Ai dreptate, asa e.
CRĂCIUNUL: UN NUME NOU PENTRU CULTUL SOARELUI
Nicăieri în Biblie nu se spune că ziua de naştere a lui Isus ar fi fost sărbătorită vreodată. De fapt, data exactă a naşterii sale nici nu se cunoaşte. Însă putem fi siguri că nu este 25 decembrie, când şi în regiunea în care s-a născut el era iarnă şi frig. O dovadă în acest sens găsim în relatarea lui Luca, unde se arată că, la naşterea lui Isus, păstorii „trăiau sub cerul liber" şi aveau grijă de turme (Luca 2:8–11). Dacă ei ar fi ‘trăit sub cerul liber’ tot anul, acest detaliu n-ar fi avut nicio importanţă. Însă, întrucât la Betleem iarna cad ploi reci şi ninsori, turmele erau ţinute la adăpost, iar păstorii nu „trăiau sub cerul liber". În plus, Iosif şi Maria au mers la Betleem pentru că Cezar August poruncise să se facă un recensământ (Luca 2:1–7). Este puţin probabil ca împăratul să-i fi poruncit unui popor ostil guvernării romane să călătorească în toiul iernii până în oraşele strămoşilor lor.
Crăciunul nu îşi are originea în Scripturi, ci în unele sărbători antice păgâne, cum ar fi Saturnaliile, sărbătoare pe care romanii i-o dedicaseră lui Saturn, zeul agriculturii. Cei ce se închinau la zeul Mithra sărbătoreau tot la 25 decembrie, potrivit calculelor lor, „naşterea soarelui invincibil", se spune în New Catholic Encyclopedia. „Crăciunul a apărut într-un timp când cultul soarelui se bucura de o mare popularitate la Roma", adică după aproximativ trei secole de la moartea lui Cristos.
În timpul sărbătorilor, păgânii făceau schimb de daruri şi organizau mese festive, obiceiuri ţinute şi azi cu ocazia Crăciunului. Dar, aşa cum se întâmplă şi în prezent, majoritatea darurilor din acea perioadă de sărbători nu erau oferite în spiritul versetului din 2 Corinteni 9:7, unde se spune: „Fiecare să facă aşa cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău, nici din constrângere, fiindcă Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce dă cu bucurie". Adevăraţii creştini dăruiesc din iubire; ei nu fac acest lucru numai la o anumită dată şi nici nu aşteaptă să primească daruri în schimb (Luca 14:12–14; Faptele 20:35
Termenul de "Craciun" NU este un termen pagân. Este doar denumirea sub care este cunoscuta în popor sarbatoarea NASTERII DOMNULUI.
Nici un profesor universitar în toata istoria Facultatii de Litere nu a identificat originea termenului "Craciun" ca provenind cumva din alt spatiu lingvistic decat cel crestin. Termenul este doar un produs al folclorului popular cu datare crestina.
Ca si in cazul altor sarbatori data celebrarii nu conteaza.
Nu are efect sarbatoarea doar daca exista coincidenta de data...
Asta nu e o vraja! Cinstirea sărbătorii nu se bazeaza pe numerologie sau superstitii.
Data celebrării nu conteaza!
Nu are efect sarbatoarea doar daca exista coincidenta de data sau nu. Cinstirea unei sărbători nu este o "vrajă"! Nu se bazează pe numerologie sau superstitii...
Sarbatoarea este un timp special consacrat celebrarii anuale a unui eveniment.
Nasterea Domnului nu a facut decat sa elimine vechi forme care aveau intentii bune dar nu cunosteau pe Dumnezeu.
Iar din moment ce Dumnezeu a fost facut cunoscut, cinstirea Lui trebuia sa inlocuiasca ceata in care se aflau oameniii necunoscatori. A fost o trecere normala.
,, Sol invictus" nu era altcineva decat Dumnezeul unic datator de viata. Ca circumstanta atenunata, fara cunostinte de astronomie, oamenii acelor timpuri nu stiau ca soarele este doar o planeta si nu o Entitate personala. Ei intuiau intrucatva totusi de fapt pe Dumnezeu - Creatorul soarelui;
Crestinismul cu revelatia Sa nu a mai avut nevoie si nici nu a avut voie sa împrumute vreun element păgâne. Nici măcar semnificaţii;
"Naşterea Domnului" celebreaza bucuria venirii în lume a Celui Care ne-a creat, a Celui care avea să-şi ofere şi viaţa pentru a ne deschide posibilitatea mântuirii! Nu e puţin lucru.
Nici sărbătoarea Nasterii Domnului si nici termenul de "Crăciun" NU conţin elemente necreştine, nici măcar semnificaţii. Totul este creştin 100%.
Ar fi necesar ca toţi cei rău intenţionaţi (cu doza de ipocrizie caracteristică subiectivismului de a face parte din nu stiu ce cult sau secta) să priceapă că pe 25 decembrie celebrăm DOAR "Naşterea Domnului"! Este singurul lucru oficial şi corect!
Pe 25 decembrie nu se sarbatoreste termenul lexical "craciun" si nici obiceiurile culinare romanesti, cu atat mai putin ceva pagan. Nu, nicidecum!
Este singura sarbatoare recunoscuta de stat si vor si ei sa nu uite lumea de ei. Pastele deja nu mai este cunoscut ca o sarbatoare in majoritatea tariilor deci a ramas craciunul dar o sa ajunga cum e Oktoberfest-ul restaurantelor germane sau balul vinatoriilor cum fac ortodoxii in America sa mai faca si ei un ban sa aiba popa sa se duca la indracitii din Bahamas sa le zica de biblie ca popa si in vacanta e in slujba enoriashilor si a lui Pavel si restul de panarame
Origini: „Stabilirea datei de 25 decembrie nu are la bază textul biblic, ci sărbătorile păgâne romane ce se ţineau la sfârşitul anului, în preajma solstiţiului de iarnă din emisfera nordică", afirmă The Christmas Encyclopedia. Între aceste sărbători se numărau Saturnaliile, organizate în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii, „dar şi cele în cinstea a doi zei-soare, zeul roman Sol şi zeul persan Mithra", arată aceeaşi enciclopedie. Zilele de naştere ale ambilor zei erau celebrate pe 25 decembrie, data solstiţiului de iarnă după calendarul iulian.
Aceste sărbători păgâne au fost „creştinate" în anul 350, când papa Iuliu I a declarat data de 25 decembrie ziua naşterii lui Cristos. „Naşterea Domnului a absorbit treptat şi în cele din urmă a înlocuit toate celelalte rituri asociate solstiţiului", menţionează Encyclopedia of Religion. „Simbolul soarelui a început să fie tot mai des folosit pentru a-l înfăţişa pe înviatul Cristos (numit şi Sol Invictus), iar vechiul disc solar. . . a devenit nimbul sfinţilor creştini."
DeProfundis99 întreabă: