Utilizatorii cu email-ul neconfirmat nu pot posta mai mult de 5 răspunsuri pe zi şi nu mai mult de 10 în total. Pentru a retrimite email-ul de confirmare click aici
Utilizatorul care a pus această întrebare te ignoră. Nu poţi să mai interacţionezi.
Utilizatorul care a pus această întrebare este în lista ta de utilizatori ignoraţi. Nu poţi să mai interacţionezi.
Utilizatorii avertizaţi nu pot posta mai mult de 5 răspunsuri pe zi.
Adevarat comentariu a scris cineva:"Ortodoxia este pur si simplu CONTAMINATA de obiceiuri pagâne.
C O NT A M I N A T A de tainele mistice de la Babel!
Credeti ca Dumnezeu Cel Prea Sfânt accepta aceasta joaca de-a crestinul!?
Scriptura(Biblia )e menita sa duca Omul în Rai. Daca Arsenia Boca crede ca Biblia te duce in iad este problema lui.Aici se vede ce fel de crestinism propovaduia el.Un crestinism fals, plin de erezii si obiceiuri straine de Cristos.
Obiceiurile ortodoxiei duc poporul in iad.Sunt pagâne!
Fighter7ful "
Habar nu ai ce vorbesti. Daca arhanghelul Gavriil nu a gresit cand i-a zis Maicii Domnului " Bucura-te Maria, ceea ce esti plina de dar, Domnul este cu tine." Gresim si noi cand spunem asta? Si in plus nu facem idoli.Ii punem ca mijlocitori, iar in biblie se gasesc suficiente versete care arata ca nu pacatuim. Legea asta a voastra a-ti scornit-o voi.Si te rog frumos nu mai zice "Maria" Ca nu esti deodata cu Ea.Plus de asta nu esti vrednic nici sa ii rostesti numele
Maai bine taci.Si nu ii mai spune asa simplu "Maria" Ca nu esti vredinc nici macar sa ii pronunti numele Acolo in Biblie cand spune "fratii Domnului" nu aia inseamna ca a mai avut frati.Mai bine taci
Daca dam o privire in Matei 1 verstele 24-25:
24."Cand s-a trezit Iosif din somn, a facut cum ii poruncise ingerul Domnului; si a luat la el pe nevasta-sa.
25. Dar n-a CUNOSCUT-O pana ce ea a nascut un fiu. Si i-a pus numele Isus."
Cea ce inseamna ca dupa ce Maria a nascut l-a cunoscut pe Iosif.
Daca aruncam o privire la Matei 1 versetele 24-25 DIN BIBLIA CORECTA si unica care este cea adevarata :
24. Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe LOGODNICA sa.
25. Şi FARA SA FI CUNOSCUT-O pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.Deci Fecioara Maria nu a avut relatii sexulae cu Iosif dupa cum a tradus mintea aia intunecata a lui Cornilescu Biblia voastra.Ce avet voi este iad nu biblie.Si sa iti mai arat inca o greseala pe tema asta, la voi : " la Matei 1, 20 scrie la noi:,, Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logdnica ta", iar la voi, la pocaiti scrie:,, Pe Maria, nevasta-ta!" dar oare Maica Domnului i-a fost nevastă lui Iosif? Ce ratacire! Cum s-a implinit atunci proorocia lui Isaia 7, 14:,, Iata fecioara va avea in pintece si va naste fiu... "? Ce ratacire grozava, nu se naste Hristos dintr-o nevasta, ci dintr-o fecioara!
Pai daca voi v-ati rupt de biserica lui Hristos si credeti dupa capu vostru si traduceti biblia dupa capul vostru bineinteles. Daca tot de dai tu atat de mare ca te sti cu bibla, nu ai vazut acolo ca spune ca exista numai Un Dumnezeu, O credinta si O biserica.Nu 100 Iar credinta ceea adevarata in nici un caz nu se afla la sectari Cu parere de rau
Fetit-o ratacesti aici nu este vorba de biserici sau sectanti si de fapt este vorba despre credinta in Isus si a face voia Sa. Pana la urma nici biserica ortodoxa nu este tocmai cea mai sfanta dintre bisericile crestine. Ai dreptate credinta este una dar si voi sunteti rataciti cand s-au facut doua religi prima data: una catolica si una ortodoxa. E nu sunt tocmai alipit de dogmele Penticostale ci sunt alipit de Cuvantul lui Hristos. Dar nu stiam ca sunt 2 biblii una corecta, iar alta gresita.
VEzi ca nici nu sti? La inceput a existat o singura biserica.Se numea "ortodoxa catolica".Si s-au despartit deoarece papii din apus au adus tot felul de rataciri.Iar din catolicism au aparut tot felul de rataciri cuim ar fi protestantii si neoprotestantii.Singura care pastreaza invatatura de la inceput este Biseriac Ortodoxa. Daca esti atat de alipit de cuvantul lui Hristos ai sti ca spune el ca cine nu asculta de Biserica este pagan si vames. Legat de ce ai spus tu..Biserica Ortodoxa ete Sfanta.CA unii preoti si credinciosii nu se tin cum trebuie de credinta asta este alta poveste. Vrei sa spui ca invataturile lui Hristos nu sunt sfinte? Si se vede ca esti alipit de dogmele penticostale.
1. Dumnezeu a vestit încă de la începutul lumii că prin ea
se va zdrobi capul şarpelui (diavolului) (Fac. 3, 15).
2. Dumnezeiescul Prooroc David a văzut-o pe ea prin
Duhul Sfânt ca împărăteasă stând de-a dreapta lui Dumnezeu,
îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată (Ps. 44, 10-11).
3. Acelaşi Sfânt Prooroc şi strămoş al ei a arătat prin
Duhul Sfânt că numele ei se va păstra din neam în neam şi
popoarele o vor lăuda pe ea în veacul veacului (Ps. 44, 21).
4. Marele Prooroc al lui Dumnezeu Isaia a proorocit că ea
va naşte pe Emanuel-Dumnezeu întru feciorie (Isaia 7, 14).
5. Despre fecioria ei a proorocit şi marele Prooroc al lui
Dumnezeu, Iezechiel, arătând că şi după naştere va rămâne
fecioară (Iez. 44, 1-3).
6. Ei i s-a închinat Arhanghelul Gavriil la Bunavestire şi
a numit-o pe ea plină de har şi binecuvântată între femei (Luca
1, 28). Greşim noi oare, dacă facem ca si Arhanghelul?
7. Ei i s-a închinat Sfânta Elisabeta, maica Sfântului Ioan
Botezătorul, şi a numit-o pe ea binecuvântată între femei şi
Maica Domnului (Luca 1, 40-43).
8. Mulţimea norodului a fericit pântecele ei care a purtat
pe Mântuitorul lumii (Luca 11, 27-28).
9. Mântuitorul nostru Iisus Hristos o asculta pe ea, când
avea vreo cerere către El (Ioan 2, 3-10).
10. Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a îngrijit de soarta
sa chiar când era răstignit pe Cruce, încredinţând-o pe ea spre
îngrijire celui mai iubit ucenic al Său (Ioan 19, 26-27).
11. Însăşi ea prin Duhul Sfânt a proorocit că de acum o
vor ferici toate neamurile, pentru că i-a făcut ei mărire Cel
Puternic (Luca 1, 48-49).
12. Numele ei, «Maria», se tâlcuieşte - după înţelesul său
în limba ebraică - «Doamnă», «Stăpână» sau «cea aleasă».
13. La zămislirea ei Duhul Sfânt a venit peste dânsa şi
puterea Celui Preaînalt a umbrit-o pe ea (Luca 1, 34-35).
14. Ea a născut pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 34-35).
15. Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a supus ei ca unei
mame prea scumpe (Luca 2, 51).
Acestea sunt motivele pentru care o cinstim.Mai departe. :
II. Cinstirea Sfintelor Moaşte :
1. Şi în Vechiul Testament trupurilor celor drepţi şi sfinţi
li se dădea deosebită cinste (Vezi: Fac. 50, 1-14; leş. 13, 19;
IV Regi 23, 18; Sir. 49, 11 ş.a.).
2. Trupurile sfinţilor sunt biserici şi lăcaşuri ale Duhului
Sfânt (I Cor. 3, 16-17).
3. Dumnezeu se proslăveşte şi în trupul şi în sufletul celor
sfinţi, care sunt ale lui Dumnezeu (I Cor. 6, 19-20).
4. Trupurile celor sfinţi sunt vase de cinste ale lui Dumnezeu,
sfinţite, potrivite pentru tot lucrul bun (II Tim. 2, 21).
