Ce parere si ce impresie aveti despre Iisus Christos(DUMNEZEU intrupat)? El e Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat(eu si Tatal UNA suntem) si figura centrala a crestinismului...Nu poti sa fii crestin si sa crezi ca Iisus nu e Dumnezeu..deoarece Iisus este Calea,Adevarul si Viata si prin El toate s-au facut si El a fost de la inceput, inainte sa fie Avraam El a fost..si nu exista credinta crestina si Dumnezeu fara Iisus..practic cand spui crestinism spui Iisusm Christos si cred ca natura lui DIVINA si viata lui PURA,PERFECTA si foarte CURATA plus minunile,vindecarile,invierea mortilor si chiar Invierea Lui,vorbele,faptele,pildele, invataturile si toata viata Lui DIVINA demonstreaza faptul ca Iisus Christos este TOT ceea ce conteaza si ca este Dumnezeu intrupat.
Cum poti sa fii crestin si sa crezi ca Iisus nu e Dumnezeu? Practic asta nu se mai numeste crestinism..si oricum nimeni niciodata nu are NIMIC sa ii reproseze lui Iisus Christos.iar de asta toti vorbesc mai putin de Iisus bagand Vechiul Testament in fata,care oricum,la unele pasaje(din VT) nu exista inspiratie divina(e doar o opinie) ca de altfel nu poti sa crezi ca intreg Vechiul Testament e scris sub inspiratie divina.logica nu te lasa.dar lui IISUS CHRISTOS nimeni nu poate sa II reproseze absolut NIMIC. Iisus nu are pata,nu are vina,nu are pacat si a avut o viata pe pamant demna de toata lauda, cinstea si inchinaciunea.Cand spui Dumnezeu spui Iisus
Deci voi,ce parere aveti despre Iisus Christos?
De ce unii Il ignora sau Il trec pe locul doi punand Vechiul Testament in fata cand Iisus si Noul Testament e tot ceea ce conteaza? De exemplu martorii lui Iehova nici nu se pot numi crestini adevarati si ignora clar din Noul Testament aceasta marturie:"Eu si Tatal UNA SUNTEM" sau "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata" aducand versete din Vechiul Testament..si practic ignorand invataturile despre viata vesnica promisa de Iisus, ei crezand doar ca dupa moarte e un somn continuu si totala inconstienta..pe cand Iisus in NT zice cu totul altceva.
Deci, consideri ca Iisus este TOT ceea ce e mai important din crestinism? Ce parere ai despre El si cum Il consideri? El este tot ceea ce conteaza?
Practic El este Inceputul si Sfarsitul si singurul Adevar SUPREM!

In acest moment afirm ca sunt Dumnezeu.
Conform logicii tale, evidentiata la întrebarea anterioara, inseamna ca eu sunt intr-adevar Dumnezeu.

SO, WTF?
Adica daca eu sunt Dumnezeu ce *** mai scrii tu pe acolo? Ma ignori sau cum?

Vrei sa arzi in iad? Las ca vezi tu.

In anumite locuri în Sfanta Scriptură Fiul lui Dumnezeu este direct asociat lui Yahve. In alte versete biblice este direct si indirect numit a fi "Atotţiitorul":
- "Pentru că ÎNTRU EL (Dumnezeu Fiul - Hristos) AU FOST FĂCUTE TOATE, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El.
Coloseni 1, 17. El este MAI ÎNAINTE DECÂT TOATE şi TOATE PRIN EL SUNT AŞEZATE."- Coloseni 1, 16.

"Toate prin El (Dumnezeu Fiul - Hristos) s-au făcut; şi FĂRĂ EL NIMIC NU S-A FĂCUT DIN CE S-A FĂCUT." - Ioan 1, 3.
Ioan 1, 4: „Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor."

Am aceeasi parere ca si tine despre Iisus. El este Dumnezeu (a doua persoana din Sfanta Treime).

