Filosofia lui Nietzsche a avut o influență considerabilă asupra culturii secolului al 20 lea.
Răspunde
Răspunde Nea Hitler a fost bolnav cu teasta, Nietzsche a fost un filozof briliant. Oricum daca tot suntem la religie putem spune ca biblia a avut un eftct foarte mare asupra lui Karl Marx, Lenin si Stalin. Comunstii au omorat 50 de milioane de oameni doar in Rusia. Putem trage o concluzie ca biblia distruge omul? Asta ti-am spus-o asa ca sa iti arat ce tip de gandire ai.
Nea Hitler a fost bolnav cu teasta? hai serios, ma omul ala a condus cea mai puternica tara din lume, vezi tu istoria cati au murit in numele religiei, 50 de milioane tu gandesti
Sa sti ca inainte sa vina la putere omul acela era o gluma la fel cum Vadim este gluma pentru noi. Daca Germania nu trecea prin acea criza economica, Hitler ar fi ramas un simplu nebun fara putere. Sa nu mai spunem ca el a venit la putere abuziv, nu a fost ales de poprul German, dar apoi le-a castigat incredearea unora si uite ce a reusit sa faca. Da si era nebun, uita-te la ineptiile pe care le spunea. Sa fim seriosi oameni inalti, blonzi cu ochi albastrii sunt supra-oamenii lui Nietzsche? Pe atunci nu se descoperise ADN-ul sa arate ca toti suntem la fel, d.p.d.v al ADN-ului.
Cam sunt sau ridicat din nimic, voi in scimb ati distrus tot
Ei au o alta mentalitate, poate si datorita faptului ca au fost protestanti. De obiceii protestantii s-au dezvoltat mai bine economic si moral. Mentalitatea nu are nimic de aface cu ADN-ul.
Aia sunt luterani dar nu conteaza religie majoritatea din vest sunt ateii
Nene comunismul a luptat in potriva religiei in mod special. La fel cum in China calugarii budisti si taosisti au fost persecutati deoarece reprezentau un "pericol" pentru popor prin conceptiile lor.
De ce nu il citesti si tu pe Nietzsche inainte sa iti dai cu parerea. Ia fiecare carte pe care a scris-o si unde nu esti de acord argumenteaza.Incepe ca incalzire cu Anticristul.
Supraomul va fi creat de catre noi prin inginerie genetica, practic vom accelera evolutia.
Si apropo de sfintii comunismului, ei au fost toti crestini la un momentdat. Si ma intreb tu de ce nu esti comunist cand biblia promoveaza aceasta doctrina a comunismului a egalitatii sociale? Esti tu impotriva lui Isus care spunea ca daca ai 2 haine, iar altul nici o haina sa ii dai una celui care nu are nici una? Asta e comunismul teologie pura, doar ca este o teologie materialista care lupta impotriva oricarui tip de spiritualitate(asta ti-o spun asa, ca sa nu va mai va victimizati, ca asta e sportul vostru preferat).
Ordonare:
După relevanţă
Fals. Cit se poate de fals. Credinta inseamna de fapt sa vezi ceea ce este adevarat. Cum? Eu merg seara pe strada spre casa, dorind sa ajung la sotia mea. Nu sunt sigur pe deplin ca ajung niciodata, am 25 de km de facut cu bicicleta si pe drumul pe care il fac in mai bine de o ora se pot intimpla multe. De aceea nu pot fi sigur pe deplin. Daca e sa ma iau dupa realitatea cruda, care imi spune ca pot sa am parte de un accident serios, ca doar se intimpla multe, nu?, atunci nu ma voi misca din loc, si nici nu imi voi vedea sotia. Voi sta si ma voi teme sa merg acasa. Si de aceea am nevoie de credinta ca sa ajung. Credinta ca ni mi se va intimpla nimic pe drum, credinta ca pot, ca am capacitatile necesare sa conduc bicicleta pina acasa fara probleme, credinta in Dumnezeu ca ma va proteja de orice rau - aceasta din urma ma poate misca mai bine decit orice altceva, pentru ca o face indiferent de situatia in care ma aflu. Si astfel ajung acasa sa imi vad nevasta
E doar un exemplu pe care ti l-am dat in care am (avem) nevoie de credinta. Nici nu banui tu cit de mult te misti in viata asta bazat pe credinta, nu pe siguranta. Gindeste-te de cite lucruri poti fi sigur pe deplin, si vei realiza ca pe prea putine, ca in cele mai multe cazuri trebuie sa crezi ca sa vezi realitatea, ca sa o poti percepe, ca sa o poti pipai.
RăspundeMinti,credinta inseamna sa crezi in cea ce nu vezi
Nu mint, si, da, e asa cum spui tu, credinta inseamna sa cred in ce nu vad. Revin la exemplul meu. Eu pe sotia mea nu o vad cind trebuie sa ma intorc acasa seara, ea nu e ceva real pentru mine decit in masura in care am avut cu ea de-a face inainte, insa in acel moment, in acel prezent, eu nu o vad, nu o percep ca pe o realitate vie. Insa credinta mea face posibil ca sotia mea sa devina o realitate vie in prezenta mea. Cred ca pot ajunge acasa, si ajung, si astfel o vad pe sotia mea. La fel poate fi cu orice lucru. Merg la o expozitie. Eu cred ca ajung acolo, cred ca ea se tine, pentru ca am vazut asta pe un afis, sau am auzit de la altcineva. Doar cred, nu pot fi sigur, eu am experimentat faptul de a merge la o expozitie la o zi dupa incheierea ei, si desigur ca nu am mai dat de ea, dar am crezut ca voi ajunge la ea, si asta m-a pus in miscare sa merg sa o vad. Desigur ca credinta mea era gresita, expozitia se terminase deja, insa asta nu contesta realitatea expozitiei, ea e a existat, insa credinta mea a fost gresita.
