Citind biblia ar trebui sa te simti intr-un fel sau daca ai reusit sa termini VT sau chiar ambele ar trebui sa te simti altfel sau ar trebui sa te ajute intr-un fel? ( chiar nu stiu cum sa ma exprim, as dori sa stiu daca poate sa ma ajute cu starea me depresiva si cu frica)

Vechiul si Noul Testament sunt un tot impreuna, si nu pot fi despartite niciodata. Apa este facuta si ea din hidrogen si oxigen, si cele doua elemente separate nu pot fi numite apa/ape. Pentru ca Dumnezeul din Vechiul Testament este Acelasi din Noul Testament.

Biblia trebuie citita cu dorinta de a cunoaste adevarul, de a cauta, de gasi ajutor la problema care ne framanta. Ca asa sunt multi oameni de stiinta care cunoaste Biblia, si chiar si diavolul o cunoaste foarte bine, dar acestora nu le foloseste la nimic pentru ca au cercetat-o cu intentii rele.
Scopul Bibliei este de a schimba viata cititorului ei, de a-l lega pe om de Dumnezeu. Daca ea va fi citita/studiata cu inima sincera, atunci Dumnezeu va da Duhul Sfant unui astfel de om ca sa ii descopere adevarul, si sa ii ofere solutia la problema pe care omul o are.
Dar daca Biblia este citita/studiata cu scopul de a cauta greseli sau de a cauta carlige de a-si agata necredinta, un astfel de om va ramane la fel de rece si singur ca la inceput, asta daca intre timp nu si-a schimbat intentiile daunatoare propriului sau suflet.
Ce vom cauta, aceea vom si gasi.

Cat despre depresie, prin aceasta stare trec toti oamenii, indiferent de varsta, religie sau clasa sociala; indiferent ca sunt crestini sau nu. Si cei care nu au trecut, sa fie siguri ca vor trece pe acolo negresit, doar cu exceptia daca nu au murit in pruncie, cand nu au ajuns sa deosebeasca binele si raul.
Chiar si Domnul Hristos a trecut pe acolo cand a strigat pe cruce: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" (Matei.27:46) Niciun om nu a ajuns intr-o asa mare durere.
Dar, ca si Mantuitorul, in situatii de descurajare si tristete cumplita noi trebuie sa ne incredem in Dumnezeu. Chiar daca omul nu simte prezenta lui Dumnezeu, asta nu inseamna ca Dumnezeu l-a parasit; chiar daca nu mai simtim ca Dumnezeu ne iubeste, asta nu inseamna ca El nu ne iubeste.
Dumnezeu este dragoste, este principiu. Mai pe scurt, daca Dumnezeu ne iubeste chiar si atunci cand facem raul, pai atunci asa si este -indiferent ca simtim sau nu asta, ca credem sau nu acest lucru. Este dincolo de capacitatea nostra de intelegere, dar asa trebuie sa ne raportam la Dumnezeu.
Nevoia de Dumnezeu este o nevoie. Si chiar daca vom cauta sa o usuram sau sa o innabusim prin diferite "anestezice", ea ramane acolo pana cand va fi implinita. Am fost construiti cu nevoia de Dumnezeu, si doar asa vom putea functiona. Chiar si cei bogati, care au tot viitorul in fata -ei si toate neamurile lor dupa ei, si ei ajung la despresie.
In rugaciune, in singuratatea noastra putem sa ne deschidem sufletul inaintea cerului. Noi trebuie sa credem ca Dumnezeu ne asculta mai inainte ca sa rostim vreun cuvant, chiar si daca aceste cuvinte nu sunt rostite si sunt spuse doar in gand. Jertfa de la cruce a Domnului Hristos este dovada clara ca Dumnezeu ne iubeste. Noi trebuie sa credem acest lucru. Cititul/studiul Bibliei va ajuta la cresterea si dezvoltarea slabei noastre credinte. Eforturile noastre nu vor ramane nerasplatite.