5. Trupurile unor sfinţi, după moarte, sunt înzestrate de
Dumnezeu cu puteri minunate, precum: fac minuni, vindecă
boli, nu putrezesc, răspândesc bună mireasmă ş.a. (Matei 27,
52-53).
6. Trupurile sfinţilor, uneori, încă fiind ei în viaţă, făceau
minuni (Fapte 19, 11-12; 5, 15).
7. Trupul Sfântului Prooroc Elisei, la un an de zile după
moartea sa, a înviat un mort (IV Regi 13, 20-21; Sir. 48, 14-15).
8. În Testamentul Nou, trupurile creştinilor morţi nu mai
sunt spurcate, căci ele sunt biserici şi lăcaşuri ale Duhului Sfânt
(I Cor. 6, 19-20; 3, 16-17 ş.a.).
9. În multe biserici creştine şi azi se găsesc sfinte moaşte
ale sfinţilor, care se păstrează neputrezite de sute sau chiar mii
de ani şi prin care Dumnezeu lucrează nenumărate minuni cu
cei credincioşi.
10. Practica Bisericii - de la început şi până azi - a
păstrat această tradiţie sfântă de a ne închina la sfintele moaşte
ale sfinţilor.
11. Şi îngerii cinstesc trupurile oamenilor sfinţi (Iuda 5, 9).
12. Chiar şi hainele oamenilor sfinţi - care au acoperit
trupurile lor - au făcut minuni, cum au fost, de pildă, cojocul
lui Ilie Proorocul (IV Regi 2, 14) sau mahramele Apostolului
Pavel (Fapte 19, 11).
Apoi în legatura cu sfintele icoane :
III. Cultul Sfintelor Icoane :
Nicidecum nu este aşa cum cugetaţi voi, cei
rătăciţi de la dreapta credintă, că închinarea la sfintele icoane ar fi idolatrie,
şi că este oprită de Dumnezeu prin porunca I şi a II-a din Lege.
Învăţătura Bisericii dreptmăritoare a lui Hristos a avut de la
începutul ei şi până azi cultul sfintelor icoane, bazându-se pe
următoarele temeiuri ale Sfintei Scripturi şi ale Sfintei Tradiţii:
1. Adam a fost făcut după chipul şi asemănarea lui
Dumnezeu (Fac. 1, 26-27).
2. Iisus Hristos, ca om, este chipul lui Dumnezeu
(II Cor. 4, 4; Col. 1, 15).
3. Iisus Hristos este „chipul fiinţei lui Dumnezeu"
(Evrei 1, 3).
4. În Iisus Hristos, Dumnezeu S-a arătat în Trup (I Tim.
3, 16) şi cu chip de om (Filip. 2, 7-8).
5. Sfântul Duh S-a arătat la Iordan în chip de porumbel
(Matei 3, 16-23).
6. Sfântul Duh la Sfânta Cincizecime S-a arătat în chip
de limbi ca de foc (Fapte 2, 3). Şi toate acestea sunt chipuri
fără să fie idolatrie.
7. În Testamentul Vechi icoanele au fost făcute chiar cu
porunca lui Dumnezeu (vezi Ieş. 25, 18-22; 26, 31 ş.a.).
8. Dumnezeu Însuşi - Care a poruncit categoric prin
porunca I a Decalogului a nu ne închina la idoli - a poruncit a
se face chipurile de heruvimi, ceea ce înseamnă că aceşti
heruvimi lucraţi de mână de om sunt icoane şi nu idoli.
9. Aceste icoane ale Vechiului Testament se chemau
„heruvimii slavei" (Evrei 9, 5).
10. Perdelele, covoarele şi alte obiecte din biserica veche
au fost făcute cu chipuri de heruvimi, la porunca lui Dumnezeu
(Ieş. 36, 8 si 37, 7-9; II Paral. 3, 10-14; III Regi 6, 23-28).
11. Înaintea icoanelor din Vechiul Testament se aduceau
jertfe (III Regi 3, 15).
12. Înaintea acestor icoane ale heruvimilor se cântau lui
Dumnezeu cântări de laudă şi de preamărire (Ps. 137, 1).
13. Înaintea icoanelor din Vechiul Testament se aprindeau
candele, preoţii le tămâiau cu mare cinste, după porunca lui
Dumnezeu şi iudeii le venerau şi se închinau la ele (vezi Ieş.
30, 1, 6-8; 27, 20-21, Iosua 7, 6).
14. Cinstirea acestor chipuri de heruvimi - ce erau în
templu - niciodată nu a fost dezaprobată de Hristos sau de
Sfinţii Apostoli.
