Uite ceva interesant https://www.youtube.com/watch?v=jhW3NHcG_FA
http://istoria-universului-2020.blogspot.com/......dul-e.html
Iadul este un loc al... libertatii de a-L refuza pe Dumnezeu.
Si totusi, Dumnezeu nu pedepseşte pe nimeni!
Si atunci cum este oare posibil ca Dumnezeu să fie IUBIRE, dar in lume sa existe şi nefericire de durată?
Răul, de orice natura ar fi el, nu este consecinţa alegerii si iniţiativei lui Dumnezeu, ci a RESPECTĂRII LIBERTĂŢII omului şi consecinţa unei mari PĂRĂSIRI: A OMULUI care Îl părăseşte pe Dumnezeu, îl ignoră toată viaţa, îşi părăseşte Sursa Fericirii şi vieţii lui…
Situaţia aceasta riscă să se cronicizeze, devenind "de durată", tocmai pentru că omul este de la bun început o "investiţie veşnică", pentru veşnicie…
Este posibil ca omul să se încrânceneze pe o poziţie a răului? Omul, ar putea el păstra în mod continuu calea "îndepărtării"?
Dacă vedem exemplul "duhurilor răutăţii" care nu intenţionează să se întoarcă din calea lor rea… înţelegem că din păcate este posibilă şi omului această experienţă a "încleştării" în ură faţă de semeni, faţă de Creatorul său…
În primul rand, Dumnezeu respectă continuu libertatea omului.
O veste bună (şi de ce n-ar fi aşa) este aceea că noi suntem arhitecţii propriului nostru destin, ai propriei noastre fericiri sau, nefericiri…
Dacă Dumnezeu este văzut ca "Sursă" a existenţei noastre, "Dăruitorul" vieţii, iar viaţa noastră ca "dar" ar fi văzută doar ca o temporară "lumânare" aprinsă, există tentaţia pentru unii oameni să se folosească de libertate pentru a fi total "independenţi", pentru a se separa de Creator, de un "Părinte ceresc"...
Ori, dacă Dumnezeu nu este acceptat a fi prea "impunător" şi "justiţiar", nu este acceptat ca El să penalizeze folosirea greşită a libertăţii de către om, de ce ar pretinde cineva că El ar trebui obligat să "aducă înapoi" în zona de siguranţă şi de fericire (apropierea de "Sursă") pe cel care singur a optat, arogant şi sigur pe el, pentru "debranşare", pentru îndepărtare, şi pentru ignoranţă faţă de El?
Iadul este o sperietoare inventata si folosita drept instrument de manipulare de organizatii religioase.
Raiul e "zaharelul" flendurit prin fata credulilor cu scopul de a-i stimula sa cotizeze organizatiilor care il promoveaza si care induc ideea ca prin ele il vei capata daca faci diverse chestii.
Demonii sunt personaje din povestile religioase, dar nu numai. Pana la urma si Bau-Bau, cu care unii parinti le fac capul mare copiilor, e tot un demon de asta.
Pentru mine nu-s nici legende nici dimensiuni, sunt doar niște minciuni inventate de creștini, cu scopul de a induce omului ce crede-n ele sentimentul de frică, creatorii acestui program știind ca prin frică pot controla omul, transformându-l în sclav.
Fiecare afla raspunsurile astea doar cand este pregatit sa le inteleaga si daca le vrea.
Pana atunci poate sa pupe moaste, sau reviste despre Big Bang cu acelasi rezultat.
Un câine cînd al dresezi al minți cu o bucată de pîine, la oameni e aceeași chestie doar că în loc de pîine primesc raiul sau iadul