Pentru mine personal, nu mai inseamna nimic. Totul e o industrie, o afacere la nivel mondial. Nu mai are legatura cu ceea ce se presupune ca ar fi zis Isus: cu iubirea, cu multe altele. De ce ai mai scris si atentie si mare?
Iată doar o mică parte din versetele care Îl prezintă pe Fiul lui Dumnezeu (cine se poate compara cu Cel ce este Unicul Fiu de Natura divina?):
Coloseni 1, 16. Pentru că ÎNTRU EL (Dumnezeu Fiul - Hristos) AU FOST FĂCUTE TOATE, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El.
Coloseni 1, 17. EL ESTE MAI ÎNAINTE DECÂT TOATE şi TOATE PRIN EL SUNT AŞEZATE.
Ioan 1, 3: „Toate prin El (Dumnezeu Fiul - Hristos) s-au făcut; şi FĂRĂ EL NIMIC NU S-A FĂCUT DIN CE S-A FĂCUT."
Ioan 1, 4: „Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor."
Evrei 1, 1. După ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor noştri prin prooroci,
Evrei 1, 2. În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi PRIN CARE A FĂCUT ŞI VEACURILE;
Miheia 5, 1: „Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar OBÂRŞIA LUI ESTE DINTRU ÎNCEPUT, DIN ZILELE VEŞNICIEI."
Profetul Isaia Îl numeste pe Mesia (pe Mântuitorul Hristos) "Dumnezeu-Tare, Domn al pacii, PĂRINTE AL VEACULUI ce va sa vina’’
Daniel 7, 14: "Şi Lui (singurul numit Fiul Omului în Noul Testament a fost doar Mântuitorul Hristos – Fiul lui Dumnezeu ÎNTRUPAT) I s-a dat stăpânirea, slava şi împărăţia, şi toate popoarele, neamurile şi limbile Îi slujeau Lui. STĂPÂNIREA LUI ESTE VEŞNICĂ, stăpânire care nu va trece, iar împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată."
Daniel 7, 27: "Iar regatul şi stăpânirea şi mărirea regilor de sub ceruri se vor da poporului sfinţilor Celui Preaînalt; ÎMPĂRĂŢIA LUI ESTE ÎMPĂRĂŢIE VEŞNICĂ şi toate stăpânirile Îi vor sluji Lui şi pe El Îl vor asculta".
Din perspectiva crestina, inseamna sa crezi ca Isus e fiul lui D-zeu. Dintr-o alta perspectiva, inseamna sa crezi ca a existat un personaj cu numele Isus in istorie, deci noul testament e bazat pe un sambure de adevar.
El este considerat ca fiind fiul lui Dumnezeu si nu ma indoiesc de asta. Dar e o mica problema... si eu ma consider fiul lui Dumnezeu. Cu ce este Hristos mai presus de mine? Am incercat sa-mi rapund la intrebare si tot ce mi-a venit in minte a fost ca el respecta pe deplin voia lui Dumnezeu si nimic mai mult. Juca dupa reguli ca sa zic asa... si cred ca sunt niste oameni pe pamant care vor sa impiedice oamenii sa se joace acest joc frumos pe care noi il numim viata.
De dumnezeul lor... nu de al nostru. Iisus stia regulile adevarate, cele dupa care merge universul si viata noastra si a vrut ca succesorii lui sa respecte aceste reguli care te pun in legatura cu universul si te ajuta sa traiesti in armonie cu tot... asa scapi de orice problema si simti ca totul are o logica.
El este fiul omului, asa e denumit. Citeste din Ioan, capitolul 1, pana la versetul 20, daca vrei, poate o sa-ti dai seama de unele lucruri.
Iisus zice in biblie: "Si El le zicea: Voi sunteti din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteti din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta." Ioan 8:23
Deci e clar ca lumea de sus e superioara celei de jos.
O mica lectie de istorie pentru Roam (pentru mai multe detalii citeste Biblia, Tora, Coranul)rimul a fost Avram cel cu care Yahve (ebraica) Allah (araba) Dumnezeu(romana) a incheiat un legamant. I-a sch numele in Avraam (tatal mai multor popoare) si au incheiat legamantul avramic. Al doailea a fost Noe, iar dupa potop s-a incheiat legamantul nozaic sau ceva de genu in care D-zeu a promis ca nu o sa mai inunde lumea. Dupa a venit Moise ultimul profet important pentru iudei cu care Dumnezeu a incheiat legamant si ii s-a dat LEGEA MOZAICA pe care trebuiau sa o respecte cu sfintenie toti iudeii. Nerespectarea Legi erea pedepsita cu MOARTEA! Dupa a venit Isus (Yeshua ebraica, Isa araba). Crestini il considera Dumnezeu in trup omenesc, musulmani fiind unul din cei mai mari profeti, iar iudeii inca il mai asteapta. Acum vorbesc numai din Biblie, isus a venit sa refaca legatura oamenilor cu D-zeu si sa moara pentru pacatele oamenilor, dar ca sa faca asta trebuia sa traiasca dupa lege si apoi dupa ce moare si invie sa o sch insa isus a incalcat Legea Mozaica in repetate randuri si o schimba fara sa o completeze. Daca ai sa citesti in Biblie o sa intelegi mai bine.
Dumnezeu vrea sa crezi. Adica sa ai credinta in El, ceea ce inseamna sa crezi ca te poate mantui, dar si sa te pocaiesti. Daca crezi si te pocaiesti vei fi mantuit. De asta a venit El, ca sa poti fi mantuit si iti dai seama ca vrea sa fii mantuit. Dar in acelasi timp, Cel care a creat Universul si il stapaneste in cele mai mici detalii nu cerseste credinta nimanui si nu tremura de frica, ca tu nu vei crede. Eu am ales sa cred deoarece am siguranta ca El exista si ca pot crede in El.
Dumnezeu nu ramane indiferent la modul in care omul isi arata fidelitatea fata de El. In acest sens El a lasat si Biserica- locul in care lucreaza harul Sau (lasat ca realitate si nu ca "simbolism").
Referitor la o gresita parere exprimata mai sus de cineva, in general se face mare confuzie în privinţa termenului de "pocainta".
Pocăinţa înseamnă DOAR conştientizarea, mărturisirea, (Spovedania), părerea de rău pentru păcat (că ai săvârşit).
Dar asta nu e tot. Este necesar ca păcatele respective să nu mai fie repetate, altfel pocăinţa (regretarea păcatului şi spovedania) nu este dusă până la capăt.
In ciuda gargarei potrivit careia dai un "click" si esti "mantuit" cum sistinea mai demult o persoana, MANTUIREA este o lucrare la care contribui intreaga viata, si care depinde nu numai de credinta afirmata ci si de FAPTE dar si de primirea si ramanerea in HARUL pe care il primim prin lucrarile sacramentale nu in mod inutil incredintate de Hristos Bisericii Sale.
Iata cateva lucruri referitoare la FAPTE (a caror importanta a fost diminuata pana la disparitie in curentul protestant):
Credinţă "şi" fapte, credinţă însoţită de fapte:
Iacov 2, 13 „Căci judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Şi mila biruieşte în faţa judecăţii."
Iacov 2, 14. „Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?"
Iacov 2, 15. „Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele, "
Iacov 2, 16. „Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? "
Iacov 2, 17. "Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi. "
Iacov 2, 18 "Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea. "
Iacov 2, 19. "Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură. "
Iacov 2, 20. "Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este? "
Matei 7, 21 " Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri". – este introdusă INTRIGA- NECONCORDANȚA ÎNTRE CREDINȚĂ ȘI FAPTĂ!
Matei 7, 22 "Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?" – dacă minunile au fost făcute doar "în numele Fiului lui Dumnezeu", ele NU PUTEAU FI FĂCUTE DECÂT cu puterea Fiului lui Dumnezeu!
Matei 7, 23 "Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea." – se vede NECONCORDANȚA ÎNTRE CREDINȚĂ ȘI FAPTĂ- aceasta era singura problemă: invocau pe Dumnezeu dar în acelașii timp ei mai "lucrau și fărădelegea"!