nu si cu omul.
"Cum poti tine ura pentru un strain care abia il vezi pentru prima data in viata?"
Eu daca plac pe cineva, plac din prima secunda in care l-am cunoscut.Si de obicei nu ma insel.De obicei nu urasc.
Inainte eram buna cu toata lumea si blanda, dar m-am schimbat.E mult mai bine asa. Unii sunt idioti, iar idiotii nu merita nici macar ura mea.
Intodeauna am placut oamenii care urasc pe cineva, sunt mult mai interesanti.
Eu la fel sunt un om milostiv si bland, dar cand simt ca urasc pe cineva nu pot tine aceasta ura, eu in sufletul meu il iert indiferent de ce a facut, deoarece cine sunt eu sa judec pe cineva, un crestin bun iarta intotdeauna
În renumita sa Predică de pe munte, Isus Cristos a zis: „Aţi auzit că s-a zis: «Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău». Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri. . . şi rugaţi-vă pentru cei care. . . vă prigonesc". — Matei 5:43, 44.
Trebuie să-l imităm pe Dumnezeu, care îi iartă cu largheţe pe cei ce păcătuiesc, dar se căiesc. (Mat. 6:12, Ef. 4:32, Luca 11:4, Ps. 103:8–14. Dumnezeu ne iartă numai dacă şi noi i-am iertat pe cei care au păcătuit împotriva noastră (Mar. 11:25). Chiar daca acest lucru nu este intotdeauna usor.
„Prin aceasta vor şti toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi iubire între voi" (Ioan 13:35). Cei care nu manifesta iubire nu sunt crestini adevarati.
Dar eu sunt vierme, nu om,
am ajuns de ocara oamenilor
şi dispreţuit de popor.
Am ajuns ca apa, care se scurge,
şi toate oasele mi se despart;
mi s-a făcut inima ca ceara,
şi se topeşte inlăuntrul meu.
Mi se usucă puterea ca lutul,
şi mi se lipeşte limba de cerul gurii:
m-ai adus in ţărana morţii.
Căci nişte cani mă inconjoară,
o ceată de nelegiuiţi dau tarcoale imprejurul meu,
mi-au străpuns mainile şi picioarele
psalmul 22
Daca doresti citeste Romani 12:17-21. Daca consideri da-i importanta cuvenita. Numai bine.
Scuze, am mai spus asta, dar pentru ca postarea si intrebarea cu pricina este aceeasi, reiau idea...
"Trebuie sa recunoastem cu totii ca cei prezentati in acele filmulete chiar NU au ce cauta in misiunea preoteasca...
Si nu inteleg de ce nu sunt dati afara de la prima abatere astfel de oameni nepotriviti - cei mai mari dusmani ai credintei lor.
Exista si astfel de cazuri regretabile.
Cazuri de "lipsă de vocaţie" au existat mai mult sau mai puţin şi în timpul Mântuitorului şi al apostolilor, si intr-adevar ele trebuie eliminate pentru a ramane doar preoti pregatiti sa se sacrifice pentru misiunea lor...
De aceea eu pe cei care nu-si fac datoria de preoti adevarati, îi numesc "dusmani" teribili ai credintei lor... Ceilalti, cinste lor...
O persoana care e altceva decat pare, e o persoana ipocrita si nici lui Dumnezeu nu ii plac aceste persoane.Dar merita compatimiti pentru ca sunt persoane frustrate si nefericite si iti e mila de astfel de oameni.Romani12:17-21
Probabil asta depinde de evoluţia spirituală a fiecăruia, de măsura în care a reuşit să cultive anuimte calităţi.