„Eu şi Tatăl una suntem" (Ioan 10:30). Unii citează acest verset pentru a susţine că Isus şi Tatăl lui sunt două părţi ale unui Dumnezeu trinitar. Dar ce a vrut să spună Isus prin aceste cuvinte?
Să analizăm contextul. În versetul 25, Isus a spus că lucra în numele Tatălui său. În versetele 27 la 29, el vorbeşte despre oile figurative, pe care Tatăl i le-a dat. Ascultătorii săi n-ar fi înţeles aceste cuvinte dacă el şi Tatăl său ar fi una şi aceeaşi persoană. De fapt, Isus voia să spună că el şi Tatăl său sunt atât de apropiaţi, încât nimeni nu putea lua oile de la el, după cum nimeni nu le putea lua de la Tatăl său. E ca şi cum un fiu i-ar spune unui duşman al tatălui său: „Dacă îl ataci pe tatăl meu, mă ataci pe mine". Nimeni nu s-ar gândi că acest fiu şi tatăl său sunt una şi aceeaşi persoană. Oricine ar înţelege că între ei există o unitate perfectă.
Isus şi Tatăl său, Iehova Dumnezeu, sunt „una" şi în sensul că între ei există un acord perfect în privinţa normelor şi a scopurilor. Spre deosebire de Satan şi de primii oameni, Adam şi Eva, Isus nu a vrut niciodată să fie independent de Dumnezeu. El însuşi a spus: „Fiul nu poate face nimic de la sine, ci numai ce îl vede pe Tatăl făcând. Pentru că lucrurile pe care le face El, pe acestea le face întocmai şi Fiul" (Ioan 5:19; 14:10; 17:8).
Deşi între Dumnezeu şi Isus există o unitate perfectă, ei sunt două persoane distincte, cu personalităţi diferite. Fiul are propriile sentimente, gânduri, experienţe, precum şi liber-arbitru. Cu toate acestea, el a ales să se supună voinţei Tatălui. Potrivit cu Luca 22:42, Isus a spus: „Să se facă nu voinţa mea, ci a ta!". Aceste cuvinte n-ar fi avut sens dacă între voinţa lui Isus şi a Tatălui său nu era nicio deosebire. Dacă într-adevăr Isus şi Dumnezeu sunt una şi aceeaşi persoană, de ce s-ar fi rugat Isus lui Dumnezeu şi de ce ar fi recunoscut, plin de umilinţă, că numai Tatăl său cunoştea anumite lucruri? (Matei 24:36)
Adepţii multor religii se închină unor dumnezei despre care se spune că sunt în conflict cu membrii propriei familii. De pildă, în mitologia greacă, zeul Cronos şi-a detronat tatăl, pe Uranus, iar apoi şi-a devorat propriii copii. Ce contrast izbitor între astfel de zeităţi, pe de o parte, şi Dumnezeu şi Isus, pe de altă parte! Unitatea dintre Iehova şi Fiul său se bazează pe iubire autentică. Cunoaşterea acestui lucru ne sporeşte iubirea faţă de ei, nu-i aşa? Într-adevăr, avem inestimabilul privilegiu de a fi în unitate cu cele mai importante Persoane din întreg universul! Cu privire la continuatorii săi, Isus s-a rugat: „Mă rog. . . pentru ca toţi să fie una, aşa cum tu, Tată, eşti în unitate cu mine şi eu sunt în unitate cu tine, ca şi ei să fie în unitate cu noi" (Ioan 17:20, 21).
Prin urmare, când Isus a spus „eu şi Tatăl una suntem", el nu vorbea despre Trinitate, considerată de mulţi o taină. Dimpotrivă, Isus s-a referit la o unitate perfectă, cea mai strânsă legătură posibilă între două persoane.

Ioan 17:21, 22, Isus s-a rugat cu privire la continuatorii săi: „Ca toţi să fie una" şi a adăugat: „ca şi ei să fie una în Noi,... cum şi Noi suntem una". În toate aceste cazuri, el a folosit acelaşi cuvânt grecesc (hen) pentru „una". Este clar că discipolii lui Isus nu aveau să devină o parte a Trinităţii. Dar ei urmau să aibă o unitate de scop cu Tatăl şi cu Fiul, acelaşi fel de unitate care există între Dumnezeu şi Cristos.

Vechiul testament? ia din noul: Ioan 14:28. cum il comentezi?

Tinere, am mai vorbit ca catva timp in urma despre acest subiect.Dar? cu ce ai ramas? Am lamurit ca Dumnezeu este Tatal, Creatorul, Atotputernic, vesnic... Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, primul creat in cer, sau inceputul creatiei lui Dumnezeu, ("Proverbele 8:22), intotdeauna s-a dovedit un fiu supus si ascultator, recunoscandu-si tatal, ca fiind,, mai mare decat El " Ioan 5:30; Ioan 8:26, 27; Ioan 3:16. Spune foarte clar Biblia,, Dumnezeu, l-a dat pe Fiul sau ". Atunci daca este fiu, nu poate fi aceeasi persoana cu tatal sau, asa cum nici tu nu esti aceeasi persoana cu tatal tau. Isus, cand a fost pe pamant spune :,, Eu te-am glorificat pe pamant, sfarsind lucrarea pe care mi-ai dat-o sa o fac. Si acum, Tata, glorifica-ma alaturi de tine cu gloria pe care am avut-o inainte de-a fi lumea"(Ioan 17:4, 5,6...Ce este greu de inteles? Ca Isus a spus:,, eu cu tatal una suntem?" Da, una, dar nu,, unul". Ddeci sunt in unitate, colaboreaza strans, au aceleasi interese > Nu este nicaieri scris in Biblie despre trinitate. Numai ca Biblia ca sa o intelegi trebuie sa o studiezi. Succes!

Toate, dar absolut toate problemele şi neînţelegerile legate de unitatea Sf. Treimi (trei ipostasuri care au aceeaşi FIRE sau NATURĂ divină) vin doar din neînţelegerea Jertfei şi a ASUMĂRII "ROLULUI" pe care Fiul lui Dumnezeu l-a avut în lume!

Acest "ROL" asumat de bună voie SCHIMBĂ toate raportările Fiului către Tatăl, este asumarea unei "inferiorităţi" (care ţinea de firea umană asumată temporar ŞI NU DE CEA DIVINĂ! )

Dumnezeu Fiul este de aceeasi NATURA cu Tatăl, nicidecum inferior Tatălui.
În "ROLUL" ASUMAT DE BUNĂVOIE prin întrupare (în acelaşi timp rămânând şi Dumnezeu), El S-a jertfit şi S-a smerit, în faţa tuturor, a oamenilor, dar şi în raport cu Tatăl, pentru a duce până la capăt "rolul" asumării întregii umanităţi asupra Lui.

Asta-i problema principala a religiilor, copii. Ca va indoctrineaza cu mentalitati belicoase care se exteriorizeaza impotriva celorlalte religii. Consider ca dpdv spiritual triburile barbare din antichitate va erau superioare. De ce? Acestia nu-si impuneau, sub nicio forma, religia altor popoare. Nici macar propriilor fii. Avem mai multe de-nvatat de la zeii daci si vikingi decat de la Dumnezeul vostru. De ce trebuie sa deveniti al dracu de fanatici si sa postati nspe mii de intrebari religioase menite sa va glorifice zeitatea care in mii de ani de existenta a umanitatii n-a avut nicio dovada concludenta a existentei. Sunteti absurzi si frizati foarte razant nebunia.