15. Atât Mântuitorul cât şi Sfinţii Apostoli au cinstit şi
s-au închinat în templu înaintea acestor chipuri făcute de mâini
omeneşti (Marcu 11, 7; Fapte 24, 11 ş.a.).
16. În Testamentul Nou închinarea la idoli este oprită cu
anatema, iar închinarea la sfintele icoane nicidecum, nefiind
totuna icoana cu idolul; idolii se socoteau a fi zei sau dumnezei pe când icoana, este numai o închipuire, a cărei cinste trece la
chipul cel dintâi, adică la cel zugrăvit pe ea: fie a lui
Dumnezeu, fie al Maicii Domnului sau al vreunui sfânt.
17. Istoria Sfintei Tradiţii şi practica de totdeauna a
Bisericii, arată că de la începutul Bisericii şi până azi, sfintele
icoane au fost cinstite şi venerate.
si fiind că ţi-am vorbit şi de Sfanta Traditie, iată ce spune biblia despre ea :
1.De la Adam până la ieşirea israeliţilor din robia
egipteană, patriarhii şi oamenii drepţi ai lui Dumnezeu nu s-au
condus pe calea mântuirii după Sfânta Scriptură, ci numai prin
predanie (Tradiţia Sfântă).
2. Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu a scris nici una din
cele 27 cărţi canonice ale Noului Testament, ci numai a
predicat trei ani şi jumătate fără să fi scris ceva.
3. Nici Apostolii - cei mai apropiaţi ucenici ai Săi - n-au
fost trimişi să scrie, ci ca să răspândească cuvântul Evangheliei
la toate popoarele prin viu grai (propovăduire) (Matei 28,
19-20; Marcu 16, 15 ş.a.).
4. Prin grai viu Mântuitorul a dat învăţăturile Sale
apostolilor Săi şi tot prin grai viu le-a dat poruncă să înveţe pe alţii, zicând: Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat
Împărăţia cerurilor (Matei 10, 7; Luca 9, 2; 10, 9 ş.a.).
5. Credinţa vine prin predică auzită, iar predica este
cuvântul lui Hristos (Rom. 10, 17).
6. Sfânta Scriptură nu cuprinde decât o mică parte din
învăţăturile sfinte şi nu toate câte a învăţat Domnul (Ioan 20, 30),
7. Dacă s-ar fi scris toate lucrurile pe care le-a făcut
Mântuitorul, nici în lumea aceasta toată n-ar fi încăput cărţile ce
s-ar fi scris (Ioan 21, 25).
8. Nici Evanghelistul Ioan nu a voit să scrie cu cerneala
şi cu condei multe lucruri, ci a voit să vorbească cu ucenicii săi
gură către gură (II Ioan 1, 12; III Ioan 1, 13-14). Marele
Apostol Petru doar puţin şi pe scurt şi-a scris învăţătura sa
(I Petru 5, 12). De asemenea, unele din învăţăturile adresate
păstoriţilor săi, Marele Apostol Pavel le-a scris numai pe scurt
(Efes. 3, 3).
9. Trei ani a predicat Marele Apostol Pavel în părţile
Efesului fără a scrie ceva (Fapte 20, 31). Altădată acelaşi mare
Apostol Pavel scrie asemenea Sfântului Ioan Evanghelistul:
Celelalte (pricini) însă le voi răndui când voi veni (I Cor. 11, 34).
10. Învăţăturile Sfintei Tradiţii au aceeaşi valoare ca şi
cele scrise în Sfânta Scriptură, ca unele ce provin din acelaşi
izvor şi de la acelaşi învăţător: Iisus Hristos (II Tes. 2, 15).
11. Marele Apostol Pavel învaţă pe ucenicul său Timotei
să păzească ceea ce i s-a încredinţat prin viu grai şi cele ce a
învăţat de la el (I Tim. 6, 20; II Tim. 3, 14).
12. Iarăşi, Marele Apostol Pavel sfătuieşte pe ucenicul
său Timotei astfel: Şi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi
martori de faţă, acestea le încredinţează (prin viu grai) la
oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii
(vezi II Tim. 2, 2). Auzi? Să înveţe şi pe alţii, nu să le scrie şi
la alţii.
13. Însăşi Sfânta Scriptură este scrisă pe temeiul Sfintei
Tradiţii, deoarece, după cum mai înainte de a se scrie primele
cărţi ale Vechiului Testament de către Moise, lumea s-a
povăţuit la cunoaşterea lui Dumnezeu şi la calea mântuirii
numai prin Sfânta Tradiţie, tot astfel, mai înainte de a se scrie
cărţile Noului Testament, Sfânta Tradiţie a fost dreptarul după
care s-a călăuzit pe calea mântuirii. Au trecut între 10 şi 70 de ani de la Învierea şi Înălţarea Domnului şi până la scrierea
cărţilor biblice ale Noului Testament, şi în tot acest timp
Apostolii predicau, lumea se încreştina, iar credinţa era tare,
inima şi sufletele celor ce crezuseră fiind una (Fapte 4, 32).
14. De multe ori, autorii sfinţi ai Sfintei Scripturi citează
mărturii care vin direct din Sfânta Tradiţie (vezi Fapte 20, 35;
II Tim. 3, 8; Iuda 5, 9, 14-15 ş.a.).
15. Pe lângă aceste mărturii biblice care arată valoarea
Sfintei Tradiţii, mai avem multe mărturii importante cuprinse în:
a. literatura patristică;
b. practica veche a Bisericii;
c. chiar vechii eretici, iviţi încă de la începuturile Bisericii,
pentru a-şi susţine părerile, argumentau din Tradiţia apostolică,
socotind-o şi ei la fel de autoritară ca Sfânta Scriptură.
16. Importanţa şi folosul Sfintei Tradiţii provin din
raportul strâns ce există între aceasta şi Sfânta Scriptură.
17. Amândouă cuprind în ele Sfânta descoperire şi sunt
pentru noi izvoare ale acesteia.
18. Este cu neputinţă de a se contrazice între ele Sfânta
Scriptură şi Sfânta Tradiţie.
19. Este cu neputinţă să nu existe între ele raporturi de
reciprocitate.
20. Sfânta Scriptură numai în Sfânta Tradiţie are mărturie
sigură pentru canonul cărţilor ei.
IV. Venerarea Sfintei Cruci :
Voi pocaitii, care nu vă închinaţi Sfintei Cruci şi nu o
cinstiţi pe ea, sunteţi duşmani ai Crucii lui Hristos (Filip. 3,
18-19). Iar fiindcă vrei mărturiile scripturistice relativ
la închinarea şi cinstirea Sfintei Cruci, ascultă după cum
urmează:
1. Crucea a fost prefigurată încă înainte de Legea Veche,
când patriarhul Iacov a binecuvântat pe fiii lui Iosif cu mâinile
sale aşezate în chipul Crucii (Fac. 48, 13-15).
2. Iarăşi Crucea a fost prefigurată prin şarpele de aramă
spânzurat pe lemn, care izbăvea de primejdia morţii pe cei ce
priveau la el (Num. 21, 8-9), după cum adevereşte acest lucru
Sfânta Evanghelie (Ioan 3, 14-15).
3. Crucea ca mijloc de mântuire a fost prefigurată şi de
mâinile întinse ale lui Moise, ce au alcătuit împreună cu trupul Amalec (Ieş. 17, 11-13).
4. Crucea este altarul cel preasfânt pe care S-a jertfit
Hristos (Evrei 9, 28).
5. Crucea este steagul lui Hristos - cel prezis de Sfântul
Prooroc Isaia -, care s-a ridicat peste neamuri (Isaia 62, 10).
6. Crucea s-a sfinţit ca jertfelnic cu preascump sângele
lui Hristos, Care S-a jertfit pe ea; acest altar al Sfintei Cruci
este preasfânt şi tot ce se atinge de el se sfinţeşte (Ieş. 29, 37).
7. Crucea este mijlocitoarea măririi lui Hristos, căci
numai în urma morţii Sale pe Cruce a fost preaînălţat (Filip. 2,
8-9). Prin moartea de Cruce Hristos a intrat întru slava Sa
(Luca 24, 26), căci numai prin Cruce Hristos S-a preaslăvit
(Ioan 17, 1).
8. Crucea este armă prin care noi am câştigat mântuirea
(Ioan 12, 32-33; I Petru 2, 24 ş.a.).
9. Prin Cruce s-a înlăturat vrăjmăşia dintre oameni
(Efes. 2, 16; Col. 1, 19-20 ş.a.).
