"1.La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
2.Acesta era întru început la Dumnezeu.
3.Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.
4. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor.
5.Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o."
(Sfânta Evanghelie după Ioan cap 1:1-5)
Oamenii au în sufletul lor cuante de materie divinică, iar aceasta dă comuniunea om -Dumnezeu.
Deci asemănarea nu este în chip ci în esență.
Lumina despre care ar trebui să se facă vorbire în Evanghelia Ioan și în restul Bibliei este lumina cunoașterii și lumina Creație opusă întunericului obscurantismului și al necunoașterii.
Omniprezent? "Dumnezeu este in tot si in toate"? mm, nu crezi ca te contazici putin?
Sigur ca e in tot si in toate. Pai nu spuneam eu ca si omul si piatra si ingerul au energie? Oare de unde? Imi poti arata tu unde se termina materia si incepe energia? Eu nu il exclud pe Dumnezeu de nicaieri. El poate fi in tot si in toate dar nu e conditionat de nimic.
Eu cred ca ar trebui sa te documentezi mai bine in ceea ce priveste particula energetica, unde se gaseste, cine a descoperit-o, cat este de mica, etc etc, si dupa sa vii sa povestesti de dumnezeu.
ca sa-ti raspund la intrebarea referitoare la unde se termina materia si incepe energia, lasa-ma sa-ti spun doar ca la baza fiecarei substante sau materii sta molecula; molecula, daca mai tin eu bine minte din ce-am invatat la scoala este formata din atomi; iar la baza atomilor sta particula energetica. trage si tu concluzia
citeste si tu o carte, nu povesti de adormit copiii
Dumnezeu este Lumină! De aceea întunericul nu poate sălăşlui în acelaşi loc cu El.
Lumina este emisie de fotoni! Intunericul este absenta luminii.
As vrea ceva mai concret.
Animalele și oamenii văd cu ochii, aud cu urechile, iar o parte folosesc unde acustice și ultra acustice-- de exemplu liliecii și delfinii --, și gândesc cu creierul.
Am scris cuiva :
„ A păcătui înseamnă de fapt,/ în realitate, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet.
Chestia drăguță este că și ne viul are suflet.
Dacă acceptăm că și ne viul are suflet, aspectele legate de ecologie și de valorificarea energiilor neconvenționale capătă niște valențe filozofico- religioase teribil de interesante, în acest context.
Și evident o altă justificare și ar necesita o altă abordare la nivelul acțiunilor și non acțiunilor umane.
O dovadă concludentă a faptului că ne viul are suflet este memoria apei.
Caută pe net despre memoria apei.
Ar fi cam aiurea să afirmi că apa este vie și este o ființă dar apa are memorie... și în context putem vorbi deci și despre sufletul ne viului.
Merită să vezi neapărat cu ochii tăi filmele astea :
http://www.youtube.com/watch?v=cmp6MgrPb24
http://www.youtube.com/watch?v=cxROTKBW4hU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=e8d-RbtD0uU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=ElFJLKG22nE&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TBB6V8Vhbkg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=o4XuNSZ1tZA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TURwuGkaFTU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TSPjlhT0yEM&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=FxtvBs4KNrI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=9RkwWJCyFYE&feature=related
Sunt și altele dar mai mici.
Într-un asemenea context ecologia capătă dimensiuni religioase foarte clare.
Nu trebuie să ardem aiurea combustibilii fosili ci numai să îi chimizăm, și trebuie să ne ocupăm, noi oamenii, foarte serios de valorificarea energiilor neconvenționale deci fără să stricăm natura:
Ideea este că trebuie să demonstrăm / să probăm iubire pentru tot ce are suflet.
Caută să nu păcătuiești în general."
Tu vorbești de materie ( care se găsește în tabelul Mendeleev sau într-unul generalizat ) și de o energie care nu are nici o treabă cu materia, cu substanța.
Mai este ceva, care se numește suflet.
Tu vorbești numai de energie și de materie, iar la tine nu apare ideea de suflet.
Poate ar trebui să vezi și ce este cu sufletul ăsta.
Dacă există suflet, acesta este făcut din materii extraordinare de tip suflet.
Atunci ne putem pune problema că materia superioară de tip suflet este materia divinică.
În context putem afirma că Dumnezeu și restul divinităților sunt făcuți din materie divinică, ( deci materia superioară de tip suflet.)
Oamenii au în sufletul lor cuante de materie divinică, iar aceasta dă comuniunea om -Dumnezeu.
Deci asemănarea nu este în chip ci în esență.
Lumina despre care ar trebui să se facă vorbire în Evanghelia Ioan și în restul Bibliei este lumina cunoașterii și lumina Creației, fundamental opusă întunericului obscurantismului și al necunoașterii.
Materia are conștiință, energie, etc.
Fotonii sunt o formă de energie.
O radiație laser, nu gândește, nu are conștiință, șamd... etc.
Deci sufletul și Dumnezeu, nu pot să fie, doar o simplă energie, iar dacă nu înțelegi asta, nu avem ce discuta, că vorbim limbi diferite.
Din ce este făcut sufletul?
Din materii extraordinare, de tip suflet.
Din ce este făcut Dumnezeu?
Din materie divinică.
Ce știm acum, despre materiile de tip suflet și despre materia divinică?
Din păcate, nimic!
anonim_4396 întreabă: