Ce spun religiile despre plans?

Dacă plângi pentru ca îți pare rău că ai făcut ceva greșit și acest plans te determina sa nu mai repeti niciodată greșeala făcută este bine. Acest plâns este singurul ascultat și primit de Dumnezeu.

În rest plângem degeaba.

Ce conteaza?
Plansul e sanatos.Plansul,rasul,si alte exprimari ale starii de spirit sunu sanatoase.Sunt studii care atesta acest fapt.
Doar fiindca intr-o carte si pe niste pereti sunt scrise niste fraze pe cae oamenii le-au interpretat cum au vrut, nu o sa ma abtin din a-mi exprima sentimentele la nevoie...

Prin plans se ajunge la lacrimi, si lacrimile fac bine la ochi.

Si Isus a plâns. Biblia nu interzice plânsul. A plâns Isus la mormantul lui Lazăr, a plâns pentru Cetate si locuitorii ei știind prin ce au sa treacă din mila pentru ei.

„Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia" (Matei 5, 4)
Aici este vorba numai de cei ce plâng din pricină că se întristează şi le pare rău pentru păcatele săvârşite, cu care au mâhnit pe Dumnezeu şi pe aproapele lor"
Cei care plâng din cauza păcatelor vor fi „mângâiaţi", adică vor primi iertarea păcatelor.

O iau de la capat, ce pacat am facut eu? de ce n-a facut dzeu baiat pentru mine ce pacat am facut eu, am fost atrasa de fiecare baiat care il stiam si n-am putut avea nici unu, am plans, asta a fost pacat? Ce pacat am facut eu? Eu n-aveam voie sa simt nevoia asta de a avea pe cineva, am factu pacat de fiecare data cand sam fost bagata in seama de baieti, dar dzeula sta de ce nu e pacatul lor sa ma tenteze sa minta sa imi vorbeasca asa? De ce e pacatu meu ca eu plang si ei pot sa aiba altele? Dzeu dzeu iar, de ce n-a facut pentru mine pe cineva sa ma itneleaga sa vorbeasca omeneste cu mine, de ce a trimis numai dusmani sa ma bata sa ma atace sa se comporte urat sa aiba altele sa imi faca rele ca sa rada cu alea de mine? E pacatul meu?
Ce scrieti voi ce explicatie este asta pentru situatia in care ma aflu eu? E pacatul meu ca l-am crezut l-am asteptat ca el mintea avea alta si sae juca cu mitnea mea, ca el imi gresea mie? E pacatul meu ca visam la tot ce ma pacalea, ca eram fraiera unuia care nu vroia sa fie cu mine care ma amagea si avea altele cand eu plangeam singura ca se juca de a suparatu pe mine cand aparea alta fata era pacatul meu sa apara alta fata?
Asta poate dzeu sa faca sa atace asa pe una care habar n-are ce care are incredere care e fraiera si poate doar sa planga sa se enerveze sa fie uimita sa se sperie? Ce pacat am facut eu? N-am facut nici un pacat, am simtti asta am facut,. n-am mintit nu i-am facut rau, stiam ce il deranja si evitam, stia ce ma deranja radea de mine, se juca de a suparatu era cu alta de faptm, cica il suparam eu, cand el era cu alta, eu eram cea care il suparam ca eram a lui, a unuia care se juca cu mintea mea si nu vroia sa fie prieetnu meu era prea ocupat sa-i epse de mine, a unuia care era al alteia? Era pacatul meu? Ca eu plang singura nu el ca el poate avea alta? Ca rtebuie sa minta sa caute sa joace cu mintile strainilor ca sa poata avea pe cineva? Ca ce zice baiatu la o fata e dzeu aceea e pacatoasa ca gandeste el urat ca se comporta el urat? El trebuie sa aiba fete sie a e pacatoasa care trebuie sa planga? Ea n-oare dreptu sentimente nevoi umane, ea trebuie chinuita ca el rea sa rada de ea si e pacatu ei ca ea plange?
Voi sunteti constienti ca e o lupta de idei baiat versus fata in toata chestia asta cu "Drepturi, reguli, libertate, religie"? Adica baiatul trebuie rasfatat si fata trebuie sa fie o sclava a placerii lui ca nu-i obligatia lui s-o faca sa simta bine e alegerea lui, e obligatia ei sa fie ce el nu o poate face?

Îmi cer iertare dacă am suparat cu ceva! O zi ușoară!

Dumnezeu sa ne ierte pe toți! Imi cer iertare daca am suparat cu ceva!

Nu ma suparati voi, ci prorpiul meu "destin".

Te pot ajuta cu ceva? Sunt sigur ca n ai făcut atâtea păcate câte poate ierta Dumnezeu.

Pacate nu le fac eu, eu sunt doar pedepsita sa am de a face cu cei mai mari pacatosi, asta ma supara. Si dumnezeu asta, nu vrea sa ma pazeasca, pare ca ii arunca pe cei mai demonici la mine. La varsta mea, nu stiu ce ar trebui sa fie bun in viata, pare ca bine este sa patesc eu ceva rau. Si apoi "astia", pare ca dumnezeu e arma lor si, pare ca durerea mea e necesara. Ma invart in cerc, nu mai pot, absolut nimic, m-am invartit de atatea ori si singuru rezultat la care am ajuns de fiecare data e sa plang intreband ce este dumnezeul asta de-mi face mie asa ceva. Nu i-am gresit eu, dar el ma acuza pe mine cand el face "asta". Si eu raman cu spaima ca as fi facut o miscare cumva gresita si sunt pedepsita sa raman "singura" ca lui i-a dat dz pe altcineva, si eu am vrut doar pe cineva pentru mine, dar nu stiu "CE?" dar nu pot ca exista ea si nu trebuie sa existe pentru mine? ma invart in cerc, iar ametesc. (Scuze, sunt foarte stresata de "chestia" asta)

Putem vb in privat?

Hei. Ești mai bine?

Nu prea, toata chestia asta cu dz ma distruge psihic, ca totul se rezulta la faptul ca cine m-a oprit a facut bine si eu am facut rau sa vreau sa "fac ceva in viata" sa nu mai reiau lantul. In concluzie este bine pentru mine sa traiesc ca un animal si n-am voie sentimente si sa gandesc la o viata umana.

Ai dori sa vorbim în privat te rog mult?

Nu ți pot spune niciun cuvânt care s ate mângâie. Știu ca nu va avea efect. Ma voi ruga pentru tine Maicii Domnului, mai ales ca a început Postul Adormirii Maicii Domnului de azi!