10. Crucea este pecetea lui Dumnezeu prefigurată prin
însemnarea literei „T" (tau) pe frunţile celor aleşi ai lui
Dumnezeu spre a scăpa de pierzare (Iez. 9, 4-6; Apoc. 7, 2-3).
11. Crucea este emblema biruinţei şi semnul lui Hristos.
Acest semn se va arăta pe norii cerului înaintea venirii a doua a
Domnului care va fi cu putere şi cu slavă multă (Matei 24, 30).
12. Apostolul Pavel zice: Iar mie, să nu-mi fie a mă
lăuda, decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos,
prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume
(Gal. 6, 14).
Aşadar, să se ştie că cuvântul Cruce are înţeles îndoit:
a. - Crucea spirituală (suferinţa);
b. - Crucea materială, pe care S-a jertfit Mântuitorul
nostru şi a sfinţit-o cu Preascump Sângele Său.
Pe amândouă aceste Cruci le-a purtat Mântuitorul nostru
Iisus Hristos: crucea suferinţelor în suflet, răbdând până la
moarte, iar crucea cea materială, pe umerii Săi până la Golgota.
Tot aşa se cuvine fiecărui credincios a urma lui Hristos şi
a duce crucea suferinţelor în suflet până la moarte, iar Crucea
lui Hristos cea materială a o cinsti şi a i se închina ca unui semn
al Fiului Omului şi ca unui altar sfinţit cu Sângele lui Hristos. Îndoit este omul, îndoită cruce i se cade a purta,
asemenea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cine însă cinsteşte
numai crucea spirituală, iar pe cea materială o defaimă, nu este
un următor al Crucii lui Hristos, ci un vrăjmaş al Crucii lui
Hristos (Filip. 3, 18) şi un eretic.
Te-as ruga sa faci diferenta intre cinstire si inchiare. Cand orbul a frut sa se inchine la Petru, el a zi sa nu se inchinecaci va pacatui. Iar voi va rugati tocmai la apostoli si sfintii ceia ce nu este in regula. Crucea este doar un obict deci nu cred ca are rost sa te inchini la un obieg caci este pacat.
Orbul acela de care vorbesti tu a fost oprit de Petru pentru a nu face idolatrie.Noi nu facem decat sa ii punem ca mijlocitori in rugaciunile noastre la Dreptul Judecator deoarece Dumnezeu a dat Judecata Fiului, iar in ceea ce priveste mijlocirea sfintilor iti arat argumente dn biblie saca vrei.
Vrei sa iti arat versetele care iti arata ca te inseli? Ti-am mai zis.Noi ortodocsii nu ii consideram dumnezei, ci ii punem mijlocitori in rgaciunile noastre.
Normal... ca NU are. Eu am cerut deja sa mi se stearga contul deoarece chiar numai am chef de certuri si de contradictii pe acest forum. Si cand vad toate anunturile de pe TPU pe mail zilnic, asta ma face sa verific si uite asa mai intru intr-o cearta...
Stiu, dar nu vreau nu ma pot abtine sa nu intru in certuri inutle cu niste oamenii... mai mult sau mai putin pregatiti sau sa zic competenti ( crestini ).
Nu sunt adeptul teoriei materialiste si nu m-am drogat cu nimic. Din potriva, am cautat foarte mult pana acum, din mai multe surse si din mai multe carti. M-am straduit sa caut adevarul, chiar foarte mult. De ce crezi ca as fi dusmanul tau? De ce crezi ca te consider un fraier pentru ca tu crezi in Dumnezeu? Cine nu este cu mine nu este impotriva mea si nu imi este dusman. La tine este total invers...
Bun, aici suntem pe aceeasi lungime de unda. Vrem amandoi sa ne construim viata pe adevar nu pe minciuna. Am mai zis ca nu imi esti dusman, daca gandesti altfel decat mine, si in nici un caz nu ma afecteaza, pe tine in schimb... sa nu deschidem un subiect din care nu am putea iesii. Fii pe pace!
Nu îmi plac provocările de nici un fel, dar ceea ce este ortodoxia, nu este decât „copia la indigo" a vieţii primelor comunităţi creştine apostolice.