La fel e si cu lucrurile spirituale. Noi nu le vedem, asa cum nu o vad eu peste zi pe sotia mea atunci cind am de lucru in Bucuresti. Insa ele exista, ele sunt lucruri cit se poate de reale. Si, asa cum eu nu pot intra in "posesia" realitatii prezentei sotiei mele decit crezind ca voi ajunge acasa, tot asa nu putem vedea lucrurile spirituale, realitatea lor, decit crezind. La inceput nu vezi, doar crezi, dar mai apoi descoperi ca vezi realitatea asa cum este ea, asa cum au vazut-o si altii. Nu trebuie sa te rezumi doar la credinta, ar fi stupid ca eu sa plec la drum seara doar crezind ca nu mi se intimpla nimic, neavind scopul de a o revedea pe sotia mea, de a ajunge acasa. Credinta trebuie sa fie canalul care te duce in posesia realitatilor spirituale. Daca dupa ce ai crezut nu ai intrat in posesia acelor realitati, adica nu le vezi, nu le percepi, e ceva gresit la credinta ta, asa cum a fost la credinta mea ca voi ajunge sa vad o expozitie care, fara sa stiu, era "expirata", era terminata.
Adevarata credinta are de-a face cu vederea, insa la inceput trebuie doar sa crezi, si abia apoi vei vedea. Insa vei vedea, daca vei crede. Nu trebuie sa crezi in ceva absurd, in ceva ce nu poti sau crezi ca nu vei vedea niciodata. Mai devreme sau mai tirziu, ceea ce nu vezi, dar crezi, devine vizibil, devine perceptibil. Si in asta sta frumusetea credintei, pentru ca daca doar as crede, eu personal m-as multumi cu prea putin, si as fi nefericit, insa faptul ca prin credinta pot vedea, asta ma face sa fiu implinit in aceasta viata, indiferent de cite greutati mi-ar oferi ea. Credinta e doar unealta care ma duce in posesia realitatilor spirituale, realitati cu care ma confrunt zi de zi, si care fac viata mea atit de frumoasa, si o zic acum, cind, crede-ma ca trec prin una din cele mai urite perioade din viata mea. Insa credinta ma ajunta sa vad acele realitati care imi dau puterea de a merge inainte, si nu numai, dar ma ajuta sa si vad doar partea plina a paharului.
E oarecum si o speranta, insa e mult mai mult decit speranta. Speranta include probabilitatea, eu doar sper intr-un lucru si atit, fara a sti daca acel lucru se va intimpla, pot sa sper si sa nu cred ca acel lucru se va intimpla, insa la credinta e altceva, ea ma pune in miscare, in momentul in care cred, eu fac ceva ca sa intru in posesia realitatii, ca realitatea sa se intimple. Cred la un meci de fotbal ca pot cu echipa mea sa imi infring adversarii, atunci voi lupta cu toate puterile ca sa ii infring, si asa pot cistiga, nu cred, voi fi mai apatic, stiind ca nu are rost sa dau totul din mine, odata ce adversarii sunt mult mai buni decit echipa mea, si asa pot pierde, desi, daca credinta mea e gresita si adversarii mei sunt mai slabi decit cred eu, eu as putea cistiga acel meci daca as da totul din mine, insa pierd pentru ca asa am crezut, pentru ca necrezind, nu am miscat lucrurile care sa ma duca la victorie. Credinta are de-a face cu realitatea - intotdeauna ea te va pune in miscare ca sa descoperi realitatea, ca sa intri in posesia ei.
Toti credem in ceva! Toti trebuie sa presupunem cateva axiome pentru a ne forma un sistem. Unu axiomeaza istoria si fizica, altul axiomeaza filosofia platonica, altu axiomeza fizica si arta, altu axiomeaza filosofia lui Nietzsche, eu axiomez ortodoxia.
Dar nu avem puterea asta la nivel absolut. Totul este subiectiv. Doar Dumnezeu este "obiectiv" si subiectiv concomitent, deci absolut.
Adevărul e că oamenii vor cere întotdeauna o religie expusă în imagini și cu un halou de supranatural. Ei nu vor știință; sunt terorizați de ea ca de moarte, pentru că singura predică a științei este că tot ce e viață mănâncă altă viață și tot ce e viață moare. Masele nu vor accepta niciodată știința până când nu le va oferi un paradis pământesc. Atât timp cât va exista sărăcie, vor exista zei. - Will Durant
"A crede este ceva care inseamna a iti imagina ceva ce nu exista"- Homer Simpson.
Intelepciunea face mult mai mult decit zece viteji, care sint intr/o cetate. Temete de D/eu si pazeste poruncile lui.acestea sint de datoria oricarui om.Vai de lume din pricina prilejurilor de pacate, dar mai ales vai de omul acela prin care vine prilejul de pacatuire.Matei cap17 vers20//Din pricina putinei voastre credinte.Filipeni cap3 vers 18/Caci v-am spus si va mai spun plingind, sint multi care poarta vrasmasie ai cruci lui Hristos.19/Sfirsitul lor va fi pierzarea.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
