Ce ganduri va incearca cand va ganditi la invierea lui Iisus Hristos? Are vreo valoare pentru tine sacrificium suprem facut de Insusi Dumnezeu?
Desigur, credinta este:,, asteptarea sigura a lucrurilor sperate, demonstrarea evidenta a realitatilor care totusi nu se vad."(Evrei 11:1). Daca meditezi putin, viata si moartea lui Isus au un ecou foarte puternic, pana in zilele noastre, nu se vorbeste de nimeni, de nici un om care a trait vreodata pe pamant, atat cat se vorbeste, despre Isus, nici un om nu l-a putut egala, nici un om nu a pus bazele unei vieti pline de sens la fel ca si Isus, de asemenea nimeni, nu demonstrat care este adevarul despre Dumnezeu si Numele sau la fel ca si el. El a demonstrat ce va insemna guvernarea lui Dumnezeu prin El, si ce inseamna de fapt viata aprobata si traita in conformitate cu cerintele celui care ne-a dat-o in dar. Isus s-a dovedit a fi un Fiu, fidel, ascultator si supus, demonstrand o iubire de sacrificiu pana la moarea sa ca om nu s-a impotrivit implinirii scopului lui Dumnezeu, nu si-a dorit sa uzurpetronul lui Dumnezeu, nu si-a dorit regalitatea in aceasta lume condusa de Satan, a demonstrat ca un om perfect poate sa infaptuiasca vointa lui Dumnezeu, depinzand de El, nu i-a intors spatele, ca si Adam, care fu perfect odinioara,. Chiar daca s-a lasat omorat de catre Satan, a stiut, ca a infaptuit vointa lui Dumnezeu si scopul pentru care a fost trimis pe pamant, de aceea inainte sa moara, a putut sa zica :,, S-a implinit!" Iata de ce pentru loialitatea Sa, Dumnezeu, i-a dat cea mai mare favoare, l-a inviat, l-a inaltat la cer, i-a dat locul cel mai inalt, dupa El (dupa Dumnezeu ), i-a dat vesnicia si regalitatea unui guvern nou intemeiat in cer, care in curand v-a guverna si peste pamant. Desigur jetrfa lui Isus are o valoare inestimabila, prin ea Dumnezeu a impacat oameni cu El, si i-a rascumparat din pacat si din moarte. Asadar vom da dovada de apreciere infaptuind vointa lui Dumnezeu, atat cat tine de noi sa demonstram prin fapte ca sustinem jertfalui Isus facuta din iubire pentru oameni si pentru Dumnezeu. Vom participa la comemorarea mortii lui Isus si in aceasta seara si atat timp cat Dumnezeu ne va permite sa fim in viata, si sa facem lucrul acesta in acest sistem.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Cand ma gandesc la "invierea" lui Isus ma incearca un puternic scepticism. Cu alte cuvinte, nu cred ca un om, sau orice alta fiinta, a inviat vreodata pe acest Pamant. Aceasta credinta se naste doar din dorinta omului de a invinge moartea. De aceea a fost tot timpul considerat miracolul suprem, tocmai pentru ca nimeni nu a vazut vreodata un om sa invie. De ce nu se intampla si in zilele noastre, ca sa ne convingem cu totii? De ce tot timpul miracolele au loc cu mii de ani in urma? Pentru ca nimeni nu iti poate contrazice direct afirmatia. Nu te poti intoarce in timp sa vezi ca de fapt Isus n-a inviat. Si eu pot sa spun ca exact acum 2654 de ani s-a coborat un mare balaur din cer. Si ii invit pe cei care ma contrazic sa contruiasca masina timpului si sa vada daca am sau nu dreptate. Poate vei spune: "Da, dar a ramas scris in biblie ca Isus a inviat. Au fost martori". De unde stiu eu ca ceea ce scrie in biblie e credibil? De unde stiu eu ca "martorii" nu s-au inselat, sau n-au mintit, sau n-au invetat tot? De unde stiu eu cu exactitate daca chiar au fost martori? Si daca au fost, cine erau ei de fapt? Pentru o secta cum era atunci crestinismul, care pretindea ca il are de partea ei pe adevaratul fiu al lui d-zeu, era foarte convenabil sa raspandeasca zvonul cum ca Isus a inviat. Un adevarat mesia invie, nu? In ochii lor asta ar fi fost dovada suprema cum ca ei sunt cei care au dreptate si sunt singura religie bazata pe adevar. Si sa nu crezi ca au fost singurii. Sunt multe religii care au acest mit al invierii din morti sau al inaltarii la ceruri.
Prin faptul ca Isus Cristos s-a jertfit pentru toti oamenii.noi avem speranta la o viata vesnica pe un pamant paradiziac unde moartea si suferinta vor fi de domeniul trecutului.In Romani capitolul 6 cu versetul 23 este scris:23 Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.(Traducerea Cornilescu)
Exact aceleasi ca si invierea lui Lazar! Adica nici unul!
Sacrificiul uman al lui Dumnezeu pentru Dumnezeu ca nu putea sa ierte pur si simplu omenirea e unul dintre lucrurile cele mai fara logice ce le sustinte religia crestina.
Deci n-are nici o valoare acest sacrificiu, totusi mesajul lui Isus este unul pozitiv: sa iubesti aproapele chiar daca nu crede (bine)! Oare cand crestinii au sa invete sa asculte pe Isus?
Um...
Greseala pe care tot el a facut-o?
Ca sa se sinucida si apoi sa reinvie? Ce sacrificiu e asta?
Daca-i pe-asa, poate God asta ne crede mai prosti decat suntem.
Mi-ai adus aminte de :
"The Christians say Jesus is the messenger. The Muslims say it’s Muhammad. I say who gives a *** who the messenger is... did you get the message?" - Eddie Griffin.
Pana la intruparea Fiului lui Dumnezeu firea umana nu mai cunoscuse o astfel de perfectiune morala;
Jertfa Lui a oferit firii umane o demnitate pe care aceasta nu o avea;
Pentr reabilitare noi aveam nevoie de aceasta jertfa;
Aceleasi ginduri care ma incearca cind ma gindesc la Fat Frumos si merele de aur.
Ioan 3:16 - " Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică."
Este emoţionantă (în mod special prin cuvintele rugăciunii) descoperirea faptului că Dumnezeu se manifestă în incredibil de "viu" şi "prezent" în viaţa noastră, ne susţine existenţa, şi în discreţia lui deosebită nu presează cu nimic libertatea omului, aşteptând cu nerăbdare "personală" semnele "prieteniei" şi fidelităţii fiecărei persoane umane...
Nu este indiferent şi ignorant, ci in direct şi indirect El S-a revelat, S-a descoperit oamenilor, pentru ca aceştia să-L poată cunoaşte, să poată răspunde invitaţiei Lui, să poată avea o relaţie personală cu El.
Dar este un Dumnezeu discret, Care, rămânând Sursa vieţii, a fericirii şi a veşniciei noastre, poate fi îmbrăţişat sau poate fi refuzat.
Iar singurul Său "defect", este discreţia şi delicateţea Lui de a nu copleşi libertatea omului, de a nu pune presiune pe această libertate…
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