Cu icoane pe pereţii catacombelor din Roma, cu semnul srucii, cu respectul faţă de osemintele martirilor, aşa cum vedem din actul martiric original al Sf. Ignatie Teoforul (anul 98 d.Hr., în perioada apostolică!), cu ierarhia Bisericii (preoţii, episcopii, diaconii, prezentaţi cu insistenţă în Sfânta Scriptură), cu responsabilitatea preoţilor de a oficia sfintele taine (botez, spovedanie, Împărtăşanie, hirotonie, etc), cu mobilizarea întregii comunităţi creştine în jurul unei singure Biserici, prezentate în Sfânta Scriptură ca fiind UNA SINGURĂ, cea pentru care Hriststos, chiar spune că şi-a vărsat sângele, cu Sf. Tradiţie sau Predanie, despre existenţa căreia vorbesc aproape toţi autorii Noului Testament!
Vechimea folosirii icoanelor este exact aceeaşi cu vechimea creştinismului! Primii creştini au avut icoane, iar după măturiile istoriei, prima icoană a fost pictată chiar de Evanghelistul Luca. Biserica le-a folosit încă de la începutul ei!
Dacă sectanţii numesc învăţăturile Mântuitorului ca fiind false, au ei probabil alte învăţături mai bune decât ale Lui!
Şi atunci îi pot lăsa pe creştini în pace, pentru că oricum nu au înţeles mare lucru din învăţăturile primilor creştini!
Comunităţile creştine apostolice aveau exact aceleşi învăţături pe care le are astăzi Biserica Ortodoxă.
Dacă Biserica Ortodoxă este vinovată pentru că a păstrat cu sfinţenie, fiecare învăţătură apostolică, cu teama ca nu cumva să schimbe ceva din aceste învăţături care purtau pecetea apostolilor, dacă este deci vinovată pentru fidelitatea ei, atunci, nu mai rămâne nimic altceva decât ca apostolii să fie traşi la răspundere. Au fost probabil vinovaţi şi ei pentru că au păstrat învăţătura Mântuitorului, neschimbată, nealterată şi neschimbată au transmis-o mai departe!
Cei care s-au trezit speriaţi după 2000 de ani de creştinism, neînţelegând prin câte persecuţii şi sacrificii a trecut Biserica
Ortodoxă pentru a păstra neschimbate învăţăturile Mântuitorului, ar trebui mai întâi să mulţumească Bisericii pentru noul Testament pe care aceasta l-a verificat şi l-a adunat în primul secol creştin, în timp ce era persecutată, în timp ce creştinii cu preoţii lor îşi desfăşurau cultul în catacombe şi îşi reprezentau sfinţii pe pereţii acestora.
Omul în nici un caz nu se roagă la icoană (ca obiect) ci se adresează persoanei reprezentate acolo. Nu materia este vizată, nici talentul pictorului, ci persoana cu existenţă reală. Respectul este adresat persoanei care există în realitate!
Icoanele sunt ca nişte ferestre spre lumea spirituală, ca nişte fotografii care crează un efect al apropierii de respectiva persoană reprezentată. Ştiu, apropierea se face pe cale spirituală, dar până una alta suntem oameni, avem ochi, şi ştii ce se spune despre ochii care nu se văd! În acet sens, noi considerăm că este necesar să ne facem uneori fotografii. De ce oare? Dacă le preţuim înseamnă că le idolatrizăm? Nicidecum!
Unde este logica unui om care se roaga la o icoana? Scopul icoanelor nu este acela de a fi pupate toată ziua, ci de a intensifica sentimentul religios, de a apropia un pic mai mult pe om de Dumnezeu (influenţa lor asupra omului este evident).
Dacă atunci când un om intră într-o galerie, nu stă ca un paralitic, ci trăieşte un minim sentiment artistic, estetic, o idee, un mesaj, pozitiv sau negativ! Ia gândeşte-te că în cazul unei capele, a unei Biserici, sentimentul de mai sus este plusat de un sentiment religios, de apropiere de sacru, de sensibilizare a laturii sufleteşti, cel puţin spre o idee sau un mesaj...
Mântuitorul Hristos a fost singurul fiu al Fecioarei Maria! De asemenea, în Evanghelie, nicăieri aşa-numiţii „fraţi" (veri ai lui Iisus) nu erau considerati copii ai Maicii Domnului.
Acolo unde biblia mai foloseşte trmenul de "frate, fraţi", de fapt, în tradiţia evreilor, aceşti termeni se foloseau în egală măsură şi pentru noţiunea de "veri"!
La răstignirea pe cruce, Mântuitorul o încredinţează pe Fecioara Maria în purtarea de grijă a unui apostol, Ioan. Dacă Hristos ar mai fi avut fraţi (!), ar fi încredinţat-o acestora, sau n-ar mai fi zis nimic, ar fi fost de la sine înţeles cine se va ocupa de ea. Dar nu! Hristos NU a mai avut fraţi, iar pe Fecioara Maria o încredinţează purtării de grijă a Apostolului Ioan!
Din anumite contexte ale Sfintei Scripturi observăm fără nici un dubiu că Iacov, Iosif, Simon si Iuda, prin deducţie erau asociaţi „celeilalte Marii". Dacă Fecioara Maria era personajul central cu numele Maria, atunci, „cealaltă Marie" era cu totul altă persoană care îl însoţea pe Mântuitorul, făcând mai târziu parte din rândul femeilor mironosiţe!
De asemenea, în Evanghelie, nicăieri aşa-numiţii „fraţi" (veri ai lui Iisus) nu erau considerati copii ai Maicii Domnului.
Mântuitorul Hristos a fost singurul fiu al Fecioarei Maria! De asemenea, în Evanghelie, nicăieri aşa-numiţii „fraţi" (veri ai lui Iisus) nu erau considerati copii ai Maicii Domnului.
Acolo unde biblia mai foloseşte trmenul de "frate, fraţi", de fapt, în tradiţia evreilor, aceşti termeni se foloseau în egală măsură şi pentru noţiunea de "veri"!
La răstignirea pe cruce, Mântuitorul o încredinţează pe Fecioara Maria în purtarea de grijă a unui apostol, Ioan. Dacă Hristos ar mai fi avut fraţi (!), ar fi încredinţat-o acestora, sau n-ar mai fi zis nimic, ar fi fost de la sine înţeles cine se va ocupa de ea. Dar nu! Hristos NU a mai avut fraţi, iar pe Fecioara Maria o încredinţează purtării de grijă a Apostolului Ioan!
Din anumite contexte ale Sfintei Scripturi observăm fără nici un dubiu că Iacov, Iosif, Simon si Iuda, prin deducţie erau asociaţi „celeilalte Marii". Dacă Fecioara Maria era personajul central cu numele Maria, atunci, „cealaltă Marie" era cu totul altă persoană care îl însoţea pe Mântuitorul, făcând mai târziu parte din rândul femeilor mironosiţe!
De asemenea, în Evanghelie, nicăieri aşa-numiţii „fraţi" (veri ai lui Iisus) nu erau considerati copii ai Maicii Domnului.
Doreşti să urmăreşti această întrebare? Vei primi răspunsurile pe email.
Adaugă întrebarea la favorite
Doreşti să adaugi această întrebare la favorite?
Ce notă dai întrebării?
Înainte de a posta răspunsul, te rugăm să te asiguri că acesta nu încalcă regulamentul.
Nu ai introdus un răspuns!
Nu ai scris un răspuns pentru această întrebare, aşa că nu avem conţinut pe care să-l publicăm
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
Atenţie!
Succes!
Atenţie!
În răspunsul pe care vrei să îl postezi au fost găsite greşeli de scriere. Ele au fost corectate automat şi le poţi vedea marcate mai jos
Atenţie!
Eşti pe cale să postezi un mesaj care poate încuraja pirateria şi distribuţia ilegală de materiale pe internet. Legea nr. 8 din 1996, privind dreptul de autor şi drepturile conexe, a fost modificată semnificativ prin Legea nr. 285 din 2004, prin OUG nr. 123 din 2005, precum şi prin Legea nr. 329 din 2006, iar tu ai putea să te afli în situaţia de a le încălca acum.
În ipoteza unei acţiuni pe cale legală, TPU.ro este obligat să furnizeze IP-ul tău (3.129.42.146) şi restul datelor de identificare şi informaţiilor despre tine.
Atenţie!
Nu poţi posta acest răspuns pentru că linkul pe care l-ai inclus este suspicios, iar pe TPU pirateria nu este încurajată.
Te rugăm să nu faci referire la site-uri aflate în ilegalitate şi să nu postezi linkuri spre materiale postate pe internet fără respectarea drepturilor de autor (programe, jocuri, filme sau muzică piratată)
Nu poţi posta aceast răspuns la întrebarea aleasă!
Răspunsurile ce conţin cuvinte de genul pot fi postate doar la întrebări din categoria Dragoste şi Sex
Raportează răspunsul
Trebuie să fii logat ca să votezi
Pentru a evalua un răspuns trebuie să ai cont pe TPU.ro
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
